5,763 matches
-
Cadourile sunt pentru ai săi. (pronume în cazul acuzativ); Ale cui sunt cărțile? (pronume în cazul genitiv); Planul era bine realizat, iar construcția pare conform lui. (pronume în cazul dativ); * atribut pronominal genitival: Opțiunea fiecăruia era importantă.; * atribut pronominal prepozițional: Lauda de sine nu este apreciată.; Revolta împotriva lor nu l-a ajutat.; Reușita grație celorlalți l-a motivat în continuare.; * atribut pronominal în dativ posesiv: Ochii-ți sunt ca două stele. Și-a scris tema.; * complement direct: Pe cine ai
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
au fost întrerupte de zbârnâitul telefonului. Eram chemat la cabinetul șefului direcției. Am urcat rapid scările, ușor înfiorat de gândul, pe care îl aveam de fiecare dată în asemenea situații, că nu sunt chemat la șeful unității pentru a primi laude sau felicitări. Intrând în spațiosul birou, nu l-am văzut nici pe șeful direcției, nici pe bărbatul care stătea la fereastră, întors cu spatele, ci doar pe anchetatul meu! Se afla exact în mijlocul încăperii, așezat mult gârbovit pe un scaun
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
să se ghideze, în primul rând, după lege. Desigur, am procedat astfel fără știrea celor care au dat ordinele sau, în cele mai multe situații, cu acordul tacit ulterior al acestora. Nu am scris rândurile anterioare în ideea de a-mi aduce laude, ci pentru că - sunt convins - așa proceda și procedează oricare alt anchetator. Capitolul X SARABANDA INFRACȚIUNILOR POLITICE În Codul penal anterior, principala infracțiune politică purta fioroasa denumire de „uneltire contra ordinii sociale”, iar după 1 ianuarie 1969, aceasta a fost ușor
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
căruia îi lipsea degetul cel mare. Se dă o deosebită atenție culesului, întrucât 40 milioane hectare, într-o țară lipsită de mână de lucru, constituie problema principală a agriculturii americane. Concursul de culegere a porumbului, în fiecare toamnă, merită toată lauda. Se acordă premii foarte mari, cu o largă și bine meritată publicitate. Se obțin adevărate recorduri. Un culegător bun poate obține 12,7 bl pe oră, aproape 1⁄2 hectar, cu îngăduință să rămână necules cel mult un știulete din
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
va fi trimis la director. La orele unui asemenea profesor se execută ordine și nu se iau decizii comune. De obicei, profesorul autoritar nu lasă în vreun fel să se vadă că îi pasă de elevi; aceștia primesc foarte rar laude și încurajări sau nu primesc deloc. Activitățile extrașcolare (excursii, vizite de studiu, la muzee etc.) sunt considerate irelevante pentru educația elevilor, de aceea nu vor intra în atenția profesorului autoritar. Dacă elevii vor realmente să învețe ceva, trebuie să-l
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
au de pus o întrebare pertinentă sau dacă au de făcut vreun comentariu la obiect. Aceștia pot deprinde și exersa abilitatea de a comunica. Profesorul autoritativ lasă să se întrevadă afecțiunea pe care o simte pentru elevii săi, utilizând frecvent laudele și încurajarea, scriind comentarii pe caietele cu teme ale elevilor și făcând remarci pozitive atunci când este cazul; creează un mediu stimulativ, cultivă respectul de sine al elevilor și răspunde nevoii de afiliere a acestora. Stilul democratic presupune împărțirea responsabilităților prin
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
sunt enunțuri suficient de specifice. Așteptările ar trebui să fie atât de limpezi, încât orice elev să fie în stare să comunice unui nou-venit care sunt exigențele cărora trebuie să le facă față. Profesorul trebuie să se asigure că frecvența laudelor este mai mare decât frecvența intervențiilor care sunt consecința comportamentelor indezirabile. Răspunsurile acestuia trebuie să fie adecvate; pentru cei mai mulți elevi, mesajul verbal este suficient, dar sunt situații ce reclamă recompense materiale sau privilegii speciale pentru a motiva în continuare comportamentul
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
acestuia trebuie să fie adecvate; pentru cei mai mulți elevi, mesajul verbal este suficient, dar sunt situații ce reclamă recompense materiale sau privilegii speciale pentru a motiva în continuare comportamentul dezirabil. De obicei, elevii de gimnaziu nu agreează să fie singularizați prin laude; pentru ei profesorul va utiliza modalități mai adecvate comentarii pe lucrări, laude între patru ochi etc. Profesorul nu poate ignora comportamentul inadecvat; el trebuie să intervină pentru stoparea acestuia, reamintind ferm care sunt așteptările în raport cu modul de a fi al
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
dar sunt situații ce reclamă recompense materiale sau privilegii speciale pentru a motiva în continuare comportamentul dezirabil. De obicei, elevii de gimnaziu nu agreează să fie singularizați prin laude; pentru ei profesorul va utiliza modalități mai adecvate comentarii pe lucrări, laude între patru ochi etc. Profesorul nu poate ignora comportamentul inadecvat; el trebuie să intervină pentru stoparea acestuia, reamintind ferm care sunt așteptările în raport cu modul de a fi al elevilor în sala de clasă. Contactul din priviri este esențial pentru ca mesajul
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
incompatibile presupune recompensarea unui comportament incompatibil al elevului cu un comportament (tot incompatibil) din partea profesorului. De exemplu, dacă un elev întrerupe frecvent lecția, profesorul îl poate "recompensa" pentru momentele în care nu face acest lucru; recompensele ar putea consta în laude la adresa comportamentului considerat dezirabil, astfel elevul fiind pus într-o situație opusă celei scontate. • Principiul întăririi negative. Profesorul poate crea o situație inacceptabilă pentru elev, situație care ar putea înceta doar prin modificarea comportamentului acestuia. Astfel, profesorul poate decide "izolarea
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
aibă acele comportamente individuale (sau de grup) considerate dezirabile: • dreptul de a alege filmul pentru lecție; • dreptul de a alege muzica din pauze; • dreptul de a avea invitați la anumite lecții; • excursii gratuite; • timp suplimentar în sala computerelor; • scrisori de laudă trimise acasă; • lecturi la alegere; • scutire de temele pentru acasă; • premii acordate în cadrul unor ceremonii; • premieri între patru ochi; • dreptul de a modera discuțiile pe o temă alesă de elev; • bilete gratuite la tombolă; • bilete gratuite la cinema sau la
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
psihologia educației amintesc de rolul semnificativ al recompenselor interne și externe în formarea și întărirea motivației elevilor. Cele două tipuri de recompense pot juca un rol important și în managementul și controlul clasei. Dintre recompensele externe amintim: note, diplome, premii, laude în public, excursii sau tabere gratuite etc. În cazul recompenselor interne, putem face referire la: sentimentul de împlinire provocat de lucrul bine făcut, satisfacerea curiozității, plăcerea resimțită la rezolvarea unei probleme sau la atingerea unui standard pe care elevul l-
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
fără încredere în forțele proprii. Există două modalități de premiere a unui elev: în public și între patru ochi. Premierea în public se poate face în fața clasei sau în cadrul unei ceremonii aparte, în prezența elevilor din întreaga școală. Cuvântul de laudă spus elevului între patru ochi nu este atât de uzitat, deși ar trebui recurs la acest procedeu mai ales în cazul elevilor rebeli. Despre astfel de situații Marland scria: Dacă, așa cum este adesea cazul, elevul provoacă grupul prin comportamentul său
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
recompense; ca atare, ei se simt mai puțin autonomi, ceea ce poate interfera cu performanțele lor în activitatea desfășurată; în al treilea rând, recompensele pot distruge în timp interesul interior. Oamenii care se percep ei înșiși ca lucrând pentru bani, pentru laudele șefilor sau pentru succes sfârșesc prin a descoperi că activitatea desfășurată este mai puțin plăcută, că este mai mult o obligație, fapt care le va afecta performanțele. * * * O atenție aparte trebuie acordată notelor, datorită tradiției notării în învățământul românesc (niciodată
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
celălalt tip (în exemplul nostru, extrinsecă). Motivația intrinsecă presupune că o persoană face un anumit lucru pentru că realmente îi place să facă acel lucru; după cum, în cazul motivației extrinsece, o persoană dezvoltă o activitate pentru o notă mare, pentru o laudă, în final, pentru un stimulent sau altul. Ca atare, nu măsura în care sunt motivați elevii contează, ci tipul de motivație care le susține și le orientează activitatea (recursul la recompense nu numai că este mai puțin eficient, dar erodează
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
care trimite către spațiul universitar sucevean, și nu numai, elevi educați, instruiți, bine pregătiți și ambițioși. Felicit încă o dată toți “ștefaniștii” pentru întreaga serie de evenimente desfășurate cu ocazia aniversării Colegiului Național “Ștefan cel Mare” și pot spune că toate laudele aduse nu sunt niciodată prea multe pentru acest prestigios Colegiu, drag sufletului meu. (octombrie 18, 2010) Aniversare la Colegiul Național „Nicu Gane” Vineri, 22 octombrie, am fost invitată la celebrarea aniversării a 140 de ani de la înființarea Colegiului Național “Nicu
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
poate fi savurată cu adevărat doar în biblioteci. (aprilie 23, 2012) Externe Rămân o pasionată a muncii pe tărâmul relațiilor internaționale. Mi-au spus-o colegii din universitățile partenere: „T’es un génie des relations internationales !” N-o spun spre laudă, ci doar ca mărturisire. Aș fi vrut să pot face mult mai multe lucruri concrete în acest domeniu, în calitate de parlamentar. Timpul nu mi-a permis. Am preferat, de foarte multe ori, să rămân acasă, mi se părea că e mai
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
să fie exacți, „științifici”, un fel de „hermeneuți” ai poliției secrete și politice din România comunistă. Căci textele acestea râvneau să fie și un fel de „table ale legii”. În sfârșit, un alt moment-cheie în discursul lui Gheorghe Pintilie este lauda Securității văzută ca supragândire, ca intelect desăvârșit: Tot organul nostru este un creier curat, nu avem nici un os, nimic. Noi suntem creier și trebuie așa gândit (ibidem, p. 150). În această formulă, elogiul intrinsec al securistului sugerează că acesta ar
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Marin a realizat peste 700 de editoriale în diferite ediții, mii de emisiuni radio și televizate, interviuri, inclusiv cu conducători de state. Eu, bineînțeles, în virtutea celor expuse mai sus, apreciez în mod deosebit pe cele ce mă vizează direct. Merită laude aparte și aptitudinile de organizator ale dlui D. Marin, la acest capitol pretându-se mai ales înființarea primelor posturi de radio și televiziune la Vaslui și Bârlad. Oamenii de acolo trebuie să-l vorbească mereu de bine pentru că le-a
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
Marin. (Cu Eminescu, Dascăl de suflet Studii și adnotări istorico literare). Ion N. Oprea Iași, LOHANUL, Magazin cultural științific, 278 pag., fondator Vicu Merlan, an VII, nr. 3 (27), octombrie 2013, pp. 167-169: „Tabletă/ Marin D. V. Un ambițios: Între laude și palme”. Emilian Marcu, Revista CONVORBIRI LITERARE, Anul CXLVII, nr. 12 (216), decembrie 2013, ,,V.D. Marin, Opera în câmpul critic și valoric național, Editura PIM, Iași, 2013, 202 p.”, Daniel Dragomirescu, Meridianul, an XV, nr. 39 (1.012), joi, 03
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
nu-ți poate da o scrisoare de recomandare? Ce fel de om este acela care deschide plicurile, sertarele prietenului? De ce ne supărăm când nu obținem exact ceea ce vrem de la apropiații noștri? Și ce înseamnă, în fond, o amiciție? Recomandările amicale, laudele prietenești, serviciile reciproce: sunt ele de bine (în ordinea prietenieiă sau de rău (în cea a adevăruluiă? Mutând discuția în sfera criticii literare, n-aș vrea să trag spuza nici pe turta cronicarilor, dar nici pe cea a autorilor. Vreau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
De partea franceză a Canalului Mânecii, în lunarul „Classica-Répertoire“, performanța cvartetului Belcea capătă doar nota 7, echivalentul unui disc foarte bun și atât. Revista este cunoscută prin spiritul ei iconoclast dar, dincolo de nota rezervată căpătată, criticul Stéphane Friédérich nu își ascunde laudele. Pentru el, versiunea Belcea este de o „mare lizibilitate arhitectonică“, iar cvartetul Corinei Belcea are o „sonoritatate tipizată, proprie“. Ceea ce îl deranjează și îl seduce în același timp ar fi „distanța pe care o iau muzicienii față de materialul original al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
ne reparăm sau aranjăm locuințele și mașinile, dar mai ales pentru, vorba statisticii, „Îngrijirea personală“. Tare m-am bucurat. Deși presimt că pentru colegii cu cuget critic, care trag În consumism din toate pozițiile, ăsta nu-i deloc motiv de laudă. Am și eu curaj măcar o dată și zic, gata de Înfruntare: ba da! Miercuri m-am Întâlnit și-am povestit câte-n lună-n și-n stele cu un grup de doamne și domni foarte În vârstă de la căminul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
aprecierea studenților în jurnalism cît și de cea a publicului larg, interesat de evoluția acestor "arhive ale cotidianului", cum au fost numite ziarele. Publicată pentru prima oară în anul 1970 în Franța a cunoscut opt ediții versiunea românească apare, spre lauda editorului, pentru a suplini lipsa unor astfel de sinteze într-o cultură în care interesul pentru istoria presei naționale s-a manifestat destul de rar să amintim aici că lucrări consacrate acestui domeniu datorăm tot editorilor ieșeni O istorie a mijloacelor
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
la fel de delicate în măsura în care ziariștii încercau să-și păstreze libertatea de a gîndi, iar conflictele au fost numeroase. Astfel, pe 24 noiembrie 1940, Pierre Brisson scria Cabinetului mareșalului Pétain: "Entuziasmul la comand( pe care am vrut să-l instituim în presă, laudele constante cu privire la învingător, efuziunile de mulțumire, coloanele de apoteoze ridicate la cel mai mic semn de bunăvoință, atenția în insultele cu privire la Anglia, toată această emulație veselă în servilitate incită publicul la ripostă. Campania care constă în a convinge Franța de
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]