19,706 matches
-
1890 valoarea de document semnificativ, atrăgînd atenția asupra sindromului anxios care palpită sub variate forme, în operele tragice, dar și în cele comice, ale lui Caragiale. Tot în 1890, autorul își termina drama "Năpasta" în vreme ce nuvelele tragice de amploare sunt imaginate și definitiv compuse între 1889 și 1898. Altfel spus, deceniul care urmează apariției povestirii "O făclie de Paște" ne apare ca o rezervație a ficțiunilor înfricoșate, urmărind la scenă deschisă jocul spasmodic al groazei, adeseori cu înfățișări nevrotice. Nebunia inocentului
Caragiale și sindromul spaimei by V. Mîndra () [Corola-journal/Imaginative/15271_a_16596]
-
a-mi întruchipa fanteziile, obsesiile negative, de a-mi trăi plenar jocul, fără să fiu pedepsit pentru asta, ba dimpotrivă, să fiu plătit, lăudat, răsplătit cu privilegii. M-am folosit de Sistem și în afara lui nici nu reușesc să-mi imaginez existența. De aceea am fost credincios Sistemului, credincios la modul indiscutabil. Sistemul deschisese pentru mine o poartă în zid, ca să zic așa. Acolo unde credeam că se termină lumea, el mi-a oferit niște întunecate zone mirifice pe care le
Stalin tocmai încetase din viață... by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/15029_a_16354]
-
Nora Iuga Cum nu pot să-mi imaginez un tramvai cu cai circulînd acum pe Calea Victoriei, așa nu-mi pot imagina un Virgil de 60 de ani. Un bătrînel rotofei cu fular de lînă la gît și cu umbrela în servietă e o poză în care Virgil nu
Virgil Mazilescu - 60: Dunga cafenie din jurul buzelor by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/15352_a_16677]
-
Nora Iuga Cum nu pot să-mi imaginez un tramvai cu cai circulînd acum pe Calea Victoriei, așa nu-mi pot imagina un Virgil de 60 de ani. Un bătrînel rotofei cu fular de lînă la gît și cu umbrela în servietă e o poză în care Virgil nu va încăpea niciodată, poate și pentru că în servieta lui sticla de vodcă ținea
Virgil Mazilescu - 60: Dunga cafenie din jurul buzelor by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/15352_a_16677]
-
de el. Doar nu degeaba îi spuneam noi Bulă. De aceea nici să depăn amintiri despre Virgil nu-mi e la îndemînă, pentru că amintirile nu sînt cu adevărat vesele sau triste, ele sînt doar confortabile și iar nu-mi pot imagina un Virgil confortabil. Îi plăcea multul, nu cel măsurat în obiecte sau bani, multul de viață. Ura tot ce era steril, sobru, cenzurat, epurat. Îi plăceau mesele lungi la care încăpeau toți prietenii, oalele cu sarmale, paharele pline, pokerul - era
Virgil Mazilescu - 60: Dunga cafenie din jurul buzelor by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/15352_a_16677]
-
un zid cu fața întoarsă de la mare și mă-năbușă cu perfecțiunea spațiului pe care eu l-am inventat dimineața orice monolog e fatal dacă nu se află cine să-i dirijeze harul către o ploaie din adolescență când îmi imaginam că aud strigându-mă o voce de femeie care nu era a mamei dimineața nici doct și nici ignorant nu sunt pe cât s-ar cuveni poate de aceea aștept să se facă seară Viața într-un lacăt Viața într-un
Poezie by Ion Cocora () [Corola-journal/Imaginative/3529_a_4854]
-
într-un lacăt este pregătită să-și întâmpine sfârșitul cu surâsul pe buze cu o fanfară militară ascunsă în lobul urechii să se bucure de el ca de un somn sub o lupă într-o amiază de vară să-și imagineze lumea cealaltă ca pe un cartier al muților și să spere că încă nu e prea târziu să fie cheia care deschide și închide lacătul Aidoma unui gândac Aidoma unui gândac cufundat în absențe și spaime îți pierzi intimitatea suflete
Poezie by Ion Cocora () [Corola-journal/Imaginative/3529_a_4854]
-
masă mult prea îndestulată și simți fericirea cum dă afară din tine ca aluatul din vailing când bunica uita să frământe pâinea ori ca epavele ce invadează țărmurile când marea se înfoaie în adâncuri te dedai la plăceri lumești și imaginezi nimfete masturbându-se în spatele camuflajelor pâlpâi printre lumânări și aproape te confunzi cu o lumânare mulțumit că ai norocul să te afli pe un tort aniversar și o doamnă dintr-un cartier rezidențial suflă și exclamă în ovații văzând că tu
Poezie by Ion Cocora () [Corola-journal/Imaginative/3529_a_4854]
-
e, de fapt, un reostat de muzici. Acutele nu trec, mai curînd gravele, făcînd să vibreze, abia-abia, două poze despărțite de ani, dar la fel de palide, că nici nu știi dacă figurile din ele au fost vreodată aievea. Anca Maria Mosora imaginează mult și cumpănește bine. Așa că riscurile de care-am pomenit ajung, într-un roman ce face din dezvăluiri, altminteri alunecoase, dacă le dai libertate, doar pînza tare pentru portret, pasta de hîrtie pentru filigran, tot atîtea atuuri. Un joc de
Doi, trei, cîte cîți vrei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11069_a_12394]
-
și concluzionez. Și î din a. Barbarismele reintră în circuit odată cu (lasă-l așa - cine știe?) apariția pe pistă a vocabulelor din saxona mută. Primele încearcă rahitic să se cupleze cu ultimele, care-s însă de Formula Unu, să ne imaginăm că ne-am îndrăgostit lulea de Gabi Szabo și-ncercăm să ne consumăm căsătoria în timp ce ea aleargă 5000 de metri deodată, iar noi sîntem scriitori, adică bețivi, sedentari, avem tenie, ultimul cerc al umanității, că doar cu cercul ne mai
Stejar, extremă urgență! by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11086_a_12411]
-
care locuiam difuzau o impunătoare paradă militară din vremea războiului rece. Inițial am fost șocat, crezând că este vorba de o transimise în direct. Mă înspăimânta nu atât tehnica de luptă etalată, cât tonul foarte solemn al comentariului, greu de imaginat în climatul relaxat, ironic, pragmatic, al epocii actuale. Au apărut însă niște cadre cu Brejnev și mi-am dat seama că este vorba de o înregistrare. Interesîndu-mă la recepționeră (care, altminteri, vorbea românește) ce se întâmplă la televizor, mi-a
Tranziția dincolo de Prut by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11088_a_12413]
-
din imaginația Elenei Ceaușescu: e cunoscut episodul în care ,savanta de renume mondial" îi califica drept ,șobolani nesătui" pe românii ce stăteau ore în șir la cozi pentru a-și ridica rația de ulei și parizer cu soia. A-ți imagina că cinci la sută dintr-un PIB costeliv rezolvă problemele enorme ale învățământului românesc înseamnă a nu avea habar despre ce vorbești. }ări infinit mai bogate decât România alocă educației sume colosale, dar și acolo se simte nevoia de mai
Morga profesorală a repetenților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11109_a_12434]
-
acum de zeci, de sute de ori, că va rezolva problema învățămăntului (aflată - nu uitați - în campania electorală, pe lista priorităților celor care, atunci, ne cerșeau votul!), iar rezultatul se vede: transformarea clasei profesorimii într-o adunătură de lumpeni. Îmi imaginam că doar politicienii, în ura lor viscerală, au gândit mecanismul prin care modalitatea de a produce valoare trebuie anihilată. Cu totul explicabil: o populație decerebrată e mai ușor de condus decât una în care licăre semnele inteligenței. Iată că promotorii
Morga profesorală a repetenților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11109_a_12434]
-
fiică vitregă ce ești! Tu nu vezi că mă-ta a murit fără lumânare? Te uiți la dom' Vijelie ca la Turnul din Pisa și Mănăstirea din Parma - bravo!... Acu, unde o înmormântăm? Orice minte de pământean nu-și poate imagina ce-a urmat! Nu intru în detalii, fiindcă seismul din familia prietenului continuă, iar croșeele domnului președinte Băsescu trimise spre domnul Premier Tăriceanu cu ocazia grevei dascălilor, explicate în conferințe de presă televizate, sunt înghionteli de la grădinița cu program prelungit
Rămâne cum am stabilit! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11127_a_12452]
-
optimistă și inteligentă... În loc să se lepede de rău și de toate ororile și aberațiile regimului trecut, în scurt timp apărură rele și mai întinse în raport cu cele pe care libertatea abia câștigată nici n-ar fi putut face să ni le imaginăm înainte de așa-numita eliberare... * Am fost și suntem martorii unei pervertiri morale, accelerate, cu acte în bună regulă. Martorii unor cacialmale economice, bancare, juridice, ai unor contrabande de tot felul. Nu fără o oarecare îndreptățire, unii, vrăjmași ai vremurilor de
Alt soi de tâlhărie - reluare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11119_a_12444]
-
pseudo-jurnal, pentru a corecta anumite date despre întâmplări la care istoria m-a ajutat să particip sau despre prieteni care, aș îndrăzni să spun, m-au înțeles într-un moment sau altul al vieții mai puțin decât mi-aș fi imaginat. M.I.: Și cei care au înțeles mai mult?! A.B. : Și despre aceia, cu atât mai mult. Trebuie să le întind, ca să spun așa, o floare peste timp, adică să le spun cât le sunt de recunoscător pentru că într-un
"Am refuzat politica de partid în favoarea proiectelor mele literare" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11055_a_12380]
-
se știe foarte clar cine și unde predă româna în lume: date necesare nu din vreo nostalgie sau manie a centralizării, ci pentru a putea furniza informații și materiale auxiliare celor interesați. Probabil că mulți funcționari nici nu-și pot imagina proporțiile fenomenului: există universități la care româna este studiată, fie și pentru un singur an, de zeci de studenți; nu par să realizeze că - doar aparent nesemnificativ - numărul acestora începe să conteze atunci cînd ei se transformă în consumatori de
Limba română în lume by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11140_a_12465]
-
este foarte diferită în pofida unității stilistice care marchează profund opera sculptorului. Relația dintre pasiv și activ, dintre feminin și masculin, dintre volum și suprafață, dintre substanța imanentă și transcendența universului livresc este miza întregului scenariu pe care Călărășanu l-a imaginat la Baia Mare. Clopotul, o formă stabilă în repertoriul său de forme, și alfabetul opac, reperul grafic desemantizat, o altă constantă a imaginarului pe care sculptorul l-a acreditat deja, se regăsesc în egală măsură în cele două lucrări, atît ca
Un spațiu al contrariilor - simpozionul de la Baia Mare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11123_a_12448]
-
une pipe véritable" este concluzia la care ajunge Petre Stoica pentru că realitatea în viziunea lui, conține tot ceea ce există în noi și în jurul nostru: obiectele și reprezentarea lor în mintea fiecăruia, faptele și visele, lumea care ne înconjoară și lumea imaginată de scriitori, pictori, muzicieni, balerini. Tot ceea ce conține pictura (inclusiv cea a lui Magritte) este realitate, așa cum reiese din poemul dedicat ,Maestrului Magritte, cu venerație" : ,Realitate desenată lin de aripa/ vulturului hrănit cu stafide și mângâiat pe cioc/ de laba
Un suprarealist elegiac by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11110_a_12435]
-
criticii postbelice și meditează la posibilitatea instituirii unui nou canon. Bazându-se în principal pe sugestiile lui Mihai Zamfir și Mircea Cărtărescu, Adriana Babeți se întreabă în ce măsură l-am putea privi pe H. Bonciu mult mai favorabil decât până acum, imaginându-l, nu fără anumite îndoieli voalate, în sfera unui canon revizuit. Nu altfel se explică includerea lui în colecția ,Fiction canon" a Editurii Polirom, unde au mai apărut până acum volume de Mihail Sadoveanu, Gib I. Mihăescu și Anton Holban
Atentat la canonul interbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11162_a_12487]
-
al ICR la o conferință de presă prilejuita de sus-numitul scandal 10: i-a invitat pe ziariștii prezenți să facă un experiment imaginar pentru a vedea dacă acel obiect artistic reprezintă sau nu o propagandă în favoarea nazismului, adică să-și imagineze ce s-ar petrece dacă s-ar expune poneiul roz cu zvastica "în 1936, sub nasul lui Gobbels", pe vremea în care naziștii erau la putere în timpul celui de-al treilea Reich, pentru a putea spune daca poneiul roz cu
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
simbolistică recuperatorie, care este însă unilaterală și reinventează personaje care, cel putin etic, s-au aflat în tabăra celor responsabili de discriminare, deportare, exterminare. Aceia dintre intervievați care sunt de partea lui Ion Antonescu că "bun patriot", aceia care îi imaginează pe legionari ca având o "misiune național-creștină" sau care "nu îi vor pe evrei" în România au șanse mai mari să fie de acord în spațiul public cu simboluri fasciste sau busturi ale unor criminali de război. Asemenea opinii se
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
prelucrarea informațiilor din acest sondaj de opinie permite creionarea portretului celui care ar fi dispus să se ralieze cu ușurință la manifestările publice ale memoriei prolegionare inițiate de actori sociali în numele unor lozinci populiste și patriotarde. De asemenea, se pot imagina trăsături ale unei persoane care ar fi dispusă să respingă emoțional legea 217/2015, să se raporteze cel putin neutru la memoria publică a luptătorului legionar anticomunist sau a persoanei condamnate pentru crime de război. El ar avea printre caracteristici
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de predare a materiei. Predarea istoriei în perioada comunistă Obiectivul fundamental al predării istoriei în perioada comunistă era îndoctrinarea elevilor în conformitate cu principiile de propagandă stabilite de ideologii Partidului Comunist Român. Elevilor nu li se cerea, așadar, să "gândească" istoria, să imagineze conexiuni între evenimente și procese istorice, deoarece toate elementele erau deja oferite de aparatul de propagandă, de autorii de manuale și de profesorii care predau pe baza lor. Elevul era îndemnat să memorizeze o istorie a cărei semnificație fusese deja
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
cognitivă. Mai mult decît atît, în urma ,reconstrucției" genetice, brizurile identitare sînt unificate, pentru a da un surplus de eficiență roboților inteligenți. Lumea tiparelor informaționale Ca și așa-numitul ,Test Turing", menit să valideze presupusa autonomie a inteligenței artificiale, experimentele mentale imaginate în cadrul romanelor SF și cyberpunk din anii '80 pot fi corelate cu o serie de contribuții de teorie robotică, dintre care cea mai cunoscută este așa-numitul experiment informațional al lui Hans Moravec. Inspirat de tezele pionierilor informaticii Claude Shannon
Literatura și inteligența artificială by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11173_a_12498]