4,644 matches
-
uitat", jucată vreme de trei stagiuni cu casa închisă, Sir Andrew, din "A 12-a noapte" de Shakespeare, rolul lui Goebbels din "Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită", de Brecht, personajul Einstein, din "Geniul și zeița", Frosch, din opereta "Liliacul". În perioada 1992-2005 este implicat într-un proiect cultural independent, spectacolul "One man show Franzi din Iosefinul Timișorii" în care pe lângă rolul principal, interpretat în limbile germană, maghiară și română, semnează scenariul și regia. Spectacolul itinerant este susținut în localități
Alexander Ternovits () [Corola-website/Science/310261_a_311590]
-
-lea-al IV-lea e.n.). La Pârscov, în centrul satului, se află urmele unei așezări aparținând culturii Monteoru din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.). Al treilea sit se află la Târcov, în punctul „Piatra cu Lilieci”, el cuprinzând o așezare din Epoca Bronzului și una fortificată geto-dacică, din perioada Latène (secolul I î.e.n.). Patru obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură. Biserica „Sfântul Nicolae” cu clopotnița ei, datând din 1884 se află în satul Lunca Frumoasă
Comuna Pârscov, Buzău () [Corola-website/Science/310274_a_311603]
-
specifice pentru zona calcaroasă din Cheile Carașului - Cheile Gârliștei, prezintă o mare varietate floristică explicabilă prin varietatea microbiotopurilor și prin interferența la acest nivel a mai multor unități de vegetație. Stratul arbuștilor măsoară 4-6 m fiind compus din Syringa vulgaris (liliac) și Fraxinus ornus (frasin) cu relativa participare a speciilor Cotinus coggygria (scumpie), Prunus mahaleb (vișin turcesc), Cornus mas (corn), Crataegus monogyna (păducel), Acer campestre (jugastru), mai rar a speciilor Carpinus orientalis (carpen), Acer monspessulanum (jugastru de Banat), Corylus colurna (alun
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
unul din cele mai mari din țară. În această unitate geografică vegetația naturală se înscrie în zona pădurilor de foioase, existând o alternanță a gorunetelor cu făgetele. Sunt prezente și specii de influență submediteraneană, cu tufișuri alcătuite din elemente termofile: liliacul sălbatic, cărpinița, mojdreanul. În ceea ce privește fauna, predomină speciile caracteristice pădurii de foioase: mistrețul, viezurele și unele animale de pradă ca lupul, vulpea. Se remarcă prezența unor elemente termofile mediteraneene:broasca testoasa. În cuprinsul acestei unități geografice predomină solurile cenușii și solurile
Podișul Mehedinți () [Corola-website/Science/309108_a_310437]
-
îngrășăminte și lucrări agrotehnice speciale) În cuprinsul acestei unități geografice de relief există cele mai numeroase rezervații naturale din România. Rezervații paleontologice: Bahna - punct fosilier Rezervații speologice: Peștera lui Epuran Rezervații de peisaj și floră: "Podul natural" și "Pădurea de liliac" de la Ponoarele este bine populat în depresiunile Severin și Bahna, cu densități ce ating 100-150loc/km în rest valorile sunt relativ reduse (25-50 loc/km . Satele sunt de regulă mici și mijlocii din categoria celor de tip risipit. Ca funcții
Podișul Mehedinți () [Corola-website/Science/309108_a_310437]
-
constituită în general din păduri de foioase, specia dominantă fiind fagul. Alte specii întâlnite sunt: stejarul, gorunul, frasinul, teiul, arțarul, carpenul și castanul iar dintre conifere: bradul, molidul și pinul. Influențele submediteraneene au dus la dezvoltarea unor specii endemice, precum: liliacul sălbatic, mojdrenul, scumpia, alunul turcesc. O bogăție verde a zonei este dată de numeroasele plante medicinale ce pot fi culese din zonă: tei, sunătoare, mușetel, tintaur, păducel, scumpie, ciuboțica cucuclui (aglice), coada șoricelului etc. Flora zonei este una bogată, reprezentata
Comuna Padeș, Gorj () [Corola-website/Science/310501_a_311830]
-
variate de flori, cele mai reprezentative găsindu-se în Rezervația de Narcise din Piatra Cloșanilor. În zonă fauna este foarte variata, pe langă animalele domestice crescute, se întâlnesc și animale sălbatice, precum: ursul, lupul, cerbul, căprioara, vulpea, porcul mistreț, șarpele, liliacul etc. Influențele climatice de tip submediteraneean au facilitat prezența în zonă a unor animale endemice precum: vipera cu corn, broasca țestoasă de uscat și chiar scorpionul. Fauna acvatică este reprezentată prin specii de păstrav, mrean, clean. Satele se desfășoară de-
Comuna Padeș, Gorj () [Corola-website/Science/310501_a_311830]
-
în povestiriile sale: "Cheile uriașilor" (1984); "Pădure-Împărat" (1988); "Castelul greierașilor" (1995); "Poveste de iarnă" (1996); "Păstorul" (2002).<BR> Poezia lui Gh. Onea vrăjește pur și simplu pe cititor în volumele: "Pietre de veghe" (1977); "Întoarcere în timp" (1988); "Flori de liliac" (1996); "Martorii trăirilor" (2001); "Poeme întinerite" (2005). Piese de teatru: "Vecinele" (1995) și Incursiuni Scenice" (2003).
Gheorghe Onea () [Corola-website/Science/308968_a_310297]
-
sudice a zonelor împădurite montane cu specii mixte de foioase și conifere, care sunt de fapt specifice zonei temperate. Mai mult de jumătate din speciile de păsări ale Americii de Nord, peste 3.000 de specii de plante, 29 de specii de lilieci, 104 alte specii de mamifere (printre care se numără și două superbe mamifere răpitoare mari, lupul mexican și jaguarul) și un număr impresionant de specii de insecte și arahnide (atât păianjeni cât și scorpioni) se găsesc localizate în aceste "insule
Madrean Sky Islands () [Corola-website/Science/309429_a_310758]
-
mai lungă, cea mai denivelata, cea mai dificilă, cu cea mai mare sală, cu cea mai înaltă galerie, cu cel mai lung curs subteran, cu cel mai mare debit, cu cea mai mare cascadă, cu cea mai mare colonie de lilieci din Europa, cu cele mai lungi și mai numeroase excentrite, cu cel mai mare depozit de chiropterit din România Peșteră se află pe teritoriul satului Sub Piatră, comuna Sălciua, județul Albă, în partea de nord-vest a Munților Trăscăului, la obârșia
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
dreaptă dispare în întuneric. Este Sală Minunilor, un gol imens de 56/92 m și o înălțime record de . Ea adăpostește un depozit de 60 vagoane de chiropterit. Aici, ca și în restul peșterii, hibernează cele mai mari colonii de lilieci din Europa. Tavanul acestei săli este plin de stalactite excentrice, anemolite lungi de până la . Revenind la galeria activă, în amonte, se escaladează Baricada Mare după care galeria se îngustează și devine mai usor accesibilă. În partea stângă, la de la intrare
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
începe acțiunea de reamenajare pentru vizitare a peșterii, printr-un program cu finanațare europeană, amenajrea nefiind, deocamdată, finalizată. Fauna cavernicola este în curs de cercetare. Aici se află cea mai bogată fauna chiropteră din Europa, cea mai mare colonie de lilieci de pe bătrânul continent. Cercetările conduse de profesorul universitar Ioan Coroiu de la Facultatea de biologie a Universității din Cluj Napoca, au început în 1998, iar măsurătorile propriu-zise din 1999. Atunci au fost identificați 5.000-6.000 de indivizi, din 6 specii. În
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
de la Facultatea de biologie a Universității din Cluj Napoca, au început în 1998, iar măsurătorile propriu-zise din 1999. Atunci au fost identificați 5.000-6.000 de indivizi, din 6 specii. În iarna lui 2007-2008, numărătoarea a indicat cca 84.000 de lilieci din 9 specii. Huda lui Papara este, astfel, singura peșteră europeană unde numărul chiropterelor cunoaște o evoluție pozitivă și constantă. Numărul cel mai mare de lilieci este dat, în special de 4 specii: Miniopterus schreibersi, Pipistrelus pipistrelus, Myotis myotis, Rhinolophus
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
din 6 specii. În iarna lui 2007-2008, numărătoarea a indicat cca 84.000 de lilieci din 9 specii. Huda lui Papara este, astfel, singura peșteră europeană unde numărul chiropterelor cunoaște o evoluție pozitivă și constantă. Numărul cel mai mare de lilieci este dat, în special de 4 specii: Miniopterus schreibersi, Pipistrelus pipistrelus, Myotis myotis, Rhinolophus ferrumequinum. În peștera au mai fost semnalate gasteropode, paianjeni, pseudoscorpioni, coleoptere carabide și diverse rozătoare. Peșteră este foarte puțin cercetată din punct de vedere arheologic. Au
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
corespunde cuvântului slav „ora", "diosd" (în lb.maghiară)"". Acest termen în limba română se traduce „nucet", „dumbravă cu nuci". Probabil că denumirea orașului a fost influențată și de clima mai dulce din vestul țării, care permite creșterea nucilor și a liliacului ce se găsesc din abundență aici. Oravița s-a format prin unirea Oraviței Montane cu Oravița Română. În perioada interbelică a fost reședința județului Caraș. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Oravița se ridică la de locuitori, în scădere
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
double-six, fluier, J. Kappl - chitară bas, C. Petrescu - baterie. Apărută și pe discul „Evergreens” (1993). În concertele necenzurate din anii '70, melodia era însoțită de un recitativ: <poem>"Rămasă-n lumea ei, durerea a zămislit găuri adânci" În care bufniți, lilieci și greieri se hărțuiesc cu spiriduși și iele." Și-n râsul spaimei toți torceau în somnul nopții," Din caierul de vise neomenești," Poveștile nebune de vechi patimi barbare" Și de măcel de sate și de băut de sânge."</poem> Compusă
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
si altele. În pădurile de fag din zona Beușniței se adăpostesc cele mai numeroase populații relictare de alun turcesc (Corylus colurna) din România. În pereții cheilor și pe abrupturile calcaroase se află pădurici de tip carstic, iliri-meridional, în care predomină liliacul sălbatic (Syringa vulgaris), scumpia (Cotinus coggiria), mojdreanul (Fraxinus ornus) și altele. În afară de aceasta, în rezervații se află numeroase plante rare, unele de origine sudică. Întinsele păduri din Munții Aninei adăpostesc numeroase specii de animale sălbatice cum sunt: lupi, mistreți, vulpi
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
ape parfumate erau colonii. Apa de colonie dintr-un strop de ulei de cuișoare, cassia, și lemongrass era la mare căutare și se numea Apă de Florida. La începutul noului secol, parfumurile erau compuse dintr-o singură floare dominantă. Trandafir, liliac și lăcrimioare erau aromele preferate. Mai târziu au fost introduse parfumurile abstracte, fără legătură cu aromele de odinioară. Acestea au revoluționat industria. Astăzi parfumurile devin din ce în ce mai complexe cu multe note dezvoltate chimic. În secolul al XIV-lea, predecesorul apei de
Apă de toaletă () [Corola-website/Science/304764_a_306093]
-
alcool. De regulă se aplică direct pe piele, după baie sau bărbierit. Original a fost creat din alcool și diverse uleiuri volatile. În mod tradițional rezultatul a fost numit de către ingredientul principal, ca și apă geranium, apă de lavandă, apă liliac, apă violet, spirit de myrcia și eau de Bretfeld. Acesta este motivul pentru care adesea apa de toaletă este amintit și ca „apă de flori”. În parfumeria modernă, apa de toaletă este un termen care se folosește spre a descrie
Apă de toaletă () [Corola-website/Science/304764_a_306093]
-
plante și animale ajunse accidental în peșteri; de obicei sunt găsite în zona vestibulară: insecte, scorpioni, mici rozătoare, broaște, șerpi, șopârle, melci... Troglofile sunt plante și animale care folosesc peștera doar ocazional - pentru reproducere, adăpost sau hibernare cum ar fi liliecii, mamifere mai mari care caută culcuș: iepuri, vulpi, urși, jderi, care vânează lilieci, vidre în peșterile active... Troglobionte sunt plante și animale complet adaptate vieții cavernicole: alge, coleoptere, diptere, arahnide, crustacee...
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
vestibulară: insecte, scorpioni, mici rozătoare, broaște, șerpi, șopârle, melci... Troglofile sunt plante și animale care folosesc peștera doar ocazional - pentru reproducere, adăpost sau hibernare cum ar fi liliecii, mamifere mai mari care caută culcuș: iepuri, vulpi, urși, jderi, care vânează lilieci, vidre în peșterile active... Troglobionte sunt plante și animale complet adaptate vieții cavernicole: alge, coleoptere, diptere, arahnide, crustacee...
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
asemănător unei cupole gotice format prin precipitarea milenara a calcitei. Celelalte încăperii sunt Sală "Altarului", "Valul Altarului", "Amvonul", "Candelabrul Mare" și imaginea "Stâncii Însângerate" denumită datorită scurgerilor oxidului de fier. În Cupola înaltă de 17 m întâlnim o colonie de lilieci. Alte câteva atracții sunt "Valul Muierii", "Bazinele Mari", "Cascadele împietrite", Dantelă "de Piatră", "Poartă", "Sală cu Guano", "Sală Turcului". În "Galeria Urșilor" a fost găsit un adevărat cimitir de resturi scheletice de urși, lei, hiene, vulpi, lupi, capre sălbatice și
Peștera Muierilor () [Corola-website/Science/305613_a_306942]
-
si Rinolophus hipposideros atât la hibernare, cât și pentru reproducere. Există o mare diversitate de nevertebrate înalt specializate (paianjeni, miriapode, melci) care pot fi găsite în pesteră și în solurile bogate în calciu din jurul lor. Multe nevertebrate depind de guanoul liliecilor ca principală sursă de hrană. Medie anuală este de 11.8˚C.
Peștera Vântului () [Corola-website/Science/305633_a_306962]
-
în anul 1864, să-l cunoască personal, acesta abordează genul operetei. În anul 1871 are loc premiera primei operete ""Indigo und die 40 Räuber"", urmată, în 1873, de ""Carnavalul de la Roma"". Perioada de aur a operetei vieneze este inaugurată de "Liliacul". Valsul este motivul de bază în țesătura muzicală a operetelor sale. Reprezentant de frunte al operetei clasice vieneze, el se află și astăzi în conștiința publicului iubitor al acestui gen. Operete Valsuri Polci Alte compoziții Concertul de Anul Nou este
Johann Strauss (fiul) () [Corola-website/Science/306264_a_307593]
-
o resursă de hrană a populației. In Elveția sunt în total 40 000 de specii de animale din care 30 000 sunt insecte. Numărul mamiferelor se cifrează la un număr de 83 de specii, din care o mare parte sunt lilieci și mamifere mici.Toate animalele mari de pradă sunt sunt dispărute de câteva secole printr-o vânare excesivă, azi prin cunoașterea importanței acestor animale în menținerea echilibrului în sistemul ecologic, s-au luat măsuri de repopulare din Italia sau Polonia
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]