5,236 matches
-
paradoxal, influențe argheziene și blagiene. Acordurile inițiale conțin tonuri care se vor dovedi constante peste decenii, când scriitorul, la deplina maturitate artistică, recuperându-și adevărata identitate lirică, le va recunoaște prezența statornică. Câteva poeme de la această primă vârstă sunt simptomatic intitulate În marginea vieții, Marea înfrângere, Rânduri de tristețe, Pe strada solitară, Melopee. Un motiv de acum, al marginalității ( „Stă la marginea vieții ca la țărmuri de ape/ Și privește cu teamă spre largul fumuriu”), revine, de exemplu, într-un poem
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
sub pseudonimul Rienzi se ascundea F., a răspuns atacurilor din „Literatorul” cu o Epistolă deschisă către homunculul Bonifaciu (rămasă în manuscris în timpul vieții poetului, ea conține germenii Scrisorii II). Unui examen negator sunt supuse scrierile lui Maiorescu în două articole, intitulate Despre stil; este proclamată tendențios lipsa, la noi, a unei critici literare. F. a scris versuri în română (Ritmuri și rime, 1892) și în franceză (Quelques vers. Au profit des blessés, 1877); căznite jocuri prozodice, ele au contribuit totuși la
FLORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287029_a_288358]
-
sau al lui Nichita Stănescu, un exercițiu de purificare prin contemplație, o tentativă de a descifra înțelesurile ultime și de a transcende concretul și propriile trăiri spre a regăsi, dincolo de contingent și temporalitate, sentimentul participării la unitatea primordială a universului. Intitulat cu numele unor graffiti de pe culoarele metroului parizian, volumul Tags (2002; Premiul Uniunii Scriitorilor) aparține unui autor care caută să controleze rațional, într-o poezie cerebrală cu numeroase referințe literare sau filosofice, neliniștea omului confruntat cu neprevăzutul și cu absurditatea
FLAMAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
a mâncat niciodată pâinea în durere Cel care nu și-a petrecut niciodată orele nopții Plângând și așteptând dimineața ce întârzie să vină Acela nu va cunoaște puteri cerești.” (Johann Wolfgang von Goethe) DINCOLO DE ZAREA TĂCERILOR Așa s-a intitulat expoziția domnului învățător Ionel Spânu. De ce a tăcerii? Pentru că tăcerea dânsului ascunde în ea frumusețea unui suflet nobil, frumusețea unui suflet de artist. Pentru că tăcerea dezvăluie mai mult decât cuvintele și pentru că tăcerea te conduce spre adâncurile profunzimii sufletului uman
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
apărută la București, lunar, din decembrie 1938 până în decembrie 1940, director fiind Eugen Herovanu și secretar de redacție M.G. Constantinescu. Publicația, purtând subtitlul „Drept, artă, științe sociale”, își propune să urmărească „fenomenul formă în toate domeniile vieții sociale”. Rubricile se intitulează „Cărți și tribunale”, „Forme și reforme”, „Plastice”. Deși despre literatură se vorbește mai puțin, este de reținut totuși articolul semnat de Tudor Vianu, Forma juridică și forma artistică (1939). Eugen Herovanu semnalează coincidențe între versuri din poezia Étoiles éteintes a
FORME. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287068_a_288397]
-
Foaie de storiă română” a lui B. P. Hasdeu, scoasă cu un an înainte tot la Iași. Noua revistă este scrisă aproape în întregime de redactor. În afară de două articole cu caracter programatic, privind mai ales activitatea de viitor a istoricului, intitulate Istoria și Literatura, Hasdeu publică studii de istorie, altele de literatură, versuri și notițe critice. Mai colaborează Gh. Tăutu cu o dramă istorică în versuri și G.-R. Melidon cu poezii. Din Gogol, A. D. Holban traduce Scrisorile unui nebun, prima
FOIŢA DE ISTORIA SI LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287065_a_288394]
-
Moldova de Sus și la Cetatea Neamțului. Cu însemnări de călătorie, scrise cu emoție discretă și cu darul de a însufleți aridele amănunte istorice, este prezent Gh. Sion, iar un G. Hâncu este autorul unei serii de scrieri în proză intitulate pretențios Serile romane sau Cinci nuvele religioase. Printre autorii de versuri, cei mai mulți demni de amintit pentru intențiile patriotice, se numără C. D. Aricescu, G. Crețeanu, D. Dăscălescu, Gh. Tăutu, Șt. Sihleanu, N. Voinov, A. N. Scriban, D. S. Miclescu, I. Gheorghiu
FOILETONUL ZIMBRULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287062_a_288391]
-
revista franceză „Candide” e transcris în rezumat un articol al lui Matei Roussou, Littérature roumaine contemporaine. Din revista „Nouvelles littéraires” se traduce articolul Istrati interzis în România. Din „Revue des deux mondes” e comentat un articol al lui Noël Roger, intitulat La Nouvelle Roumanie. Paul Constant semnează necrologul Ion I. Ciorănescu, iar C. Radu articolul Alecsandri e de origine italiană? Însemnările de călătorie aparțin lui A. Semaca. Gabriel Drăgan adună, sub genericul Sâmburi, câteva maxime. Cugetările lui Lucian Blaga sunt republicări
FREAMATUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287086_a_288415]
-
materiale incitante. Astfel, Caius Traian Dragomir scrie despre Lucian Blaga sau Eul între două epoci, Identitatea și identificarea în orizontul culturii, Miorița - fatalism românesc?, Resortul tematic. Floria Bratu inventariază câteva ipostaze ale lecturii operei lui Proust, iar Gh. Vlăduțescu își intitulează un prim articol al anului 1993 Marea ruptură (Filosofia în zorii creștinismului), pentru ca mai apoi să analizeze Filosofia augustiniană a spiritului. Aceeași rubrică va acorda un spațiu larg tricentenarului nașterii lui Voltaire. Rubricile „Critică și bibliografie” și „Cărți și idei
FORUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287072_a_288401]
-
hrisoavele domnești ale veacului al XVIII-lea, iar Victor Isac și Dumitru Popovici scriu despre viața și opera lui Mircea Florian, cu prilejul centenarului nașterii acestuia (4/1988). George C. Moisil analizează semnificația manuscriselor redactate de Eminescu în intervalul 1880-1881, intitulate Fiziografie I și II (6/1989). Din anii 1991 și 1992 se rețin articolul lui Simion Ghiță despre T. Maiorescu și cultura ca formă de viață (3/1991), cel al lui Petre Bărbulescu despre Dimitrie Gusti și școala sociologic monografică
FORUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287072_a_288401]
-
a mâncat niciodată pâinea în durere Cel care nu și-a petrecut niciodată orele nopții Plângând și așteptând dimineața ce întârzie să vină Acela nu va cunoaște puteri cerești.” (Johann Wolfgang von Goethe) DINCOLO DE ZAREA TĂCERILOR Așa s-a intitulat expoziția domnului învățător Ionel Spânu. De ce a tăcerii? Pentru că tăcerea dânsului ascunde în ea frumusețea unui suflet nobil, frumusețea unui suflet de artist. Pentru că tăcerea dezvăluie mai mult decât cuvintele și pentru că tăcerea te conduce spre adâncurile profunzimii sufletului uman
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
eclectică; în articolul-program, N. Cantonieru afirmă intenția de a păstra echidistanța atât față de modernism, cât și față de tradiționalism, dar materialele inserate indică mai accentuate tendințe moderniste. În paginile revistei se publică versuri, proză, eseuri, cronici literare, traduceri. Rubricile obișnuite se intitulează „Cronică”, „Revista revistelor”, „Note”. Semnează Geo Bogza, M. Blecher, Al. Călinescu, Traian Chelariu, N. Cantonieru, Mircea Streinul, Vasile Spiridonică, Ion Sofia Manolescu, Ovid Caledoniu, Emil Giurgiuca, Mihail Chirnoagă, Sașa Pană, N. Ladmiss- Andreescu, Ștefan Baciu, Aurel Marin, B. Jordan, Coca
FRIZE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287092_a_288421]
-
depășire a simbolismului programatic înspre iconoclastia avangardei. Majoritatea versurilor anonime adăpostite de revistă atestă însă confuzia „talentelor” care își exhibă precaritatea artistică. Ecouri argheziene, minulesciene, bacoviene etc. se întâlnesc în mod obișnuit; poezia cu care se deschide primul număr se intitulează Psalmii unui analist, alta e o „rugă”, iar sub titlul Pagini nouă și cu un semnificativ moto din poemul Stihuri este înseilată o seamă de „note” ce constituie una dintre primele prezentări integral elogioase referitoare la universul poetic arghezian, așa cum
FRONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287096_a_288425]
-
vreme, sub pseudonimul Se-Ma-Ki, alături de N. Nicoleanu și Șt. Vellescu, la „Satyrul” lui B.P. Hasdeu, apoi scoate singur foile umoristice „Pepelea” (1860) și „Tombatera” (1861). În 1864 încredințează tiparului cel de-al doilea volum de versuri, pe care îl va intitula Flori de câmp. Anul 1867 marchează un moment important în activitatea sa: culegerea de folclor Basme, orații, păcălituri și ghicitori, prefațată de studiul lui B.P. Hasdeu Literatura populară. Publică apoi „Calendarul Dracului pe 1867”, iar în anul următor dă la
FUNDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287113_a_288442]
-
aparținând Cocăi Farago și lui Ion Aurel Manolescu, mai substanțiale sunt întrucâtva textele de critică ale lui Mihai Musceleanu: două articole polemice îndreptate împotriva lui Petru Comarnescu și a revistei „Fapt” și un lung comentariu despre proza lui Mircea Eliade, intitulat Lirica unui gânditor. La acestea se adaugă câteva recenzii ale lui I. Voiculescu și un articol omagial dedicat de Alex. Talex lui Liviu Rebreanu la împlinirea a cincizeci de ani. Alți colaboratori: C. Miu-Lerca, Dan Mănoiu, Barbu Dumitrescu, George Danubia
GAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287144_a_288473]
-
concretă la dialogul cultural a două popoare apropiate prin legăturile lor și îmbogățite de «diferențele» dintre ele.” Numărul inaugural, a cărui apariție coincide cu împlinirea a șaizeci de ani de la Unirea din 1918, este coordonat de Nicolae Cretu și se intitulează Perspectives sur Rebreanu. Studiile dedicate scriitorului, semnate de Nicolae Manolescu, Jean Lacroix, Nicolae Cretu, Gilbert Febre, Constantin Ciopraga, Marin Beșteliu, Jacques Bouet, ocupă cea mai mare parte a spațiului. Și în continuare rubrică „Études” reunește colaboratori români și străini, fiecare
DIALOGUE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286758_a_288087]
-
și Instrucțiune Publică, ministru al Industriei și Comerțului. Făcând politică, D., incapabil de sentimente moderate, se situa întotdeauna la extreme, ba pe culmile speranței, ba în cea mai compactă amărăciune. În 1912 este ales membru al Academiei Române, discursul de recepție intitulându-se Din estetica poeziei populare. Creatorul literar, intrat o vreme în umbră, revine în prim-plan după pledoaria în apărarea lui I. L. Caragiale, în procesul acestuia cu C. Al. Ionescu-Caion (1902), cu trilogia alcătuită din piesele Apus de soare (1909
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
al organizației; • controlul intern poate să furnizeze o asigurare rezonabilă managementului și Consiliului de administrație că obiectivele organizației vor fi îndeplinite; • controlul intern este angrenat în îndeplinirea obiectivelor organizației. Tot în anul 1992, Comisia Treadway elaborează Modelul de control intern, intitulat Cadrul de control COSO, pe care îl prezentăm în figura 2.2. Modelul COSO se reprezintă în mod simbolic printr o piramidă care conține teoretic cele cinci elemente esențiale, și anume: (1) mediul de control; (2) evaluarea riscurilor; (3) activitățile
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
în 1983, la un secol de la prima mențiune privind caracterul folcloric al temei Luceafărului, în lucrarea lui M. Gaster, Literatura populară română. Sunt abordate teme eminesciene fundamentale, precum „natura - supremul dascăl”, „antitezele sunt viața”, „pretexte cromatice”, „poetica dorului”. Un capitol, intitulat Culori și stiluri, abordează pentru prima oară în exegeza eminesciană aceste aspecte. De menționat, nu în ultimul rând, că anterior acestui studiu a apărut o ediție fundamentală, îngrijită de editorul D., a lucrării lui Petru Caraman, Pământ și apă. Contribuție
DRAGAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286841_a_288170]
-
multe nesemnate. Paginile de proză sunt semnate de Mira Simian, Toader Ionaș, John Halmaghi, Mardarie Popinciuc, Viorica Stavilă ș.a. Cu mențiunea că a fost scris pentru un post de radio, apare aici și un text sub semnătura lui Mircea Eliade, intitulat Maica Domnului (1980). Uneori revista reia lucrări sau fragmente din texte clasice și contemporane românești: M. Eminescu, C. Rădulescu-Motru, Nae Ionescu, Dan Botta, V. Voiculescu ș.a. Comentariile la cărți și recenziile semnate de Aron Grămadă, Octavian Buhociu, V. Posteucă, Titus
DRUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
Balcanică, Theodor Capidan, Românii nomazi și Coborârea oilor la șes, I. Goschin, Din spiritul graiului aromânesc. Ultimul recenzează, de asemenea, volumul Bair de cântiți aromânești al lui George Murnu și comentează anecdotele lui N. Batzaria, iar Dumitru Pariza publică însemnările intitulate Poeții Z. Araia și T. Caciona, cu ocazia apariției unei antologii alcătuite de Tache Papahagi. În revistă mai sunt incluse periodic versuri în dialect aromân semnate de George Murnu, Ion Foti, Nuși Tulliu, Cușan D. Araia ș.a. sau în română
GRAIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287335_a_288664]
-
D. Sârbu (1999), se compune din cinci secțiuni - Transparențe autobiografice, Radiografii social-politice, Apetitul pentru digresiunea eseistică, Sub semnul filosofiei, Cu biciul stilului rafinat - și se încheie cu o sinteză: Ion D. Sârbu - un scriitor român din exilul intern. Autorul își intitulează volumul Eseuri subsidiare..., deoarece nu-și propune să-și domine neapărat obiectul, ci să gloseze cu măsură în umbra lui, înscriindu-se în campania de reabilitare postumă a unui scriitor ignorat multă vreme, supralicitat, poate, azi. SCRIERI: Visele cuvintelor, Craiova
GRIGORIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287360_a_288689]
-
matur în expresie și viziune. G. urmează o linie neoclasică și parnasiană în formă, dar s-ar spune că e mai degrabă atras de experiența simbolistă prin apetența pentru inefabil și esențe. Multe poeme sunt concepute ca parodii și se intitulează Bacovia, Baudelaire, Rilke, Goethe, Apollinaire, Emil Botta, Nichita Stănescu. Sugerând tonalitatea specifică unui poet sau altuia, nu se uită pe sine, timbrul, spiritul personal al autorului rămânând în fiecare dintre texte. Parodia e doar un simulacru, în realitate numele de
GRAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287340_a_288669]
-
convingătoare. Interesante sunt glosările despre „complexul insignifianței”, esențial pentru o întreagă familie de personaje ale lui Preda, dar, în general, subestimat ori ignorat de comentatori. Un întreg capitol detaliază chestiunea feminității și a relațiilor erotice în opera scriitorului, un altul (intitulat În numele Tatălui) dezbate relația naratorului/personajului auctorial cu Tatăl, în termenii complexului oedipian. G. combate cu energie acuzațiile de „colaboraționism” (cu regimul comunist) care au fost formulate la adresa lui Marin Preda începând din 1990. Acuzațiile sunt demontate metodic, analiza și comentariul
GRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287353_a_288682]
-
Papahagi. La București studiază literele, filosofia și dreptul. În timpul vieții G. publică foarte puțin în reviste cultural-literare, fiind cuprins și în unele antologii (Un veac de poezie aromână, 1985, Ecou de cântec aromânesc, 1985). Postum, îi apare în SUA volumul intitulat Sonete (1990). Scrie o poezie hieratică, în forma fixă a sonetului, vădind o limpede aspirație spre clasicitate. Versul este strict din punct de vedere prozodic, nu apelează excesiv la metaforă, poetul cultivând programat armonia, eufonia, cadențele ritmice perfecte și rime
GULI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287383_a_288712]