4,228 matches
-
4,70 m, este amplasată pe o platformă cu trei rampe, decorată cu basoreliefuri, reprezentând luptele cu otomanii și Unirea Moldovei și a Transilvaniei cu Țara Românească. Pe soclul statuii se află o stemă sigilară a domnitorului, care reunește însemnele heraldice ale celor trei țări române. Tot pe soclu este montată o inscripție cu textul: "Mihai Viteazul/1593-1601/ Domnul Țării/Românești al Ardealului și/a toată Țara Moldovei". Generalul Ion Coman, care în 1976 se afla în fruntea armatei române, a
Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazu din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/303682_a_305011]
-
vor purta gradul de Mareșali. Al Doilea cerc, cel al Scutierilor cavalerilor din Primul cerc, nu are un număr fix de cavaleri. Întreaga suprafață geografică a regatului Ungariei va fi împărțită simbolic și tactic în "cercuri" de apărare asemănătoare imaginii heraldice a Ordinului Dragonului, cetatea Severinului și banatul adiacent făcând parte din primul cerc cruciat de apărare, adică cel mai expus atacurilor. Dintre Banii Severinului care au făcut parte dintre Cavalerii Ordinului pot fi amintiți unii dintre cei mai buni generali
Banatul Severinului () [Corola-website/Science/304418_a_305747]
-
dispune de administrație locală proprie. Numărul locuitorilor a trecut de 3.000 în 1976. Singurul monument din comună este biserica Romano-Catolică fondată în anul 1740. În Ecser este practicat dansul tradițional numit "Nuntă în Ecser" ("Ecseri lakodalmas"). Cele două câmpuri heraldice ale steme comunei, pe fond albastru sus și verde jos, includ reprezentările grafice biserica, stejarul și dansul tradițional - simbolizând principalele elemente legate de localitatea Ecser.
Ecser, Pesta () [Corola-website/Science/312529_a_313858]
-
unor balerini (sculptor Ion Vlad). În sala de spectacole se găsește un candelabru cu 100 de brațe de cristal aurit. Ocazional se țin spectacole și în Foaierul Galben, care are o capacitate de maxim 200 locuri. a adoptat un însemn heraldic, creat de heraldistul Tudor-Radu Tiron, și un logo în care înseamnă "artă pentru artă" sau, cuvânt cu cuvânt, "arta este recompensa artei". Baritoni: Bași: Balet: Dirijori: Mezzosoprane: Soprane: Irina Iordăchescu Soliști balet: Ovidiu Matei Iancu Tenori:
Opera Națională București () [Corola-website/Science/312239_a_313568]
-
zonă de responsabilitate a Poliției de Frontieră: Structuri teritoriale: "Centrul de Supraveghere și Controlul Trecerii Frontierei - Aeroporturi București - Otopeni" "Sectorul Poliției de Frontieră Aeroport Cluj" "Sectorul Poliției de Frontieră Aeroport Sibiu" "Sectorul Politiei de Frontiera Aeroport Timișoara" Alte structuri: Însemnul heraldic al Poliției de Frontieră Române are în compunere următoarele elemente: La baza scutului mare, pe eșarfa albă este înscris cu litere negre deviza "PATRIA ET HONOR" - Patrie și onoare - aceasta îmbogățește mesajul siglei și evidențiază devotamentul celor care slujesc în
Poliția de Frontieră Română () [Corola-website/Science/311888_a_313217]
-
s-a unit cu Ministerul Administrației Publice, luând denumirea de Ministerul Administrației și Internelor. La data de 21 decembrie 2012, Ministerul se sparge în Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul dezvoltării regionale și administrației publice, primul fiind continuatorul vechiului minister. Însemnul heraldic al Ministerului Afacerilor Interne se individualizează prin: În partea inferioară, sub acvilă, deviza Ministerului Afacerilor Interne scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: PRO PATRIA ET ORDINE IURIS (PENTRU PATRIE ȘI ORDINEA DE DREPT.
Ministerul Afacerilor Interne (România) () [Corola-website/Science/311925_a_313254]
-
Stema principatului Moldovei este reprezentată, în mod tradițional, prin capul de bour, privit frontal, simbolizând puterea, cu soarele, simbolizând luminăția bunei domnii, plasat între coarnele bourului, cu un trandafir heraldic în stânga simbolizând credința, și în dreapta luna, în faza de crai-nou simbolizând renașterea. Fondul este cinabru (cum se spune roșu în heraldică) simbolozând vitejia. Această stemă constituie elementul de bază al sigiliului Moldovei, al steagului Moldovei, al monedelor moldovenești. Există, încă
Stema Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/312315_a_313644]
-
asociată, de multe ori, cu celelalte două simboluri ale puterii: spada și buzduganul. Este de semnalat că, începând cu domnia lui Vasile Lupu, steaua care flanca, la stânga, botul bourului, se transformă în soare. În secolul al XVIII-lea, chiar dacă elementele heraldice vechi rămân în esență aceleași, stema devine tot mai încărcată cu ornamente exterioare, în special trofee cu arme variate, sau este susținută de lei rampanți. La începutul secolului al XIX-lea, stema cu capul de bour va fi așezată pe
Stema Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/312315_a_313644]
-
începutul secolului al XIX-lea, stema cu capul de bour va fi așezată pe un mantou de purpura căptușit cu hermină. Sub domniile lui Mihail Sturdza și ale lui Grigore Alexandru Ghica se constată tendința de modificare a aspectului animalului heraldic, bourul tradițional fiind înlocuit cu zimbrul iar scutul apărând încadrat între doi delfini afrontați.
Stema Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/312315_a_313644]
-
o singură poartă (din partea de sus), reprezintă Pesta, iar castelul auriu (galben) cu cu trei turnuri și două porți (cel din partea de jos), reprezintă Buda. Fondul albastru al porților deschise reprezintă Óbuda. Sfânta Coroană a Ungariei reprezintă statalitatea maghiară. Leul heraldic provine din stema orașulului Buda din timpul lui Ioan Zapolya, iar grifonul provine din fosta stema a Pestei. Culorile folosite sunt roșu, auriu, albastru și argintiu. Ca urmare, conform regulilor din heraldică, drapelul Budapestei a fost format din culorile roșu
Stema Budapestei () [Corola-website/Science/312991_a_314320]
-
a Dubăsarilor și a toată Transnistria, Statut care va fi prezentat autorității competente a Republicii Moldova în vederea înregistrării Episcopiei și obținerii de personalitate juridică conform legilor țării. Rânduim ca Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor și a toată Transnistria să folosească, potrivit tradiției heraldice a Bisericii noastre, stema istorică a Misiunii Ortodoxe Române din Transnistria, care a funcționat până în anul 1944. Confirmăm, de asemenea, dreptul Episcopiei Ortodoxe a Dubăsarilor și a toată Transnistria de a-și reactiva și înregistra în ordinea stabilită vechile sale
Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria () [Corola-website/Science/309542_a_310871]
-
familii cumane de frunte, care mai apoi au dat casei întemeietoare a principatului român al Valahiei primii domnitori și nucleul viitoarei aristocrații denumită, "boierime". Florin Curta (Brătianu și alți istorici) resping această supoziție a lui Vásáry privind un presupus blazon heraldic valah de inspirație cumană Se spune că familiile Basarabilor și Văcăreștilor își trag prin tradiție rădăcinile din arealul Făgărașilor Numele dinastic Basarab (cu o probabilă origine tracă conform lui O. Densușianu și S. Paliga sau cumană conform lui Djuvara) a
Cumani și pecenegi în Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/309513_a_310842]
-
mareșalului Antonescu, care a existat între 1941 și 1943 pe teritoriul Greciei ocupată de Italia fascistă. Drapelul avea crucea lui Sf. Andrei roșie pe fond verde, dar ulterior a apărut în seriile vexilologice un alt steag, care incorporează ca simboluri heraldice stema mică a României inclusiv culorile alb-negru ale dinastiei Hohezollern-Sigmaringen. El constă în cinci benzi suprapuse, trei dintre care sunt colorate în roșu-galben-albastru. Deși nici-un document anterior anului 1950 nu atestează acest drapel, și deși Revoluția din 1848 nu a
Steagul aromânilor () [Corola-website/Science/309664_a_310993]
-
două Valahii în Grecia, una în Aetolia-Acarnania numită "Mică Valahie", și una în Epir, numită 'Valahia de Sus' sau Ano Vlahia. La nord de Dunăre, provincia Oltenia, demarcata de râurile Olt, Dunăre, Carpați și Severin și care are ca simbol heraldic propriu leul, s-a numit uneori "Valahia mică" în contrast cu Muntenia care apare pe hărți sub numele "Valahia Mare". Alte "Valahii" restrânse că suprafață cum ar fi cea din Moravia, apar pe hărțile austriece până în secolul al XIX-lea cu denumirea
Heraldică medievală timpurie valahă nord și sud dunăreană () [Corola-website/Science/310054_a_311383]
-
din Tesalia existau ca atare și au fost menționate cel puțin cu 100 de ani mai devreme în anii 1200', ele precedând chiar și așa-zisul Imperiu româno-bulgar al Asăneștilor. Originiile culorilor basarabeștilor (aur cu roșu) trebuie căutate printre însemnele heraldice ale acestor Valahii arhaice din Grecia de azi. Teritoriul Valahiei tesaliene, a fost încorporat în secolul al XIV-lea, între 1318 și 1390, înlăuntrul frontierelor Principatului Catalan al "companiei" de mercenari hispanici care au ocupat și administrat că stăpânitori absoluți
Heraldică medievală timpurie valahă nord și sud dunăreană () [Corola-website/Science/310054_a_311383]
-
permite să se tragă concluzia că culorile auriu-roșu și grafică specifică blazoanelor valahe, culminând în cele ale Basarabeștilor, sunt de fapt, la origine catalane, fiind adoptate inițial de valahii tesalieni de la seniorii lor hispanici, si trecând mai apoi în patrimoniul heraldic al celorlaltor Valahii. În altă ordine de idei unii istorici încearcă să stabilească o legătură între heladica militară a românilor antici și cea medievală a provincilor istorice românești latinofone. Astfel, emblemă (simbolul, blazonul, totemul etc.) Legiunii a XIII-a Gemina
Heraldică medievală timpurie valahă nord și sud dunăreană () [Corola-website/Science/310054_a_311383]
-
închis, identic cu cea de pe stema Țării Românești). Coincidență sau nu, simbolurile legiunilor române sunt exact mobilele stemelor țărilor (provinciilor) românești: leul (Banat, Oltenia), acvila (Transilvania, Țara Românească) și boul (Moldova). Supraviețuirea acestor simboluri este interpretată ca reprezentând la nivel heraldic o continuitate a administrației române (sau mai corect spus daco-romane, ulterior românești) fără întrerupere pe întreaga perioadă a invaziilor barbare și a evului mediu timpuriu până la formarea statelor medievale românești.
Heraldică medievală timpurie valahă nord și sud dunăreană () [Corola-website/Science/310054_a_311383]
-
prezintă într-adevăr reprezentarea stilizată a unei cetăți în ruină, cu patru turnuri în plan pătrat, aflată pe un vârf de deal, cu o piatră de moară la poale. Deși referința la ruinele Cetății Ciceului este probabilă, precizia unei reprezentări heraldice târzii, necoroborată cu alte elemente, trebuie pusă sub semnul întrebării. Lăsând la o parte confuzia cu cetatea Ciceu-Ciuc (județul Harghita), responsabilă probabil pentru unele erori din istoriografie, stăpânirea între a doua jumătate a secolului al XV-lea și prima jumătate
Cetatea Ciceu () [Corola-website/Science/309163_a_310492]
-
două motive, undă apei și funia. Portalul de la intrare este încadrat de trei funii răsucite ce trec de pe ușorii laterali în arc peste țocul ușii. Funiile se opresc în axul ușii în jurul unei cruci. Crucea este încadrată că un scut heraldic de două elemente arcuite ce sugerează coadă unui instrument de coarde, cel mai probabil a unei viori, numită în grâi local "„hedyedye”". Acest element decorativ particular, cu conotații muzicale, se potrivește împreună cu stâlpii târnațului, prinși parcă într-o hora în jurul
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
Knutsson. După o perioadă de întrerupere, începând cu secolul 17, acestora li s-a alăturat, în capele special amenajate, regii din dinastiile Gustaviană, Carolină și din cea curentă a Bernadoților. Biserica este astăzi decorată în interior cu placate purtând însemnele heraldice ale membrilor ordinului Serafimililor, instituit de regele Frederic I al Suediei în 1748. Unul din membrii acestui ordin a fost din 1980 președintele României, Nicolae Ceaușescu, a cărui placată a fost retrasă imediat după revoluția din decembrie 1989. Palatul Wrangel
Riddarholmen () [Corola-website/Science/309754_a_311083]
-
fasciat o cromatică alternativă azur-verde, care ar putea proveni din multiplele legături de sânge între familiile domnitoare ale Basarabilor și Mușatinilor. Ion Nicholas-Mănescu este de părere însă că stema de pe nasturi nu are nici o însemnătate cromatică din punct de vedere heraldic. Mormântul princiar este menționat și în romanul autobiografic "Cișmigiu et comp." al lui Grigore Popescu-Băjenaru: O reconstituire a personajului domnesc a fost propusă de Radu Oltean într-una din planșele sale istorice privind războinicii medievali de pe teritoriul României.
Mormântul princiar din Biserica Domnească, Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/309849_a_311178]
-
organizat, poștal, dar și o mișcare politică împotriva suzeranității otomane, care nu agrea, în Țările Române, niciun fel de autonomie instituțională sau economică, cum ar fi moneda proprie, însemnele sau drapelul. Timbrul reproducea într-un cerc capul de bour, semn heraldic de pe stema Principatului Moldovei, o goarnă poștală, o stea în cinci colțuri, legenda «porto scrisori» scrisă cu litere chirilice și valoarea nominală a timbrului, amplasată în interiorul buclei de formă eliptică a goarnei poștale. Cercul avea dimensiunile de 19,5 mm
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
noiembrie 1858 a fost pusă în circulație emisiunea a doua „Cap de bour” cu trei valori: 5 parale, 40 de parale și 80 de parale. Această serie de mărci poștale are astăzi o valoare filatelică mai mică. Timbrul reproducea semnul heraldic de pe stema Principatului Moldovei, o goarnă poștală, o stea în șase colțuri în loc de cinci, legenda «PORTO GAZETEI» sau «PORTO SCRISOREI», iar valoarea nominală a timbrului era scrisă cu latine, alfabetul chirilic folosindu-se numai la scrierea cuvântului „PAR”. Forma rotundă
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
localității Crihana Veche reprezintă o pânză dreptunghiulară (2×3) împărțită în două jumătăți, dintre care prima este de culoare albastră, iar a doua de culoare roșie, având în centru stema localității, timbrată cu coroana murală. Combinația cromatică utilizată corespunde regulilor heraldice și celor estetice, aplicând principiul dualismului (trup și suflet, cer și pământ) și pe cel al contrastului în unitate (rece și cald la un loc). Roșul (culoare caldă) este simbolul a tot ceea ce este legat de trup și de sănătatea
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
culorile tradiționale, roșu și alb. La mijlocul anului 2007, la cererea suporterilor, a fost introdus un al treilea tip de echipament, aproape alb complet. Sigla clubului IFK Göteborg își are originea în sigla orașului Göteborg care este bazată pe câteva simboluri heraldice. Leul așezat pe un fundal argintiu și albastru este simbolul heraldic al Casei de Folkung, acesta ținând cele trei coroane ale Suediei (ambele simboluri sunt folosite și de stema Suediei). Această stemă a fost creată de către Gustavus Adolphus al Suediei
IFK Göteborg () [Corola-website/Science/306276_a_307605]