7,197 matches
-
poate fi colectiv evreii, creștinii, națiunea, proletariatul, rasa).450 Trecerea la un alt regim al imaginarului, mai spune Boia, aflat sub semnul dominant al laicității și rațiunii, nu a afectat statura personajului excepțional (exemplul tipic fiind figura Salvatorului izvorâtă din imaginarul religios și eficient reelaborată în secularizările moderne); s-a petrecut un transfer dinspre religios spre politic, dinspre "o formulă religioasă, ea însăși cu implicații de ordin social-politic", spre "o formulă politică marcată în continuare cu adânci semnificații religioase" (Salvatorul este
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
tocmai ea îl creează". Pe de altă parte, Gilbert Durand consideră că "viața politică și civilă nu a fost la adăpostul valului seismic al mareei mitologice a liturghiilor intensificate de puterea mediatică. [...] Conducătorii puritani, anxioși, nu au putut îndigui presiunile imaginarului politic și nici noua teogonie a cultului personalității. În jurul unor persoane sau al unor ideologii politice s-au cristalizat veritabile religii seculare."455 Eroismul este un impuls de moment, uneori conștient, consideră Angelo Morretta, care îl împinge pe individ să
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
unor mesaje nocive ca aspect și ca fond, nu există în afara contextului cultural în care prinde viață, și în absența publicului său. Precum romanul popular, ea "reflectă preocupările socio-psihologice ale epocii sale, dar și deplasează, în termeni istorici, actualitatea în imaginar și fantasmatic".470 Bandă desenată și cultură de masă Un punct de vedere ferm în privința culturii de masă îl exprima John Fiske, cel care insista asupra faptului că, contrar poncifurilor intelectualiste, aceasta nu este doar "consum", ci și "cultură", altfel
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
rămân reprezentați doar de către cei trei mari (Superman, Batman și Wonder Woman), plus "noutățile" Green Arrow (un Robin Hood cu alură de Eroll Flynn), Aquaman (ecologist acvatic mizantrop), Johnny Quick (surogat de Flash) și Robotman (sinteză om-mașină, temă obsesivă a imaginarului).625 Fig. 10Comerțul nu "iartă": însuși Batman se înclină în fața napolitanelor Mesajele nu se mai transmit prin intermediul super-eroilor, ci prin benzi desenate explicit educative, ca Real Fact Comics din 1946, în care erau prezentate biografii, descoperiri științifice (întreprindere eșuată în
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Barbera, lideri, alături de studiourile Disney și Warner Bros, în divertismentul animat adresat copiilor, au propriile serii cu super-eroi: Space Ghost, Bird Man sau Captain Caveman). Prin aceste succese și prin producția mereu crescândă, super-eroii se reconfirmă ca figuri centrale în imaginarul popular american (și nu numai), îmbunătățindu-și statutul, de la un pericol major pentru psihicul infantil, la stimul pentru educație și dezvoltare personală. Ei intră, cu alte cuvinte, în mainstream. Ideea Marvel a avut originalitatea de a "sparge" consensul și conformismul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
tensiune semnificativă poate fi adăugată între super-eroi (care asistă și sprijină procesul) și super-ticăloși (care îl sabotează)".760 Super-eroi: simboluri funcționale În producțiile comics s-a adaptat un material mitologic deja existent (fie din genul horror, fie western, fie din imaginarul antropomorf). Acolo unde trimiterile la mitologia clasică se operează explicit (Thor sau Hercule au fost "coborâți" din panteonul scandinav și cel grec în paginile comics ca super-eroi, cu viață și continuitate proprie în banda desenată, nu doar ca pretexte pentru
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Hefaistos. Concluzionând, Renard afirmă că super-eroii, cu puterilor lor specializate de sorginte supranaturală, sunt "expresia gândirii politeiste, inerente minții umane". Aceștia "umanizează natura", dând chip elementelor, trăsăturilor psihologice, noțiunilor abstracte, stimulând identificarea cu personajele, "visarea cu ochii deschiși" și "jubilația imaginarului" (apropiindu-se, prin urmare, de universul ludic).766 Eroul reprezintă valorile societății care îl produce, el corespunde unor necesități diverse (dacă în anii '50 Superman vâna comuniști, în anii '70 ia partea activiștilor pacifiști și ecologiști împotriva sistemului juridic corupt
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
caracterizează prin internaționalismul proletar de factură sovietică în calitate de doctrină directoare și proletcultism ca expresie "artistică", cea de-a doua, dominată covârșitor de "Marele Cârmaci" Nicolae Ceaușescu, expune doctrina național-comunismului creionat în liniile protocronismului.861 În prima perioadă, modelele care domină imaginarul oficial destinat formării tinerilor sunt aproape în exclusivitate de sorginte sovietică, grefă pe care mentalul românesc o respingea structural și care a putut fi impusă doar prin forță (Walter Kolarz vorbește de o slavofobie a românilor, în ciuda influenței culturale masive
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
pentru ideile fasciste).862 Sub presiunea panteonului sovietic 863 și al miturilor staliniste, întreaga structură identitară românească este spulberată. "Noua istorie" elaborată de Roller distrugea semnificația acceptată a recentului act al Unirii, denunțat ca act imperialist, unitatea națională cedând în imaginar rolul de motor al istoriei către lupta de clasă, legăturile cu Occidentul fiind eliminate în favoarea imersiunii în slavism, iar rolul Bisericii fiind negat în favoarea ateismului militant.864 A fost ocultată și spinoasa problemă a originilor, principiul de clasă impunând revoluțiile
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cu povestiri despre tinerii eroi comsomoliști.871 Evident, preamărirea ctitoriilor comunismului și ale figurilor zeificate (asistăm și la o inflație de timbre dedicate vieții lui Lenin) este dublată de denunțarea Occidentului, într-o catastrofală încleștare propagandistică fără discernământ, care "anulează imaginarul copilăriei", locul zânelor fiind luat de către stahanoviști, iar Feții-Frumoși nefiind alții decât eroii clasei muncitoare.872 Chiar mai puternic decât tipul invincibilului ostaș sovietic (mai degrabă prin număr decât prin abilități, în ciuda indestructibilului Andrei Sokolov creat de către Șolohov și prezentat
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Fabian), și ilegalismul despotic (1974-1989), în care Ceaușescu îi dă la o parte pe toți ceilalți și rămâne singura figură dominantă.875 Evident, mitul ilegalistului a fost prompt dublat de către cel al muncitorului, figura acestuia înălțându-se inexorabil în culmea imaginarului comunist, căpătând proporții de colos. Marc Lazar identifica două tipuri ale "elitei" proletare, e drept că în arealul francez, însă valabile pentru întreaga ideologie proletcultistă: metalurgistul și minerul (metalurgia și industriile extractive reprezentaseră și pentru Franța sectoarele cheie ale dezvoltării
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
societate socialistă multilateral dezvoltată). Vârsta pionierului este una în care socializarea copilului este sistematic politizată și militarizată (într-o asceză de tip spartan a autoperfecționării), tinerii fiind cu forța angrenați într-o bătălie neîntreruptă pentru anihilarea inamicului interior, într-un imaginar războinic și o raționalitate strategică: tânărul trebuie să fie, cu necesitate, "un atlet al performanței absolute, al visului sublim, al autodepășirii, al totalei dăruiri devoționale", păcatul suprem fiind individualismul, asociat simțului proprietății private, combătut prin "exercițiul modestiei, ca formă laică
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
prin cenaclul literar utecist Săgetătorul trec majoritatea scriitorilor afirmați în ultimele decenii comuniste și dincolo de supapele creatoare, tinerii își asumă aproape inconștient discursul puterii).892 Fenomenul frapant este sărăcirea limbajului în pretențiile de esențializare simbolico-metaforică, secundat de o "colectivizare a imaginarului poetic de către conștiința supremă a partidului", eșuând într-un "fundamentalism liric" și un "cod al devoțiunii, al statorniciei și permanenței", cultul poeziei, al eroilor și al strămoșilor fiind puse în slujba "transcendenței partidului unic și a conducătorului iubit".893 Lansându
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
917 Miturile oficiale (al "vârstei de aur", al "revoluției salvatoare", al "complotului malefic"), dar și contra-miturile subversive 918 (al "salvatorului", mai exact al americanilor eliberatori, mit "sfâșiat" în urma înăbușirii revoltei maghiare din 1956, sau al "dizidentului"), au forat în adâncime imaginarul colectiv, lăsând sechele și traume vizibile și azi, funcționale în mitul integrării în Occident și în polemica fără menajamente dintre integraționiști și izolaționiști în anii '90.919 Fig. 37 Parabola SF a lui Valentin Iordache, cu multiple chei de lectură
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de lectură Concluzia la care a ajuns Radu Preda este cât se poate de justificată: comunismul a reprezentat și un "gigantic eșec publicitar, cel mai mare faliment al marketingului ideologic de până acum", dușmani ai regimului fiind considerați toți adversarii imaginarului comunist, "opoziția lor reprezentând un act de demitologizare, o rupere a vrăjii, motiv suficient pentru lichidarea lor fizică"; previzibilă reacție nemiloasă față de "cei lucizi".920 După cum se exprima și Lucian Boia, "cu greu am putea găsi de-a lungul istoriei
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
fantaste și opresive), și haiducul (mai ales în ultima fază, cea a național-comunismului protocronist, ca erou din umbră al românității și al luptei de clasă). Deși nu aveau super-puteri precum personajele benzilor desenate occidentale (și pentru a nu concura în imaginar omnipotența liderilor comuniști?), tăria absurdă de caracter și abnegația cu care se sacrificau pe sine pentru principii incoerente le conferă tuturor acestora dimensiune exemplară, adesea supraumană. Această lucrare se încheie aici, însă speranța continuării investigațiilor în acest câmp rămâne activă
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Niță, Kiss Ferenc, Livia Rusz. O monografie, p. 32 Fig. 36, p. 306 Sandu Florea, În lumea lui Harap Alb Fig. 37, p. 311 Valentin Iordache, Epistaxis din hamsii, p. 15 Bibliografie Lucrări de mitologie Antohi, Sorin, Utopica. Studii asupra imaginarului social, Idea Desigh & Print, Cluj, 2005. Barthes, Roland, Mithologies, trad. engleză Anette Lavers, The Noonday Press, New York, 1972. Barthes, Roland, Mitologii, trad. Maria Carpov, Institutul European, Iași, 1997. Benoist, Luc, Semne, simboluri și mituri, Humanitas, București, 1995. Boia, Lucian, Două
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
1995. Boia, Lucian, Două secole de mitologie națională, Humanitas, București, 1999. Boia, Lucian, Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr și ficțiune, Humanitas, București, 1998. Boia, Lucian, Mitul democrației, trad. Lucian Boia, Humanitas, București, 2002. Boia, Lucian, Pentru o istorie a imaginarului, trad. Tatiana Mochi, Humanitas, București, 2000. Boia, Lucian, Mitul longevității. Cum să trăiești 200 de ani, trad. Walter Fotescu, Humanitas, București, 1999. Boia, Lucian, Sfârșitul lumii. O istorie fără sfârșit, trad. Walter Fotescu, Humanitas, București, 1999. Borbély, Ștefan, De la Herakles
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Cluj, 2001. Braga, Corin, 10 Studii de arhetipologie, Dacia, Cluj, 1999. Brunel, Pierre (coord.), Mituriile secolului XX, 2 vol., trad. Sanda Oprescu, Univers, București, 2003. Caillois, Roger, Omul și sacrul, trad. Dan Petrescu, Nemira, București, 2006. Caillois, Roger, Abordări ale imaginarului, trad. Nicolae Baltă, Nemira, București, 2001. Caillois, Roger, Mitul și omul, trad. Lidia Simion, Nemira, București, 2000. Calimach, Andrew, Legendele iubirii. Miturile necenzurate ale Greciei, trad. Ilinca Turcu, Paralela 45, Pitești, 2008. Campbell, Joseph, The Power of Myth (interviuri cu
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ale lui Apolo, trad. George Anania, Univers Enciclopedic, București, 1999. Dumézil, Georges, Uitarea omului și onoarea zeilor, trad. George Anania, Univers Enciclopedic, București, 1998. Durand, Gilbert, Introducere în mitodologie, trad. Corin Braga, Dacia, Cluj, 2004. Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului, trad. Marcel Aderca, Univers Enciclopedic, București, 2000. Durand, Gilbert, Figuri mitice și chipuri ale operei. De la mitocritică la mitanaliză, trad. Irina Bădescu, Nemira, București, 1998. Eliade, Mircea, Aspecte ale mitului, trad. Paul G. Dinopol, Univers, București, 1978. Eliade, Mircea, Fragmentarium
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
trad. Maria Ivănescu, Univers Enciclopedic, București, 1995. Morretta, Angelo, Daimon și supraom, trad. Bogdan Zotta, Editura Tehnică, București, 1994. Morretta, Angelo, Mituri antice și mitul progresului, trad. Viorica Alistar, Editura Tehnică, București, 1994. Nicoară, Simona; Nicoară, Toader, Mentalități colective și imaginar social, Presa Universitară Clujeană/Mesagerul, Cluj, 1996. Pastoureau, Michel, O istorie simbolică a Evului Mediu occidental, trad. Em. Galaicu-Păun, Cartier, Chișinău, 2004. Popper, Karl, Mizeria istoricismului, trad. Dan Suciu și Adela Zamfir, All, București, 1998. Popper, Karl, Mitul contextului. În
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Philippe, Merlin și cunoașterea lumii, trad. Rodica Caragea, Artemis, București, 2004 . Wright Mabie, Hamilton, Heroes Every Child Should Know, e-text, The Project Gutenberg, 2003. Wunenburger, Jean-Jacques, Viața imaginilor, trad. Ionel Bușe, Cartimpex, Cluj, 1998. Wunenburger, Jean-Jacques, Utopia sau criza imaginarului, trad. Tudor Ionescu, Dacia, Cluj, 2001. YOO, Yo-han, "The Hidden Intentions of Eliade?", în Religion and Culture, vol. 11, 2004, pp. 223-244. Lucrări despre banda desenată ***, Comic Books and Juvenile Deliquency. Interim Report of the Commitee of the Judiciary pursuant
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Despre istorie, memorie și alte vanități contemporane, Polirom, Iași, 2002. Cioroianu, Adrian, "Ceaușescu pe insula culorilor. Construcția unicității în plastica "omagială" Românească", în Boia, Lucian Insula. Despre izolare și limite în spațiul imaginar, Colegiul Noua Europă, Centrul de Istorie a Imaginarului, București, 1999. Deletant, Dennis; Pearton, Maurice, Romania Observed. Studies in Contemporary Romanian History, Editura Enciclopedică, București, 1998. Florea, Sandu, În lumea lui Arap Alb, Editura Sport-Turism, București, 1980. Iordache, Valentin, Epistaxis din hamsii, MJM, Craiova, 2006. Izverniceanu, Dorin, Haiducul Adam
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de lucruri total diferite care au același nume.", adăuga el, atrăgând atenția asupra eterogenității câmpului de investigație. Cf. Vasilist Vitsaxis, op. cit., p. 92, nota 134. 17 Apud Vasilist Vitsaxis, op. cit, p. 94. 18 Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, p. 12. 19 Ibidem, p. 19. 20 Robert Segal, Myth: a Very Short Introduction, p. 2. 21 Idem, Theorizing about Myth, p. 5. 22 Patrice Bidou, Natura mitului, în Pierre Bonte și Michel Izard, Dicționar de etnologie și antropologie, p.
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
pe specificitate, pe deosebiri, însă între aceste categorii de persoane nu există o opoziție ontologică, ambele atitudini fiind necesare cunoașterii. apud Ernst Cassirer, Mitul statului, p. 29. 68 Jacques Solé, op. cit., p. 12. 69 Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, p. 59. 70 Ibidem, p. 71. 71 Ibid., p. 74. 72 Patrice Bidou, op. cit., p. 439. Autoarea se oprește și asupra importanței timpului pentru mit: Pentru ca un eveniment, o istorie, o narațiune, la început ieșite din comun, să devină mit
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]