4,453 matches
-
și așa mai departe, numai că de data asta ucigașul În serie este, prin intermediul lui Rourke (un biet instrument) Însuși diavolul, care este Însuși De Niro. Dacă-l vezi aici, Înțelegi foarte limpede de ce a refuzat rolul lui Cristos din Ispita lui Iisus a prietenului său Scorsese, i-ar fi fost cu neputință să-l interpreteze, probabil singurul rol ce nu-l poate face, n-ar reuși să-i imprime intensitatea palpabilă, marca Robert, pe care o insuflă Satanei. CÎt despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și ea e turburată. (Notă. Nu e adevărat. Maitreyi n-a simțit niciodată patima în timpul acela.) Ne spunem multe prin literatură. Câteodată ghicim amândoi că ne vrem. (Notă. Inexact; Maitreyi era câștigată numai de joc, de voluptatea amăgirii, nu de ispită. Nici nu-și închipuia pe atunci ceea ce poate însemna pasiunea.)" "Cea dintâi seară și noapte (pînă la 11) petrecută singur cu Maitreyi, traducând Vallaka lui Tagore și discutând. Inginerul, întorcîndu-se de la un dineu în oraș, ne-a surprins în odaia
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
să fugă. O înlănțuii în brațe și-mi apropiai capul de părul ei, vorbindu-i în șoapte, încercînd s-o farmec, s-o rog să nu mai plângă, să mă ierte. Dar nu mă putui împotrivi parfumului și căldurii, și ispitelor acelui trup neatins încă de nimeni și o sărutai. Maitreyi se zbătu și țipă, ferindu-și gura. Mi-a fost teamă să nu ne audă cineva și-î dădui drumul. Fugi din brațele mele cu un suspin care mă umili
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
în urma războaielor nucleare care vor avea loc, multe civilizații, începînd cu cea occidentală, vor fi distruse. Fără îndoială, catastrofele vor dezlănțui un val de pesimism necunoscut până atunci în istoria omenirii, o descurajare generală. Chiar dacă nu toți supraviețuitorii vor ceda ispitei de a se sinucide, foarte puțini vor mai avea destulă vitalitate ca să poată spera în om și în posibilitatea unei umanități superioare speciei homo sapiens. Descoperite și descifrate atunci, mărturisirile acestea ar putea contrabalansa deznădejdea și voința universală de extincție
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
pasul meu frămîntă. Fii binecuvîntat, Mărite Vin! Și poate îmi spui cine a meșterit acest imn închinat „Măritului Vin”? Versurile aparțin poetului Vasile Filip. Să nu zici acum că te bântuie regretele... Mare mehenghi mai ești, vere! Mă duci în ispită, cum văd eu. De unde până unde ai scos că te trag spre bulboan, dragă ieșene? O faci pe niznaiul. Ai? Am lăsat în urmă colo, la o aruncătură de băț, un loc al pierzaniei și tu n-aude n-avede. Dacă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
În timp ce spuneai acestea, eu mi-am adus aminte de spusa lui Ion Neculce cronicarul, în „Letopisețul Țării Moldovei”, despre Gheorghe Duca voievod. Și cam ce spune cronicarul? „Că el (Duca vodă) să ține și vorove în casa lui , de să ispite să fie craiu în Țara Ungurească, și un ficior a lui în Țara Moldovei domnu, și altul în Țara Muntenească, și ginere-său hatman în Ocraina. Că el își ține lucrul pre sus. Curtea lui, masa lui, cheltuiala lui, ca
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
camarazii alături de care luptase. Aceștia doreau să lupte în continuare împreună. Dar regele și cei din anturajul său nu prea mai aveau chef de noi bătălii. Viața de curte, dusă în huzur și petreceri, se dovedea mult mai ducătoare în ispită, decât campaniile lungi și periculoase. în cele din urmă, s-a acceptat un nou asalt asupra Parisului. Tentativa, nefiind temeinic pregătită și nici executată cu elanul cuvenit, a eșuat, însă. Tânăra luptătoare a fost din nou rănită. O rană și
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
decât fiul acestor mulțimi sănătoase și tradiționale, păstrătoare ale originilor în sânul unui neam și pe plan planetar purtătorii și veghetorii foc ului sacru încredințat lor în zilele din începuturi pentru zilele de pe urmă între care se așterne istoria cu ispitele și izbânzile și limitele ei nădăjduitoare.” * Să ne aducem aminte că în epistolarele sale - scrisoarea a 23‐a - Costache Negruzzi, care avea chiar în jurul său pilda virtuților femeiești care îl fermecaseră, opune defectelor bărbătești, calitățile sufletești femeiești, numindu‐le: iubire
OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
Liniștea copleșită de diabolice ispite Învăluit de´atâtea liniști siderale Alerg înspre meleaguri mai însuflețite; Lăsând în urmă încâlcite căi astrale. Ascult cântul hieratic al pietrelor stelare, Fantastice ființe apar în zbenguieli nedeslușite, Iar Corul cosmic țintuit în auziri jeluitoare Netulburat, interpretează imnuri nesfârșite. Mă
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93385]
-
urmă încâlcite căi astrale. Ascult cântul hieratic al pietrelor stelare, Fantastice ființe apar în zbenguieli nedeslușite, Iar Corul cosmic țintuit în auziri jeluitoare Netulburat, interpretează imnuri nesfârșite. Mă-ndrept apoi spre alte tărâmuri milenare, Dar copleșit de multe și diabolice ispite Mă ostenesc să scap din lunga mea visare Plecând din nou spre alte Luturi liniștite. Unde tronează Cronos, rămas în nemișcare.
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93385]
-
pe sector să fie defalcată: trimestru, lună, săptămînă, zi, oră, minut, Ieficient". Cînd era în duși răi, devenea trinitromistrie să fi găsit pe cineva la o țigară sau la un flirt. Pronunța fliort. Numai Unul Mistrie putea fi abătut cu ispita de la trebi. Numai iel putea fi surprins în plin igzirciț erotic. "Cercetarea stă. Te pun în discuție la prima ședință. Mîine! Milucă, adu convocatoru'. Se sabotează Institutul". Cu agățătoarea ieșită deasupra gulerului, Milucă dădea fuga să sune "mobilizarea -mî-generală", ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Aceste câteva Povești adevărate sunt în strânsă legătură cu un om și familia lui, respectiv copiii, care i-au dus mai departe numele - nu chiar de laudă - căci era mereu cu gândul la Dumnezeu în vorbe, dar se folosea de ispita diavolului, în practica vieții... Persoana în cauză va avea un nume dat de mine și anume, Gritas. Ce fel de nație să fi fost? După aparențe pare a fi grec, dar el era român sadea. Avea o avere frumușică pentru
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Ei sunt făcuți doar pentru a trăi esențele, ca și când le-ar mânca, inconștienți, legați de corpul lor material. 7 august 1965 Lui M. Eu nu știu să te caut În gesturi de femeie. De vrei să te iubesc, fii crud. Ispită, balon multicolor de spumă, apropie-te, Îmbată-mă, e rândul tău să-mi treci pe dinainte - paradă de neliniști! 8 august 1965 Zborul Începe acolo unde se termină setea de aripi și, dacă el se cheamă prăbușire, puțin Îmi pasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
O, o!... Iar ești gelos, Grig? Nu te mai vindeci de boala asta urîtă? Se sculă, întinse brațele în lături, ca și când ar fi așteptat o îmbrățișare. Corpul ei zvelt și nervos avea o vibrație nevăzută, care răspândea împrejur moleșeală și ispită. Se uita la Grigore cu niște ochi blânzi în care palpita o neastîmpărare eternă. Gura ei fină șopti melodios: ― Prostule mic... Nu mă mai iubești? Bărbatul respira aerul ei, căuta să reziste și își dădea seama că se pierde. Îi
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
luăm într-o după-amiază în familia lor și acolo poți pe urmă să-i faci și curte, dacă-ți place! Titu Herdelea reluă studiul senatorului. Dintre rândurile plicticoase licăreau neîncetat ochii verzi ai Tanței și surâsul buzelor ei, ca o ispită neașteptată și cu atât mai atrăgătoare. A doua zi se duse la Drapelul. Un băiat îl introduse la secretarul de redacție. Într-o cameră vastă, singur, la un birou voluminos, un domn neras, ursuz, cu ochelarii după urechi, manevra într-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ei : „Asta nu se învață la școală“. Filip era gata să glumească pe seama osârdiei ei de a învăța, „o tocilăreasă“, adică nu doar „o tocilară“, ci de-a dreptul o profesionistă a învățatului pe rupte. Ceea ce îi cruța nopțile de ispita cluburilor și petrecerilor, dar i le albea, necruțător, cu paginile cursurilor de la universitate. Sub privirile dragonilor, Filip se retrase, ridicând din umeri și luând cu el avertismentul păstrării distanței, cu care se obișnuise, dar care îl întrista. Între timp, Cosmina
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Să zică unu’ Tatăl nostru... Cortegiul răspunse cu o tăcere încurcată. Magdalena se împiedică, Lucică o strânse tare după umeri, sprijinind-o. Ea prinse, de aceea, curaj. — Tatăl nostru... — Așa... îndemnă Isaia. Dă-ne nouă pâine, adăugă Lucică. — Nu ne duce în ispită, veni și Bunelu, încurajat. — Ce-i aia ispită ? șopti Chisăliță către Iadeș. — Nu știu... își făcu Iadeș de lucru la cădelniță. Da’ nu cred că-i de bine când te duce... — Pe mine ultima oară m-au săltat astă-iarnă, își
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
tăcere încurcată. Magdalena se împiedică, Lucică o strânse tare după umeri, sprijinind-o. Ea prinse, de aceea, curaj. — Tatăl nostru... — Așa... îndemnă Isaia. Dă-ne nouă pâine, adăugă Lucică. — Nu ne duce în ispită, veni și Bunelu, încurajat. — Ce-i aia ispită ? șopti Chisăliță către Iadeș. — Nu știu... își făcu Iadeș de lucru la cădelniță. Da’ nu cred că-i de bine când te duce... — Pe mine ultima oară m-au săltat astă-iarnă, își aminti Chisăliță. Și-acuma mai simt la șale
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Elenă Marin Alexe Nostalgice clipe ce nu le dau glas Prin murmur în gând fac haotic popas. De-atâta-ntuneric mă simt obosită Alerg înspre cruce mă frâng în ispita. Cu lacrimi mi-acopar tristețea-n obraz Și-n durerea ce strigă, las spiritul treaz. Nu mai zăresc drumul pe care mergeam Și plâng liliacul ce-atât îl iubeam. Cu șoaptele-n vânt voi aprinde iar zarea Prin temeri, năluci
Visul by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83242_a_84567]
-
au revoltat împotriva stăpânirii bizantine. Cine erau ei? Am văzut că se constituise o provincie (bizantină) a "malului Dunării" (Iorga), ca o strajă împotriva pecenegilor, ce includea ambele maluri ale fluviului. Or această inițiativă bizantină (Paristrion) va conduce inevitabil la "ispita" (Iorga) pentru localnici (autohtoni) de a întemeia un stat propriu, care nu putea fi nici peceneg, nici bulgar, nici rus. Din cele relatate de Attaliates rezultă că la Dunărea de Jos erau trei categorii de populații: 1. "sciții de la Istru
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
măsură o funcție socială, permițându-le părinților gâsculiței nevinovate, docile și neînsemnate, să-și impună mai pregnant autoritatea asupra ei. Crescându-și fiica departe de lume, părinții pot să doarmă liniștiți. Ei știu ca aceasta va fi ferită de orice ispită, de orice pas greșit în măsură să compromită strategiile matrimoniale ale familiei. Conservând virtutea copilei lor, părinții conservă de asemenea continuitatea descendenței și integritatea patrimoniului lor. Câțiva ani mai târziu, într-o societate misogină, acest model le va permite și
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Prinsă între acești doi poli opuși, între aspirație și teamă, între dorință și repulsie, Catherine șovăie, pendulează mereu: ar cuteza dar nu cutează, ar vrea dar nu vrea, inițiază aventuri din care se simte curând "silită să se smulgă". Rezistă ispitelor, iar apoi se condamnă că le-a rezistat. Vreme îndelungată, universul ocrotit al copilăriei o cruță pe Catherine de alegerile dificile. Într-adevăr, pe lângă numeroasele prilejuri de apropiere, joaca puștilor oferă în același timp alibiul inocenței. Am crescut înconjurată de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
întâmplă când cele două talere ale balanței se află în echilibru? Când setea de aventură este la fel de puternică precum teama? Când iubirea pentru persoana aleasă nu împiedică atracția, dorința de a avea alți bărbați, alte femei? Când persoana, deși rezistă ispitei, se simte mulțumită, dar nu fericită? În acest caz, ca și în cel al tinerelor fete sfâșiate de curiozitate și teamă, nu rămâne decât o singură soluție: jocul. Bărbații însurați și femeile măritate îndrăznesc să practice seducția, dar "numai de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și ajuns în culmea ridicolului, este expediat definitiv, fără să primească o consolare cât de mică! După cum putem constata, piesa aparține genului vodevilului. Totul este luat în derâdere. Abordat într-o manieră atât de detașată, flirtul însuși devine comic. Vertijul ispitei Și totuși, acest joc amoros poate fi de asemenea, dacă nu dramatic, cel puțin zbuciumat, atunci când distanța dintre protagoniștii flirtului dispare. Atunci când aceștia își dau seama că nimic nu poate să împiedice ca, împotriva voinței lor, această frontieră vagă și
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
fără să știe exact până unde vor ajunge. Flirtul devine tumultuos, alunecos, periculos. El nu mai aduce o simplă "beție de amor propriu", un fior abia deslușit, o satisfacție imaginară. El dezechilibrează, amețește, provoacă vertijul, deopotrivă îmbătător și înspăimântător, al ispitei. Este ceea ce pune magistral în scenă romancierul austriac Stefan Zweig în nuvela Secret arzător, publicată în 1911. Acțiunea se petrece în pasul Semmering, într-o stațiune foarte frecventată din Alpii austrieci, la 80 de kilometri de Viena. Un baron austriac
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]