6,001 matches
-
frenezie a adolescenței rebele. Când m-am întors de la Iași cu o diplomă, m-au primit cu toții cu și mai multă bucurie. Frumusețea albului era tot acolo, bunica mă aștepta la rându i răbdătoare, iar prietenii adevărați mă invitau să gust din bucuriile cotidiene comprimate. Nimic nu se schimbase. Poate doar eu, conștientă că reușita presupune efort, că victoria aduce și suferință, nu doar bucurie, așa ca și prăjiturile mamei, când mai dulci, când mai amare. Pe lângă concursuri, alături de prietenii mei
Ţesătura de vise a viitorului. In: ANTOLOGIE:poezie by Tania Topciov () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_694]
-
văd artificiile și tortul înainte de serbare, se rugă Jester. Artificiile nu le poți vedea, pentru că odată aprinse zboară în înaltul cerului și nu se mai întorc. Tortul însă ți-l pot arăta. Vai, ce tort frumos! exclamă Jester. Pot să gust? Nu, niciun pic, îi interzise Împăratul, n-ai mâncat încă la prânz. Te rog să duci tortul la bucătărie, să nu se strice. Altfel îl vom arunca. Jester luă tortul și-o porni spre bucătărie. Vai, chiar la bucătărie? gândi
Jester şi Balaurul. In: ANTOLOGIE:poezie by Andreea-Ramona Căuş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_668]
-
evoluție fusese construit astfel încât să fie imposibil să nu-l înțelegi. Alice s-a forțat să-și mute privirea. Nu se putea să i se întâmple așa ceva. Jake și-a apropiat fața de a ei. Alice aproape că-i putea gusta răsuflarea. I se închideau ochii fără să vrea, o înțepa limba, i se umpluse gura cu apă și începuse să-și muște buzele în dorința de a-i fi sărutate. Deci asta era atracția pur instinctuală. Alice nu crezuse vreodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Jake tatălui lui Alice. —Mulțumesc. Domnul Duffield a privit bănuitor la fosta canistră de motorină din care un firicel de lichid maroniu se scurgea în borcanul de gem de lângă farfuria lui. Tatăl lui Alice a luat apoi borcanul și a gustat cu grijă. E făcută în casă, nu? Jake a clătinat viguros din cap. —E cea mai bună metodă să le pui bețe-n roate multinaționalelor. Îți prepari berea în cadă. Tatăl lui Alice n-a făcut nici un comentariu. Mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
a strigat el la puțin timp după aceea. Când a adus farfuriile în sufragerie, Hugo strălucea. —Ce rapid ai fost, a remarcat Alice impresionată, luând farfuria care-i fusese întinsă. — Am pregătit ceva la repezeală, a rânjit Hugo cu modestie. Gustând din paste, Alice a detectat un iz straniu, dur, aspru și dulceag. Totuși, era mult prea politicoasă ca să facă vreun comentariu. Amândoi își urcaseră picioarele, relaxați, pe măsuța din sufragerie. Hugo a realizat că era ocazia ideală s-o întrebe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
acum, ca și în liniștea nopților trecute, i-au venit în amintire anii tinereții, chiar ce ai copilăriei, regăsindu- se mereu frământat, ars de o sete chinuitoare, după lumea celor nevăzute de dincolo de viață și de moarte. Dorea să-și guste plăcerea încet... să simtă cum se aproprie de lumina, de strălucirea ce nu încape în cuvinte... Era vremea toamnei din el, și asculta, în tăceri albastre, sufletul și pașii într-un ceas de spargere a nopții. A asculta toamna din
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
repetată fără niciun progres, fără schimbări și fără țel, de la începuturile pământului. - Viața este un joc oribil, o invenție de coșmar! murmură el. El evocă măcelurile, omorurile, toată drama cumplită ce se ascunde sub iarba pe care stăm lungiți și gustăm ceea ce se cheamă dulceața naturii... Călugărița care își devorează masculul în vreme ce acesta o fecundează; păianjenul care prinde musca în plasă și pompilul care îl vânează pe păianjen... Tot acest măcel pe un colțișor de pământ, și de la un capăt la
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
ca și în liniștea nopților trecute, i-au venit în amintire anii tinereții, chiar cei ai copilăriei, regăsindu- se mereu frământat, ars de o sete chinuitoare, după lumea celor nevăzute ”de dincolo”, de viață și de moarte. Dorea să-și guste plăcerea încet și pe’ndelete... să simtă cum se apropie de lumină, de strălucirea ce nu încape în cuvinte. ”- Viața nu-i un simbol... nu-i alcătuită dintr-o singură enigmă...! îi șopti un gând. Să nu te dai bătut
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
nu e... ” -Ce frumos, ce frumos!.. zise el cu tristete în suflet, și mintea îi repetă rar, ultimul vers... ”Era pe când nu s-a zărit, Azi o vedem si nu e”. Stelele, stelele purtătoarele noastre de peceti... Dorea să-și guste plăcerea încet, să simtă cum se apropie de lumină, de strălucirea care nu încape în cuvinte... Era vremea toamnei din el și asculta vântul purtând în voia lui frunzele ruginite... de a-și asculta sufletul și pașii într-un ceas
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
oameni fuseseră Înghițiți pur și simplu mergând pe stradă de gurile lor. Adina Dabija 18 — Dar de ce ? l-am Întrebat pe Adi neîncrezătoare. De ce vine omul Negru În lumea noastră ? De ce nu rămâne În lumea lui ? Atunci el a rânjit, gustând din plin efectul pe care Îl avusese asupra mea - ce i-ar mai fi rupt Janet urechile dacă ar fi știut ! -, Însă după mulți ani, când eu aveam să devin adolescentă, iar el avea să fie pus cu botul pe
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
În adâncul meu, funcționând după legi paralele, mobilându-mi etajul metaforic, complicându-mi Întregul metabolism fiziologic și mental. odată ce ai apucat să vezi, să respiri, să exiști prin poezie, odată ce ai prins gustul Ăsta, Întocmai cum o jivină care a gustat din carnea dulce de om se va Întoarce să ucidă din nou, nu mai e cale să te Întorci la viața simplă de dinainte, a muritorilor de rând. Devii o fiară, mereu la pândă după forme de energie capabile să
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
nu mă Înnebunească la el. Față de cum Îl văzusem prima oară, era fărĂ Îndoială mai obosit, poate mai bolnav. În timp ce făcuserăm dragoste Îi cursese sânge din nas. Sângele se scursese chiar pe obrazul meu și m-am grăbit să-l gust. o vreme a trebuit să stea cu fața În sus ca să se oprească. FĂră Îndoială nu putea rămâne totul astfel, perfect, nu, nu putea ține, ar fi fost neomenesc. Deodată pianul s-a oprit. Ștefan a apărut În capul ușii
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
armonie și e imposibil să nu te lași purtat de beția din jur. Toate curg unele În altele, cerul dansează cu pământul, care se scurge În cer prin pantele unduioase, poleite cu lumină, ale pârtiilor de schi. Nu puteam Însă gusta În voie din nenumăratele binefaceri ale Canadei, cum ar fi, de pildă, un simplu weekend la montréal, cutreierând galeriile de artă pe cheiul vechi al orașului, sau o banală seară la discoteca studențească din campus din cauza poveștii cu Jean-Claude și
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
sută de ori mai bun decât mine. Ca să nu mai vorbim despre bețivii de la muzeu, care iubeau pe toată lumea. Dar cred că nu pentru asta ați venit să mă vizitați atât de dimineață, intră Père Joseph pe făgașul discuției. Am gustat din ceai, neștiind cum să Încep. — V-am pus puțină miere, aproape că se scuză el. — mulțumesc. E foarte bun. Am pus ceașca jos. — Am venit să vă văd pentru că de la o vreme trăiesc cu un fel de durere continuă
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
intens de ouă prăjite și cafea. S-ar fi părut că În les Bons matins diminețile erau Într-adevăr bune, cel puțin după miros. Din nefericire, când m-am uitat la ceas mi-am dat seama că nu aveam să gust niciodată din bunătĂțile acelea, pentru că eram În Întârziere cu aproape o oră. Adormisem citind despre Nunavik, cu hărțile pe cap, și nu apucasem să-mi pun telefonul să sune ca să mă trezească. m-am aruncat În blugi, pulover și bocanci
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
fixate și mulți oameni fuseseră înghițiți pur și simplu mergând pe stradă de gurile lor. — Dar de ce ? l-am întrebat pe Adi neîncrezătoare. De ce vine omul Negru în lumea noastră ? De ce nu rămâne în lumea lui ? Atunci el a rânjit, gustând din plin efectul pe care îl avusese asupra mea - ce i-ar mai fi rupt Janet urechile dacă ar fi știut ! -, însă după mulți ani, când eu aveam să devin adolescentă, iar el avea să fie pus cu botul pe
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
în adâncul meu, funcționând după legi paralele, mobilându-mi etajul metaforic, complicându-mi întregul metabolism fiziologic și mental. Odată ce ai apucat să vezi, să respiri, să exiști prin poezie, odată ce ai prins gustul ăsta, întocmai cum o jivină care a gustat din carnea dulce de om se va întoarce să ucidă din nou, nu mai e cale să te întorci la viața simplă de dinainte, a muritorilor de rând. Devii o fiară, mereu la pândă după forme de energie capabile să
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
nu mă înnebunească la el. Față de cum îl văzusem prima oară, era fără îndoială mai obosit, poate mai bolnav. În timp ce făcuserăm dragoste îi cursese sânge din nas. Sângele se scursese chiar pe obrazul meu și m-am grăbit să-l gust. O vreme a trebuit să stea cu fața în sus ca să se oprească. Fără îndoială nu putea rămâne totul astfel, perfect, nu, nu putea ține, ar fi fost neomenesc. Deodată pianul s-a oprit. Ștefan a apărut în capul ușii
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
armonie și e imposibil să nu te lași purtat de beția din jur. Toate curg unele în altele, cerul dansează cu pământul, care se scurge în cer prin pantele unduioase, poleite cu lumină, ale pârtiilor de schi. Nu puteam însă gusta în voie din nenumăratele binefaceri ale Canadei, cum ar fi, de pildă, un simplu weekend la montréal, cutreierând galeriile de artă pe cheiul vechi al orașului, sau o banală seară la discoteca studențească din campus din cauza poveștii cu Jean-Claude și
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
sută de ori mai bun decât mine. Ca să nu mai vorbim despre bețivii de la muzeu, care iubeau pe toată lumea. Dar cred că nu pentru asta ați venit să mă vizitați atât de dimineață, intră Père Joseph pe făgașul discuției. Am gustat din ceai, neștiind cum să încep. — V-am pus puțină miere, aproape că se scuză el. — Mulțumesc. E foarte bun. Am pus ceașca jos. — Am venit să vă văd pentru că de la o vreme trăiesc cu un fel de durere continuă
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
intens de ouă prăjite și cafea. S-ar fi părut că în les Bons matins diminețile erau într-adevăr bune, cel puțin după miros. Din nefericire, când m-am uitat la ceas mi-am dat seama că nu aveam să gust niciodată din bunătățile acelea, pentru că eram în întârziere cu aproape o oră. Adormisem citind despre Nunavik, cu hărțile pe cap, și nu apucasem să-mi pun telefonul să sune ca să mă trezească. m-am aruncat în blugi, pulover și bocanci
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
divină grădină în uzufruct, și le-a interzis să atingă fructele pomului cunoașterii binelui și răului, dar a venit Ispita și le-a promis că ar fi ca zeii, cunoscători ai binelui și răului, și ai originii lucrurilor, și au gustat din fructul pomului cunoașterii și s-au văzut goi, și au decăzut în mizerie și de acolo ne-au venit nouă toate relele, între care, primul și cel mai grav dintre toate, este ceea ce numim progres. Tentație continuă, căci sunt
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
găsit În ele ceva ca un magiun. Ca un magiun din prune. L-au dus la nas, la gură. Bun. L-au mestecat și l-au Înghițit. Oho, și mai bun! Și s-au Îmbătat, cam toți, cei care-au gustat câte oleacă, și, după ce s-au Îmbătat, au umplut curtea, ca niște bușteni, sub fierbințeala soarelui de vară. A mâncat și eroul Costică Ruptun Cur. S-a Îmbătat și el. Și a adormit cu fața-n jos, oferind lumii o
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
el. Și a adormit cu fața-n jos, oferind lumii o sursă de mare frumusețe! La scurtă vreme au sosit secretarii comitetului regional Suceava al PCR. Că auziseră cei acolo, și, curiozitatea, i-a mobilizat urgent Încoace. Au văzut. Au gustat și ei. Nu prea mult. Ca să nu se Îmbete. Ce-a rămas, din depozitul istoric, subteran, au luat cu ei, tottot, o remorcă Întreagă. Tocmai, remorca În care Ileana se excursionase, două săptămâni În capăt, prin acel petec de Terra
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
locuia el. Nu mai stai nici tu la masă?, Îl Întrebă, Dan. Nu. Și dispăru după ușa mare, din lemn, care se lipi, de tocul ei, după intrarea Olovinarului În Încăpere. Tânărul se duse și predă banii. Mai pe urmă, gustă, fără prea mare poftă, ceva de mâncare. Se culcă. Până la Împlinirea vârstei majoratului său mai erau câteva zile. Nici, măcar, o săptămână, nu mai era. Pe el nu-l interesa nimic. Știa că evenimentul este pregătit cu grijă și atenție
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]