4,922 matches
-
O altă caracteristică a culegerii ar fi diversitatea tematică. Ion Stăvăruș consideră că multe dintre cântecele din Kanteletar se apropie de doina din Carpați, fără a exista însă acele stereotipuri caracteristice de tipul "foaie verde". O explicație pentru asemănarea dintre lirica populară finlandeză și cea românească ar fi aceea a existenței asemănătoare pe care au dus-o cele două popoare în mijlocul naturii și a fenomenelor ei. Pentru a evidenția aceste asemănări, Stăvăruș își propune să facă o prezentare în oglindă a
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
românească ar fi aceea a existenței asemănătoare pe care au dus-o cele două popoare în mijlocul naturii și a fenomenelor ei. Pentru a evidenția aceste asemănări, Stăvăruș își propune să facă o prezentare în oglindă a unor cântece populare din lirica finlandeză și cea română, o categorie specială fiind alocată cântecelor de leagăn. Aceleași asemănări se remarcă și în cazul evocării sentimentului de înstrăinare, al credinței în noroc, al iubirii neîmplinite, al pierderii ființei iubite, al ademenirii fetei frumoase. Despre acest
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Aceleași asemănări se remarcă și în cazul evocării sentimentului de înstrăinare, al credinței în noroc, al iubirii neîmplinite, al pierderii ființei iubite, al ademenirii fetei frumoase. Despre acest ultim motiv, Ion Stăvăruș afirmă că există mari similitudini între cele două lirici populare, în ambele cazuri, iubitul viclean ce a ademenit fata este urmărit de blestem, fata invocând mereu puterea zeilor pentru a o ajuta și exemplifică prin fragmente din balada finlandeză Fata din Turku și din baladele românești Fata de birău
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și culturii finlandeze. Opera acestuia este una vastă, cuprinzând sute de titluri. A scris volume de poezii în note elegiace și meditative (Elegii, 1917, Urme pe zăpadă, 1938), patriotice (Tânărul Anssi, 1918), mitologice și eroice (Orașele albe, 1908, Jarul, 1912). Liricii i se adaugă proza memorialistică (Seară de vară în cartierul Latin, 1912), eseuri, aforisme, studii, monografii literare dedicate lui Kivi, Musset, Goethe, traduceri, recenzii, discursuri. Multe din textele sale lirice au fost puse pe muzică, devenind în felul acesta romanțe
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de Limbi Romanice de la Universitatea din Turku. Kanteletar. Culegere de rune tradiționale finlandeze alcătuită de Elias Lönnrot apare deci la mijlocul anilor 80, prilejuind accesul publicului românesc la poezia tradițională finlandeză. Ion Stăvăruș a semnat și postfața antologiei, intitulată Kanteletar și lirica populară românească, material identic cu cel publicat în Scrieri și menționat mai sus. În ediția finlandeză, această postfață nu apare. Antologia mai cuprinde note explicative care îi aparțin tot lui Ion Stăvăruș și un studiu introductiv semnat de Senni Timonen
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
care descriu viața păstorească. Cântecele tinerilor sunt axate pe această relație dintre fete și băieți și conțin laude la adresa frumuseții fetelor și unele înțepături la adresa flăcăilor. Poeziile care exprimă sentimentul de dragoste în forma lui pură sunt extrem de rare în lirica finlandeză. O prezență dominantă a liricii populare finlandeze o reprezintă natura. Pentru că, înainte de a le publica în Kanteletar, Elias Lönnrot a prelucrat destul de mult aceste rune, nu mai putem vorbi de cântec popular finlandez autentic. O explicație pentru care a
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
sunt axate pe această relație dintre fete și băieți și conțin laude la adresa frumuseții fetelor și unele înțepături la adresa flăcăilor. Poeziile care exprimă sentimentul de dragoste în forma lui pură sunt extrem de rare în lirica finlandeză. O prezență dominantă a liricii populare finlandeze o reprezintă natura. Pentru că, înainte de a le publica în Kanteletar, Elias Lönnrot a prelucrat destul de mult aceste rune, nu mai putem vorbi de cântec popular finlandez autentic. O explicație pentru care a ales să prelucreze runele a fost
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
care urmează este descrisă o întâlnire care a avut loc la Asociația de prietenie Finlanda-România unde, într-o ambianță extrem de cordială, s-au citit, discutat și analizat fragmente de opere din scriitori români precum Zaharia Stancu sau Baconsky, dar și lirică finlandeză. Această întâlnire l-a determinat să-și dorească să pună bazele unei antologii de lirică finlandeză pe care să o facă cunoscută românilor. Ultima zi petrecută în Finlanda se încheie cu o vizită în orașul Turku. Călătoria în fosta
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
într-o ambianță extrem de cordială, s-au citit, discutat și analizat fragmente de opere din scriitori români precum Zaharia Stancu sau Baconsky, dar și lirică finlandeză. Această întâlnire l-a determinat să-și dorească să pună bazele unei antologii de lirică finlandeză pe care să o facă cunoscută românilor. Ultima zi petrecută în Finlanda se încheie cu o vizită în orașul Turku. Călătoria în fosta capitală a Finlandei se face cu trenul, autorul fiind încântat de serviciile oferite în acest mijloc
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
vrea a fi prima revistă în limba română apărută în Finlanda și Scandinavia. Sunt amintiți cei care au contribuit la realizarea ei: profesorul Lauri Lindgren, traducătoarea în limba finlandeză a Mioriței, Pirjo Thorel, Pirjo Raiskila, pentru realizarea diverselor traduceri din lirica românească, Anna-Liisa Lavila, Marjo Cosma, Tommy Granholm, Eeva Fredrikson, Milja Koponen, Lea Makela, Helena Novak, Lena Saksa și Sirkka Leppaluota 712. În Cuvânt înainte al numărului doi al revistei "Columna", Ion Stăvăruș dorește să scoată în evidență buna colaborare a
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
operele sale sunt amintite Nykkipyykki (Spălatul în pumni), Nousukas (Parvenitul), Lintu vai kala (Pasăre sau pește), Olga, Suurin on rakkaus (Mai presus e dragostea), Suomies ei nuku (Omul bălților nu doarme)725. 4.2.3. Despre literatura finlandeză În Din lirica finlandeză, Lauri Lindgren și Ion Stăvăruș propun fragmente din Kanteletar, atât în limba română, cât și în limba finlandeză. Înainte de prezentarea acestor fragmente, se face o scurtă trecere în revistă a ceea ce reprezintă această culegere de texte, mai puțin cunoscută
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
finalul articolului, Anja Haaparanta lansează invitația de a participa la această sărbătoare a Kalevalei, "epopeea care se confundă cu ființa poporului finlandez și în care se poate descoperi mereu ceva nou și interesant"728. Cristina Luca729 propune un articol despre Lirica populară finlandeză - oglindă a sufletului colectiv. Ea susține că lirica populară finlandeză armonizează într-o manieră originală genul epic, liric și dramatic. Poezia populară finlandeză a simțit nevoia să se manifeste încă din cele mai vechi timpuri, iar faptul că
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
această sărbătoare a Kalevalei, "epopeea care se confundă cu ființa poporului finlandez și în care se poate descoperi mereu ceva nou și interesant"728. Cristina Luca729 propune un articol despre Lirica populară finlandeză - oglindă a sufletului colectiv. Ea susține că lirica populară finlandeză armonizează într-o manieră originală genul epic, liric și dramatic. Poezia populară finlandeză a simțit nevoia să se manifeste încă din cele mai vechi timpuri, iar faptul că biserica a dorit să o suprime datorită asocierii ei cu
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Kalevala. Sunt prezenți și eroii a căror latură umană, câteodată subminată de slăbiciuni, este scoasă la iveală cu defecte cu tot. Energia artistică din care poetul finlandez și-a tras seva creației a fost natura cu mlaștinile și pădurile sale. Lirica populară finlandeză scoate în evidență această comuniune strânsă a omului cu natura și, mai mult decât atât, toate elementele naturii au ajutat la apariția acestuia și la dezvoltarea sa ca ființă superioară. Autoarea articolului pune accentul tocmai pe ideea de
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
dezvoltarea sa ca ființă superioară. Autoarea articolului pune accentul tocmai pe ideea de moarte ca fapt lipsit de orice nuanță terifiantă, un fenomen firesc și acceptat ca atare. Un paradox demn de menționat este comuniunea motivelor păgâne cu cele creștine. Lirica populară finlandeză nu face altceva decât să scoată la iveală sensibilitatea acestui popor care, indiferent câte presiuni a suportat, a reușit să rămână aceeași 730. Într-un interviu preluat din "Helsingin Sanomat", Teodor Palic îi mărturisea lui Antti Majander că
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
sunt și alți poeți care au cultivat ritmul liber, absența rimei. Moderniștii de expresie suedeză s-au grupat în jurul a două reviste "Ultra" și "Quosego", expresionismul de sorginte suedeză manifestându-se până după cel de-al Doilea Război Mondial. În ceea ce privește lirica finlandeză, o nouă generație de poeți își face intrarea odată cu revista "Tulenkantajat" ("Purtătorii de foc") care a dat naștere grupării cu același nume. Poeții ce aparțin acestei generații cultivă versul liber și ritmul variabil. Țelul acestei grupări a fost acela
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Eila Pennanen sau Helena Anhava, dar și din partea noii generații de poeți care își orientează creațiile spre natură. Printre cei care se remarcă sunt amintiți Niilo Rauhala, a cărui poezie tinde spre religiozitate, și Veikko Polameri (care se inspiră din lirica japoneză). În general, poezia a fost bine primită și apreciată în Finlanda, aceasta având mai mulți cititori decât în multe alte țări din Europa 739. 4.2.4. Limba finlandeză la Cluj Redacția revistei "Columna" prezintă în numărul 5 corespondența
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
1982, p. 123. Lăzărescu, Cezar, Helsinki-Tapiola-Turku, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 195. Lindgren, Lauri, Zachris Topelius - 100 de ani de la moarte, în "Columna", nr. 12, martie 1998, p. 38. Luca, Cristina, Lirica populară finlandeză - oglindă a sufletului colectiv, în "Columna", nr. 13, sept. 1999, p. 33. Lupan, Radu, Sinteza Suomi, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 23. Manole, Cristina, Lecturi în vremuri de austeritate
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Horia, Sibelius și "Finlandia" lui, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 275. Stăvăruș, Ion, Primele traduceri românești din literatura finlandeză, în "Columna", nr. 7, mai 1986, p. 4. Stăvăruș, Ion, "Kanteletar" și lirica populară românească, în "Columna", nr. 4, octombrie 1984, p. 32. Stăvăruș, Ion, Veikko Antero Koskenniemi - 100, în "Columna", nr. 6, nov. 1985, p. 26. Stino, Aurel George, Kalevala, în "Patria", an XVII, nr. 46, 24 feb. 1935, p. 4. Stino
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Ioan, Anul iepurelui - de Arto Paasilinna, http://www.isuciu.ro/?p=3969. Turlea, Stelian, Nu omorâți iepurele!, în "Ziarul de duminică", 16martie 2011, http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/nu-omorati-iepurele-de-stelian-turlea-8067298. 5. Literatură finlandeză în limba română 5.1. Volume. Antologii *** Din lirica feminină, culegere și traducere de Veronica Porumbacu, București, ESPLA, 1960. Haarala, Tarmo, Poftim la masă, draga mea, traducere de Gabriela Haarala, București, Cartea Românească, 2003. Härkönen, Anna-Leena, Ziua ușilor deschise, traducere de Teodor Palic, București, Editura Fundației Culturale Române, 2000
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Cf. Anja Haaparanta, Epopeea națională finlandeză - 150 de ani, în "Columna", nr. 5, 1985, pp. 5-6. 728 Ibidem, p. 6. 729 La momentul publicării, studentă a Facultății de Litere de la Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, secția Engleză-Finlandeză. 730 Cf. Cristina Luca, Lirica populară finlandeză - oglindă a sufletului colectiv, în "Columna", nr. 13, 1999, pp. 33-35. 731 Antti Majander, Waltari m-a învățat limba finlandeză. Sinuhe a fost tradus în limba română de un inginer care și-a început viața în Finlanda ca
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Din țara zimbrului» și «Pârgă». Îi plăcuse primul meu volum intitulat «Poezii» și mă zorea să scriu, îi mărturisește poetul colegului său I. Valerian într-un interviu apărut în coloanele revistei «Viața literară» din 13 mai 1926. «Caracterul personal al liricii sale, schițat în Pârgă (1921), va ajunge la strălucire prin Poeme cu îngeri (1927), Destin (1933), Urcuș (1937) și Întrezăriri (1939), care vor include de altfel și imaginea propriului manierism», notează Marian Popa în Dicționar de literatură română contemporană, 1977
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
poetul adoptând o atitudine lirică cu modalități de expresie nemaiîntâlnite sau reluate decât întâmplător mai târziu. Poetul Voiculescu se prezintă cititorilor săi ca un imagist de mare clasă, stăpân deplin al culorilor, realizând o poezie a naturii superioară peisagisticii și liricii de până atunci. Comentatorii văd în creația poetului altfel de poezie, o meditație profundă, inconfundabilă. Sufletul său parcă s-a împrospătat. Este vorba despre o poezie directă, cu subiecte care i le oferă ceea ce se cheamă din afară, dar care
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
care îi prilejuiește alte avantaje, dar el rămâne omul care nu profită de surprizele vieții. În literatură continuă să fie cunoscut tot ca poet semănătorist, un tradiționalist, un autentic rural care îl continuă pe Coșbuc sau Vlahuță, departe de marii lirici, Blaga, Arghezi, Pillat sau Maniu... Apariția volumului „Pârgă” în 1921, ca și numirea ca subdirector al fundației Culturale „Principele Carol” sunt semne de urcuș și în aprecierile literare. În mai 1922 poetul devine chiar director al culturii la Fundația arătată
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
ideologilor și teoreticienilor de aici exprima o bucurie nejustificată, poetul nu și-a asumat și nici nu s-a implicat în teoriile gândiriste, ci doar a trăit singur cu ele, dându-le valoare cu arta sa, ca propriilor gânduri. „Prin lirica sa interbelică, V.V. devine unul din cei mai de seamă exponenți ai tradiționalismului autohton, fenomen cultural și ideologic ilustrat mai ales de gândirism, la care poetul aderă, anexându-și misticismul și primitivismul ca forme de manifestare a energetismului național”, scrie
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]