4,325 matches
-
psihologică a omului, viciul vitezei nu este nou, dar au apărut mijloace noi de a-l satisface. Între avionul supersonic și ecstazy există apropieri simbolice, chiar identități între psihologia vitezei și vitezele fizico-chimice. * Nu știu dacă natura este într-adevăr grăbită, dar la două ore de la plecarea din Câmpulung la Iași am găsit o zi de vară. * Am agățat pe perete, în camera unde lucrez, un mic tablou, primitiv, o casă țărănească, într-un peisaj naiv, cu doi copaci. L-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
te-a apucat, faci glume proaste, ești om bătrân..., ești doctor și profesor!" * Altfel trebuie să-ți dai duhul lângă Roza canina. A cam trecut însă vremea marilor prietenii de acest gen. Nu mai există parteneri potriviți; psihiatrii sunt mai grăbiți, iar bolnavii s-au schimbat și ei, și-au pierdut farmecul. Parcă ar fi o lipsă de curaj din partea ambelor părți; medicul nu are curajul de a ieși din carapacea sa profesională (ifosele unei caste străvechi), iar bolnavul nu-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
spulberă zăpada, leneș în celelalte anotimpuri. Nici hoții nu se mai văd pe acolo, pentru că nici nu au ce fura, nici nu se pot ascunde pe terenul atât de deschis vântului și fără nici o ascunzătoare. Foarte rar, mai izbucnește, fugind grăbit, câte un iepure bezmetic. * Nici o întrebuințare nu poate fi dată acestui pământ sterp. Și luna, noaptea, este acolo, mai săracă; numai la poezie nu se mai gândește, pe acolo, luna, care acoperă câmpul cu un văl prăfuit, murdar ca un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
atent dacă nu aud undeva trompeta soldatului Burcea, care la trompetă își cânta destinul disperat. Nu aud nimic, se înțelege. Eram încă elev, la Dorohoi, oraș situat pe granița unde Prutul tăiase țara în două; izbucnise războiul, prin oraș treceau grăbite mari camioane ale armatei, spre front sau de acolo înapoi. Tunurile și geamurile zbârnâiau în ritmul loviturilor. În liceul nostru se instalase un mare spital de război și câțiva elevi, câți mai eram în oraș, am fost invitați la liceul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
bezmetice de copii în drum spre o școală care se va prăbușit astă-noapte, într-o auto-demolare sinucigașă. Niște femei cu sape pe umeri calcă apăsat, metodic, răbdător, să ajungă nu știu unde, poate în U.E. Ne întretăiem cu fulgerul unui Inter City grăbit. Și în tren se văd niște oameni, dar din categoria celor "realizați". Mă bucur că nu sunt și eu în tren. La ora asta, acolo se leagă conversații despre fotbal (îmi plac meciurile, dar evit ghiveciuri le sportive dialogate), se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
încolo. "La Nechifor, copiii au dat foc motanului; l-au uns cu motorină și i-au dat foc cu bricheta; dar nu a ars de tot; a ars numai pe jumătate." Mă întorc la ale mele. A început să ningă grăbit, s-a și așternut un strat alb, ca o dezinfecție generală, și se instalează imperiala zăpadă, o zăpadă "greșită", ca un decor fals. Nostalgic, pură nostalgie Nostalgia, cuvânt care și-a schimbat sensul (de la acela care figurează în DEX: 1
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
uitat "rău" la mine și mi-a spus că el este un cercetător "de știință", nu un speculant al unor ipoteze absurde. "Mă interesează donarea. Am o problemă personală cu donarea", mi-a spus, examinându-mă, oarecum, suspicios. A plecat grăbit, întrebând dacă ne-am mai putea întâlni. Da", i-am spus, fixându-ne o întâlnire pentru după-amiaza următoare; dar amândoi speram că este o vorbă în vânt... * Ne-am întâlnit a doua zi după-amiază, pe o bancă, pe faleză. "Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
rămâneam în urma lor, făcându-mă că tabloul este mai greu. Îi spionam. Într-o dimineață i-am văzut legați într-o lungă îmbrățișare. Atunci am plâns, primul meu plâns de bărbat înșelat. La plecarea lui Sașa, care fusese o fugă grăbită, am găsit o scrisoare, închisă, pentru Irina. Nu știu ce orgoliu m-a făcut să nu deschid niciodată acest plic, pe care l-am purtat după mine pe la toate locuințele mele. Visam să o întâlnesc și să mă mândresc cu cavalerismul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
adevăr, la doar câțiva metri de apa sprintenă și argintie a Streiului. Dar ar fi fost tot atât de frumos oriunde s-ar fi aflat pe lume Severina. Dimineața, oprea în haltă un tren cu trei vagoane, stătea o clipă, ne urcam grăbiți, trenul scârțâia și după zece minute ajungeam la Hațeg, stația de destinație. Ne întorceam, amândoi, fix la ora unu, ținându-ne de mână, când nu eram văzuți, pentru că moravurile erau pe atunci foarte strașnic păzite. Nu știu ce ne povesteam noi doi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cuiburi, socotind această măsură drept o primejdie pentru situația personală, au devenit cei mai neîmpăcați dușmani ai noștri -, neputând înțelege că nu toată lumea poate și trebuie să fie primită în Mișcare, iar cei noi-admiși trebuie bine verificați. Din categoria celor grăbiți să se înscrie într-un cuib, pentru a-și apăra situația personală, citez pe Al. Neagu, fratele prietenului meu George Neagu, deși fusese întotdeauna un categoric dușman al Legiunii. Nu s-a sfiit însă să îmbrace cămașa verde și să
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
avea obiceiul, profesorul Andreescu i-a răspuns: - Apăi, măi tată, am vrut să mâncați și voi o bucată de cozonac. Intra în clasă într-un halat cu cordon care-i da o înfățișare cilindrică de butelie sub care se mișca, grăbită, o pereche de piciorușe. Cu o mustață lăsată pe oală, profesorul privea încruntat pe sub sprâncenele zburlite, 172 ținându-și mâinile la spate și răspunzând monosilabic la saluturi. Exclamația ce exprima îndoiala, mânia, uneori chiar veselia profesorului, era alcătuită dintr-o
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Vedeți, aici, la dreapta mea, acei doi chiparoși maiestuoși care se înalță în fața Casei San Benedetto? Acolo, sub umbra lor deasă de parfum de rășină, mă așezam mereu să-mi trag sufletul, după ce am mâncat urcușul acela abrupt cu pas grăbit. Cred că aveam vreo 10-11 ani. Trebuia să duc săptămânal lenjeria, spălată și călcată de iubita mea mamă, familiei care locuia în vila aceea. Iar aici, chiar în fața noastră, se odihnește clădirea impunătoare a seminarului. Când am început să frecventez
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
I-a studiat scrisul și a spus: «Acest om are toate caracteristicile sfântului sau ale ștrengarului». Adevărul este că don Calabria nu a fost un suflet mediocru care să se mulțumească cu niște compromisuri mărunte. În fața privirii superficiale a cititorului grăbit, scrierile lui și istorisirea vieții sale ar putea da impresia unei credințe ingenue, simpliste. Și, dimpotrivă, a avut o credință luminoasă, puternică, profundă, nevulnerabilă de care s-a prins în momentele de încercare și de beznă spirituală. Pe această credință
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
În timpul nopții o lumină caldă și liniștită luminează întreg complexul edilitar: o priveliște evanescentă și visătoare spre vârfurile înalte și rare ale chiparoșilor și umbrele compacte ale castanilor de India și cele ale teilor absoarbe chiar și privirea celui mai grăbit automobilist. O vreme localitatea a fost sediul diferitelor instituții religioase: benedictini, canonici regulari, părinții olivetani, părinții filipini. În 1810 hoarda iconoclastă a trupelor napoleoniene a profanat biserica și i-a alungat pe preoții Sf. Filip Neri. În acest fel «Grigliano
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
altele, toate acestea nu sunt codificate». Don Calabria a fost consternat de această relație și de aluzia adusă de abate divergențelor persistente încă printre preoții săi. Pe 30 noiembrie 1944 a scris în jurnalul său: «Asfințitul meu răzbate cu pași grăbiți. Mă arunc în brațele imense ale divinei milostiviri și, prin harul lui Dumnezeu, ofer acest ultim rest al lungii mele, dar nevoiașe vieți, pentru sanctificarea mea și a Operei, suportând în tăcere încercările, suferințele și umilirile pe care mâna lui
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
să trăiesc restul vieții într-o abandonare senină și încrezătoare în brațele iubitoare ale Divinei Providențe, în fericita căutare a Împărăției lui Dumnezeu, în familia mea, în parohia mea și în toată Biserica, după cum m-a învățat don Calabria». Ce grăbit e acest don Calabria! Ca postulator al Cauzei menționez un detaliu de importanță majoră. Minunea care a servit pentru canonizare trebuie să fie făcută după beatificare. Acum, minunea abia descrisă - cred cititorul acestor pagini și-a dat seama - s-a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
fes deasupra unei figuri întunecate, cu un nas coroiat, încadrată de o barbă scurtă și rară. Plecarea se termina printr-o scenă grotescă: diverșii pași în ținută de gală, burtoși și cu podagră, alergînd în urma echipajului padișahului ca niște rațe grăbite să ajungă la baltă, spre a cerși, sufocați, o privire binevoitoare de la Stăpîn, în cea mai aiuritoare escortă de onoare. De la Constantinopol la Salonic am călătorit cu trenul, traversînd cîmpii, fără să fi văzut țipenie de om, doar mlaștini unde
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
activitate care, de obicei, îi răsplătește pe cei corecți și-i amendează pe șmecheri sau pe cei care vor să bage imediat banii în buzunar, ca precupețele care au vîndut repede trei grămăjoare de pătrunjel și îndeasă banii în șorț, grăbite să nu piardă rata. octombrie 2006 Miorița și-a dat autogol Am căzut pradă fatalității, deși nu era cazul. O întîmplare nefericită ne-a făcut să ne socotim iarăși bătuți de soartă. Bănel a dat semne că ar fi trecut
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de mult antrenament urma să se desfășoare în sfârșit.Era o zi nu tocmai bună pentru un concurs de atletism. Cerul posomorât stătea gata-gata să-și reverse supărarea asupra pământului. Vântul își făcea de lucru printre crengile copacilor, nu prea grăbit, dar destul de rău prevestitor. - Ce facem? Mai mergem la concurs? am întrebat-o pe doamna învățătoare. Mergem, Iulian. Doar nu te-ai antrenat degeaba. Am plecat împreună cu alți copii, concurenți, ca și mine , dar la alte probe. Când am ajuns
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
cu sens opus. 6) Completează propozițiile următoare cu “sa” sau “s-a”: * Colega de bancă dus la bibliotecă. * defectat mașina cea nouă. * Mama bucurat când l-a văzut. * Sora și bunica s- au întors de la Huși. O glumă Alexandra merge grăbită, fără să observe pe lângă cine trece. Cineva o trage de mânecă: - Salut, Alexa! Ce gânduri te preocupă așa de mult de n-ai ochi să mă vezi? - Scuză-mă, Emi! Mă gândeam că am uitat cum să fac un ochi
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
organizează biblioteca Arhivelor. Pregătește, la seminarul de literatură, condus de M. Dragomirescu, lucrările: Duiliu Zamfirescu: Ghetsemani; N. Filimon: Nenorocirile unui slujnicar (în an. I, 1919-1920); Calderon: Judecătorul din Zalamea (an. II, 1920-1921); Al. Russo: Cântarea României; G. Topîrceanu: Balada chirieșului grăbit (cf. O. Papadima: Din anii studenției, Revista de istorie și teorie literară, nr. 3-4, 1965). 1921 Călătorește, prima dată, în Italia. 1923 Își ia licența. Traduce Un om sfârșit de Papini. Începând din luna martie, figurează pe lista corpului didactic
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
va să zică, Și se roaga să-l ajute Degeaba plângi acum, copile, Cu hrana să-l împrumuți. b) Poezia „O furnică” este scrisă de poeta Elenă Farago Poezia „Gândăcelul” este scrisă de poetul Tudor Arghezi. c) Faptă lor este mică, înfipta, grăbita. Făptura aceea este supărătoare. a)Textul de mai jos conține câteva greșeli. Corecteaza-le ! „ -adu cerbu-ncoace ! strigă împăratul -n-am nici un cerb de dat ! răspunse mosul -e cerbul meu, eu l-am săgetat ! strigă negura-voda -se prea poate, dar eu l-
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
exprima ceea ce ai recoltat penibil în lumea ascunsă a sufletului va fi și mai mare. Dar oare poezia "veche" este întotdeauna ușor de înțeles? Nu cere și ea atențiune, deprindere? Eminescu chiar, care unor spirite excesiv de artiste, de complicate, de grăbite și de distrate li se pare atât de simplu, atât de compromițător de simplu, - e oare atât de simplu? E oare atât de ușor de înțeles, chiar pentru spiritele complicate și "artiste", poezia Cu mâine zilele-ți adaogi...? Sau imagini
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de vitejie iar faptele se pe-trec pe la mijlocul secolului Xlll î.e.n. sau mai tîrziu cu cîteva zeci de ani după alte aprecieri. Vine în ajutorul troienilor, este rănit în lupta cu Ahile și se retrage pentru de pe cîmpul de bătălie grăbit a-și obloji rănile iar fiul său Euripil, cade în aceste încleștări după ce l-a ucis pe Mahaon, chirurgul cel vestit al grecilor cîntat cu mult patos de Homer. Flavius Philostratus care a scris pe la sfîrșitul secolului ll e.n. despre
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
zise Țestoasa oftând, dar am auzit că preda Râsul și Plânsul. - Da, așa era, zise și Grifonul oftând la rândul lui. Și amândouă animalele, copleșite de amintiri, își acoperiră fața cu labele. - Dar câte teme aveați pe zi? întrebă Alice, grăbită să schimbe subiectul. - În prima zi zece ore, a doua zi nouă, și așa mai departe. - Foarte ciudat! exclamă Alice. - Păi de aceea se și numesc «teme», zise Grifonul, pentru că până la urmă nimeni nu se mai teme de ele și
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]