6,066 matches
-
mare parte din terminologiile de specialitate romanice s-a realizat prin împrumuturi din latină, în vreme ce limbile din alte familii, precum unele din cele germanice și-au creat deseori cuvinte noi din resurse interne 86. Ca atare, numărul împrumuturilor culte din latină în limbile romanice este mai mare decît în limbile din alte familii, deși latina o fost o sursă importantă și pentru îmbogățirea acestora. Acest fenomen creează premisa existenței multor echivalențe semantice omofone în limbile romanice, ceea ce facilitează procesul de comunicare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în vreme ce limbile din alte familii, precum unele din cele germanice și-au creat deseori cuvinte noi din resurse interne 86. Ca atare, numărul împrumuturilor culte din latină în limbile romanice este mai mare decît în limbile din alte familii, deși latina o fost o sursă importantă și pentru îmbogățirea acestora. Acest fenomen creează premisa existenței multor echivalențe semantice omofone în limbile romanice, ceea ce facilitează procesul de comunicare interlingvistică în multe sectoare ale activității intelectuale. De aceea, pentru vorbitorii unei limbi romanice
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
respective. Gradul de intelegibilitate este direct pro-porțional cu apropierea de "gradul zero" al scriiturii, adică cu apropierea de folosirea limbii numai cu funcția de comu-nicare, prin evitarea valorilor expresive sau metalingvistice ale cuvintelor. Spre deosebire de alte limbi care preiau cuvinte din latină, în limbile romanice, multe cultisme latinești intră, din punctul de vedere al expresiei, în asociație cu unele cuvinte moștenite din latină (de exemplu, rom. a introduce cu a duce și a aduce, a contraface cu a face și a desface
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cu funcția de comu-nicare, prin evitarea valorilor expresive sau metalingvistice ale cuvintelor. Spre deosebire de alte limbi care preiau cuvinte din latină, în limbile romanice, multe cultisme latinești intră, din punctul de vedere al expresiei, în asociație cu unele cuvinte moștenite din latină (de exemplu, rom. a introduce cu a duce și a aduce, a contraface cu a face și a desface etc.). Preferința pentru împrumut și evitarea calcurilor favorizează, de cele mai multe ori, pe de o parte particularizarea limbilor romanice în raport cu alte limbi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
romanice a avut consecințe mai extinse, unele chiar de ordin gramatical. Astfel, dacă crearea opoziției printr-un antonim cu prefixul in(felix infelix) nu a fost transmisă la nivel popular în limbile romanice, ea a fost introdusă prin intermediul împrumuturilor din latina literară. În acest mod, au apărut în limbile romanice perechi de tipul fr. possible-impossible, it. sopportabile insopportabile, sp. feliz infeliz, pg. provábel improvábel, rom. eficace ineficace etc. Spre deosebire de limbile germanice, unde se întîlnește de aseme-nea inîn unele împrumuturi, în limbile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
rom. eficace ineficace etc. Spre deosebire de limbile germanice, unde se întîlnește de aseme-nea inîn unele împrumuturi, în limbile romanice, prefixul ineste productiv, concurînd uneori prefixele mai vechi, dar de altă origine (precum în română, de exemplu: nedecis indecis). Existența unei limbi latine unice ca mijloc de comu-nicare pe întregul teritoriu al vechiului Imperiu roman se regăsește, prin urmare, astăzi în posibilitățile de comunicare interromanică, iar aceste posibilități reprezintă o trăsătură distinctivă a limbilor romanice în raport cu limbile de alte origini. Comunicarea intergermanică Familia
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
care este germanica comună. Acest lexic intergermanic reprezintă, alături de structura gramaticală, o trăsătură unificatoare pentru idiomurile germanice și un factor de diferențiere față de limbile din alte familii, chiar dacă fac parte tot din grupul indo-european. Acest fenomen se întîmplă deoarece așa cum latina, limba-bază pentru idomurile romanice, a preluat într-o manieră pro-prie moștenirea indo-europeană, tot astfel germanica, limba-bază a idiomurilor germanice, a cunoscut mutații specifice în sistemul fonologic, morfosintactic și lexical, ceea ce îi asigură individualitatea în cadrul grupului. La rîndul lor, limbile germanice
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
XIX-lea) au limitat această influență și i-au înlăturat unele efecte. Limbile suedeză și norvegiană au resimțit, de asemenea înrîurirea limbii germa-ne în unele etape ale istoriei lor, germana fiind deseori și un intermediar pentru elementele cu originea în latină sau în franceză. De aceea, o mare parte a lexicului suedez se regăsește în germană (îndeosebi în germana de jos), iar o parte importantă a lui este reprezentată de formațiile realizate cu material propriu (în special cuvinte compuse) au corespondente
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
modelele preluate de aici). În secolul al XX-lea, îndeosebi în a doua jumătate a lui, engleza a început să influențeze constant și intens toate celelalte limbi din familia germanică, precum și celelalte limbi europene. Engleza a devenit astfel, precum altădată latina și, mai tîrziu, franceza, un element unificator în cadrul familiei limbilor germanice și, în același timp, pentru toate idiomurile europene. Adstratul latin și romanic al limbilor germanice Elementele latine au pătruns în limbile germanice în mai multe epoci și în mai
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Keller < lat. cellarum, Küche < lat. coquina, Mauer < lat. murus, Meister < lat. magister, Uhr < lat. hora, Wein < lat. vinum, Ziegel < lat. tegula etc. Există unele teritorii germanice, precum cel neerlandez actual, care au fost mult timp sub ocupație romană, încît influența latinei asupra unora dintre dialectele germanei de jos este explicabilă. O situație interesantă a împrumuturilor timpurii din latină o prezintă cîteva elemente care au realizat pe teren germanic derivate ce se integrează fondului primar, deși originalul latinesc nu a fost atestat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
vinum, Ziegel < lat. tegula etc. Există unele teritorii germanice, precum cel neerlandez actual, care au fost mult timp sub ocupație romană, încît influența latinei asupra unora dintre dialectele germanei de jos este explicabilă. O situație interesantă a împrumuturilor timpurii din latină o prezintă cîteva elemente care au realizat pe teren germanic derivate ce se integrează fondului primar, deși originalul latinesc nu a fost atestat sau nu a lăsat urme în limbile romanice, așa cum ar fi fost firesc. Astfel, pornind de la lat.
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
be], în norvegiană, kjøpe [΄çö:pə], în suedeză, köpa [΄çö:pa] și, chiar în islandeză, kaupa. Limba engleză are pe baza aceluiași cuvînt latin caupo, adjectivul cheap [t(i:p] "ieftin". O situație specială o prezintă, din perspectiva contactului cu latina, limba engleză, fiindcă teritoriul britanic, pe care locuiau neamuri celtice, a fost între anii 47 și 410 pro-vincie romană și, prin urmare, a fost populat cu coloniști romani, așa cum s-a întîmplat în zonele în care s-au format limbile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în totalitate limba băștinașilor celți, încît, după venirea triburilor germanice ale anglilor, saxonilor și iuților (în jurul anului 450), substratul pe care se va forma viitoarea limbă germanică (engleza) era un amestec de insule celtice și latine. Ca atare, pentru engleză, latina este prezentă și la nivelul substratului 89. Germanii care au venit în Britania aduceau în limba lor și cuvinte latine pe care le primiseră în timpul șederii pe continent. De altfel, romanii înșiși i-au chemat pentru a-i ajuta în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sau de a da aspect latin franțuzismelor au produs o interpătrundere accentuată între elementele latine și cele franceze, astfel încît uneori ele nu mai pot fi delimitate cu precizie. În perioada ocupației normande, în Anglia funcționau de fapt trei limbi: latina era limba oficială și limba comună pentru întregul Occident, franceza (în varianta normandă) era limba aristocrației și limba literară, iar engleza era limba vorbită de clasele medii și cele sărace. În aceste condiții, engleza a suferit o influență romanică foarte
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în care nu exista o diferență între bibliotecă și librărie. Impactul cel mai semnificativ al limbii latine asupra idiomurilor germanice l-a avut în cursul perioadei de creștinare și după creștinare prin biserica catolică, deoarece cultul religios se desfășura în latină și tot în această limbă se răspîn-deau valorile spiritualității europene. Termenii creștini de ori-gine latină din germană se diferențiază însă de împrumuturile mai vechi din aceeași sursă, atît prin domeniile de aplicare, cît și prin principiile de adaptare: Engel < lat.
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mill miller, neer. molen molenaar, dan., norv. mølle møller, sued. kvarn mjölnare. Sufixul împrumutat s-a atașat și unor cuvinte nelatine (germanice), așa cum atestă derivate germane precum: Fahrer "conductor", Schnei-der și chiar Schreiber, căci acesta nu are un corespondent în latină cu o asemenea structură. Pînă la Reformă (secolul al XV-lea), limba latină reprezenta, pe lîngă limba de cult obligatorie și limba de comunicare între instituțiile eclesiastice din teritoriile germanice și din teritoriile romanice (în afara spațiului de limbă română). După
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pe lîngă limba de cult obligatorie și limba de comunicare între instituțiile eclesiastice din teritoriile germanice și din teritoriile romanice (în afara spațiului de limbă română). După Reformă însă, o dată cu traducerea Bibliei și a cărților de cult în limbile naționale, rolul latinei în acest sector a scăzut în mare parte. Latina a rămas totuși limba de bază a științei și a filozofiei europene, încît, atunci cînd limbile literare moderne și-au format limbaje de specialitate, o mare parte dintre termeni au fost
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sector a scăzut în mare parte. Latina a rămas totuși limba de bază a științei și a filozofiei europene, încît, atunci cînd limbile literare moderne și-au format limbaje de specialitate, o mare parte dintre termeni au fost preluați din latină. De altfel, în perioada Renașterii (secolele al XIV-lea al XVI-lea) s-a produs o întărire a poziției limbii latine ca limbă de cultură, avînd un prestigiu foarte mare, redescoperirea valorilor antice greco-latine fiind însoțită de preluarea modelelor romane
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cînd limbile literare moderne și-au format limbaje de specialitate, o mare parte dintre termeni au fost preluați din latină. De altfel, în perioada Renașterii (secolele al XIV-lea al XVI-lea) s-a produs o întărire a poziției limbii latine ca limbă de cultură, avînd un prestigiu foarte mare, redescoperirea valorilor antice greco-latine fiind însoțită de preluarea modelelor romane, între care cele literare în primul rînd. Pe de o parte, limbă a muzelor și, pe de altă parte, limbă a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbă de cultură, avînd un prestigiu foarte mare, redescoperirea valorilor antice greco-latine fiind însoțită de preluarea modelelor romane, între care cele literare în primul rînd. Pe de o parte, limbă a muzelor și, pe de altă parte, limbă a minții, latina a devenit modelul de necontestat pentru limbile literare moderne europene, între care limbile germanice se remarcă în mod deosebit, fiindcă nu numai că au împrumutat multe cuvinte latinești, îndeosebi substantive, dar au acceptat uneori și desinențele lor originare de singular
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Renașterii sau cu franceza din secolul luminilor. Cunoscînd în astfel de etape realizări culturale de excepție, limbile italiană și franceză au putut integra pe scară extinsă și valorile altor culturi, îndeosebi ale celor antice și, în primul rînd ale celei latine, sub forma împrumuturilor lexicale. Din acest motiv, italiana și franceza au putut deveni intermediarul pentru îmbogățirea altor limbi europene cu elemente lexicale ale căror origini se află în latină sau în vechea greacă, încît aceste limbi romanice au putut oferi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
culturi, îndeosebi ale celor antice și, în primul rînd ale celei latine, sub forma împrumuturilor lexicale. Din acest motiv, italiana și franceza au putut deveni intermediarul pentru îmbogățirea altor limbi europene cu elemente lexicale ale căror origini se află în latină sau în vechea greacă, încît aceste limbi romanice au putut oferi altora mult mai mult decît ceea ce s-a creat efectiv pe terenul lor. O denumire precum cea pentru noțiunea "condiție", de exemplu, este concretizată în majoritatea limbilor Europei (în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mai importantă dintre ele fiind intermedierea limbii grecești.( În Peninsula Balcanică arabisme au ajuns de multe ori însă și prin limba turcă.) Astfel, arabul 'qrab, cu semnificația "scorpion", a fost împrumutat de greacă cu forma kárabos, de unde a pătruns în latină (carabus), avînd semnificația "rac de mare". În greacă și în latină s-a dezvoltat apoi semnificația "barcă", semnificație cu care cuvîntul a fost preluat de portugheză, unde a primit forma caravela și de unde a pătruns în spaniolă (carabela), în franceză
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
arabisme au ajuns de multe ori însă și prin limba turcă.) Astfel, arabul 'qrab, cu semnificația "scorpion", a fost împrumutat de greacă cu forma kárabos, de unde a pătruns în latină (carabus), avînd semnificația "rac de mare". În greacă și în latină s-a dezvoltat apoi semnificația "barcă", semnificație cu care cuvîntul a fost preluat de portugheză, unde a primit forma caravela și de unde a pătruns în spaniolă (carabela), în franceză (caracvelle) și în italiană (caravella). Francezul caravelle [kara΄vεl] a fost
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbă de cultură și ca limbă de cult în cea mai mare parte a Europei, avînd un însemnat rol unificator și permițînd transferul de cunoștințe între popoarele europene și comunicarea între ele. Nu au fost cuprinse în acest spațiu al latinei, popoarele ortodoxe și, deci, nici poporul român, încît doar provinciile românești ajunse sub ocupație maghiară și austriacă fac excepție, dar și aici, românii, aflați în aservire, nu au avut acces la limba latină, fiindcă nu erau cuprinși în școlile înalte
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]