14,092 matches
-
educational affirmation of the individuals and communities. Between opportunities and risks that globalization brings forth to the education, we affirm the need of a "political" response more creatively to the forces transforming society. In this regard, focusing on location (regionalization, local and institutional autonomies, local empowerment, promotion of diversity and uniqueness, involvement and community spirit, building local networks of learning etc), as complementary processes accompanying globalization represents one of the realistic answers of present and future challenges. We believe that the
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
market forces do not necessarily produce positive effects and decentralization does not necessarily lead to greater local autonomy. At the same time globalization entails risks both cultural and technological dominance, which may pose a threat to local identities. Decentralization and local autonomy can be positive responses of the protection of local identity and culture, but it should investigate the extent to which the local control of education will increase the social divide, generate other types of inequality due to unequal distribution
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
does not necessarily lead to greater local autonomy. At the same time globalization entails risks both cultural and technological dominance, which may pose a threat to local identities. Decentralization and local autonomy can be positive responses of the protection of local identity and culture, but it should investigate the extent to which the local control of education will increase the social divide, generate other types of inequality due to unequal distribution of resources or, conversely, generate forms of social integration and
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
entails risks both cultural and technological dominance, which may pose a threat to local identities. Decentralization and local autonomy can be positive responses of the protection of local identity and culture, but it should investigate the extent to which the local control of education will increase the social divide, generate other types of inequality due to unequal distribution of resources or, conversely, generate forms of social integration and effective school. These issues warn on educational policies that should lead to a
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
for all. Therefore, "Administrative market" mechanisms turn individual disadvantage into social loss of which no one takes interest outside the community or civil society. The third chapter, aimed at educational actors at local level and policies of appreciation of the local community, highlights the many levels and how to participate, consistent with the benefits and obstacles. Undertaken analysis reveals that the location of education both in terms of reference and decision-making is both a consequence of globalization and a requirement for
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
interfață și paradigma triplizării. ----------------------------------------------------------------------- ȘCOALA, ÎNTRE COMUNITATEA LOCALĂ ȘI PROVOCĂRILE GLOBALIZĂRII Educația și provocările globalizării 6 1 Actorii și politicile educaționale la nivel global Actorii educației la nivel local și politicile de valorizare a comunității locale Școala, spațiul confruntării între local și global Anexe Bibliografie generală Abstract Résumé
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
anul trecut Cracovia a avut 8 milioane de turiști străini, iar toată România puțin mai mult de 6 milioane! -, ci și de localnici. Puteai vedea cupluri sau grupulețe de oameni în vârstă ieșiți în oraș la plimbare și intrând în localuri pentru a mânca, a bea o cafea, un suc, o bere. Sunt curios câți dintre pensionarii români și-ar putea permite asta... Dorin Popa: Cam la fel s-au petrecut lucrurile și în cazul meu. Am "ieșit" prima oară din
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
are școală. Copiii merg la școala din Bălăneșci. Giurgioana, râpă cu pârâu, pleacă din sat, merge direcție Vest Est și se varsă în Zeletin.” E foarte interesantă situația satului Giurgioana în Expunerea Situațiunei județului Tecuci (Focșani, 1892) care avea un local de școală și 18 ha de pământ. În același timp, cu mulți evrei, întreprinzători, Podu Turcului avea ca edificii Localul casarmei comp. Dorobanților, localul sub-prefecturei, poșta rurală, „Spitalul județean donat de defunctul V. Theodor, I. Gheorghiade și Catinca Papadopol Calimachi
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
se varsă în Zeletin.” E foarte interesantă situația satului Giurgioana în Expunerea Situațiunei județului Tecuci (Focșani, 1892) care avea un local de școală și 18 ha de pământ. În același timp, cu mulți evrei, întreprinzători, Podu Turcului avea ca edificii Localul casarmei comp. Dorobanților, localul sub-prefecturei, poșta rurală, „Spitalul județean donat de defunctul V. Theodor, I. Gheorghiade și Catinca Papadopol Calimachi, cu un medic, 1 intendent, 5 servitori care au vindecat 390 de persoane din totalul de 425 care au fost
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
E foarte interesantă situația satului Giurgioana în Expunerea Situațiunei județului Tecuci (Focșani, 1892) care avea un local de școală și 18 ha de pământ. În același timp, cu mulți evrei, întreprinzători, Podu Turcului avea ca edificii Localul casarmei comp. Dorobanților, localul sub-prefecturei, poșta rurală, „Spitalul județean donat de defunctul V. Theodor, I. Gheorghiade și Catinca Papadopol Calimachi, cu un medic, 1 intendent, 5 servitori care au vindecat 390 de persoane din totalul de 425 care au fost internați într-un an
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
din Giurgioana s-a înființat în 1904. Există un dosar în Arhiva Statului, Bacău, „Școala generală Giurgioana 1904 1953” dar suntem pe deplin convinși pentru că și revizorul școlar D. Diaconu (în Procesul Verbal din 12 oct. 1906) consemnează că există localul de școală, e închiriat, are bănci lungi și 3 divizii școlare, în divizia III 5 elevi înv. Lucia Popescu. La sfârșitul anului școlar 1906/ 1907 același consemnează iarăși în „Procesul verbal din 16 iunie 1907 unde menționează: Astăzi 16 iunie
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
cu el. Conștiincios pe linie profesională, dându-și toate gradele didactice, de la definitivat în 1927, la gradul I în 1939 era un bun gospodar, cu inițiativă, multă energie și putere de convingere și mobilizare a cetățenilor. A reușit să construiască localul școlii, iar în procesul verbal din 16 noiembrie 1930 se consemnează: „Astăzi am asistat la inaugurarea școlii din satul Giurgioana sub conducerea domnului Hristache Popa, învățător definitiv”. La această solemnitate au asistat domnul V. Beldie, prefectul județului, domnul I. Beldie
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
I. Beldie, deputat, și domnul I. Cârlan, senator. Această sărbătoare s-a săvârșit cu un deosebit entuziasm, luând parte întreaga populație a acestui sat, care după cum se vede este pătrunsă de foloasele școlii. Pentru aducerea la bun sfârșit a acestui local sunt relevante munca și zelul depus de preotul Eftimie, învățătorul Hristache Popa și domnul Președinte al Comitetului școlar V. Chirug, care uniți strâns au putut pe de o parte îndemna pe locuitori să contribuie cu ce au putut, iar pe
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
cursul supra primar 58 de elevi, total 137 de elevi, destul de mult pentru un învățător.” (XVIII, p. 181) Momentul de „glorie școlară” poate fi considerat anul școlar 1955/56 când a funcționat aici clasa a V-a de gimnaziu în localul construit în 1930 fiind chemat ca director Vasile Miron din Dănceni, dar având în colectivul didactic pe tânăra Neaga Sîmpetru, o profesoară de limba română deopotrivă inimoasă, frumoasă și inteligentă, căsătorită apoi cu inspectorul școlar I. Agachi. Printre elevi: Viorel
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
activat în Durostor (Constanța). Din 1926 până în 1968, cu întreruperi datorită situației sale sociale de om înstărit și prigonit aprig de constructorii socialismului învățătorul Hristache Popa a ținut dârz făclia învățăturii și a exemplului personal de om foarte muncitor. Construirea localului de școală în 1930, ridicarea unui monument mozaicat în memoria eroilor locali ai neamului (1933), încurajarea tineretului studios pentru susținerea unor programe artistice (chiar fiicele sale fiind în primele rânduri), spectacole teatrale, corul satului, serbările de sărbători, dar și ...la
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
lui (oamenii satului exclamau mereu: „bravo lui că și-a scos fetele învățate, așa să faceți și voi”) n-ar fi existat, poate, capitolul personalități. Școala din Răcușana, un sat mic, parțial moșie boierească, s-a înființat în 1955 și localul s-a construit în 1962. Din lipsă de elevi s-a desființat în 1998. Primul învățător a fost tot Hristache Popa, urmat de un alt bun gospodar, Tache Brumă (alt prigonit al sistemului - avem carnetul lui din prizonierat) și apoi
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
la casa noastră din Podu Turcului. 36. Hristache POPA (†) învățătorul satului Născut în 1895. Din 1920 și până după pensionare „Dom' Hristache” a reprezentat tipul învățătorului hotărât „să facă” din educația copiilor crezul său de viață. A contribuit la clădirea localului de școală în Giurgioana (1930), a fost inițiatorul singurului monument al eroilor pe care-l cunoaștem în localitate (1933), a ținut școala deschisă în timpul Războiului și a fost foarte prigonit ca, chiabur, purtat în pușcării cu lunile, dar până la urmă
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
băuturi alcoolice și îndemnate energic la violență. Cum scria în zilele următoare oficiosul FSN, "frontul cărbunelui s-a îngemănat cu Frontul Salvării Naționale". În seara de 28 ianuarie și mai ales în ziua următoare, aceste grupuri ocupă, practic, capitala, devastând localul Institutului de Arhitectură și sediul central al PNȚCD, unde provoacă importante pagube materiale și oferă prilejul unei scene mediatice cu un impact excepțional: primul ministru al guvernului provizoriu, Petre Roman, ajunge însoțit de armată la sediul PNȚCD, de unde se adresează
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
pentru comerțul cu produse/servicii ca: mobile retailing (vânzări cu amănuntul din centre de vânzări și plata prin cărți de credit), mobile ticketing (rezervarea și cumpărarea biletelor), mobile auctions (participare la licitații) și mobile reservation (selectarea din portalul unui restaurant, localul și meniul dorit). aplicații pentru promovarea produselor și serviciilor, prin care se transmit reclame sau informații personalizate utilizatorilor. aplicații de acces la divertisment, precum mobile gaming (participare la jocuri, « știi și câștigi », bazate pe mare interactivitate), mobile music (audierea melodiei
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
făcînd-o să respingă cerințele prezentate și să refuze să se asocieze acestor cerințe. 3. Crearea unei crize de autoritate printr-un act semnificativ ce poate să adune un mare număr de manifestanți: un marș, o defilare, ocuparea prelungită a unor localuri care poate să antreneze o reacție brutală din partea administrației. 4. Extinderea conflictului folosind incidentele survenite, subliniind luările de poziție excesive ale personalităților în cauză, ca și brutalitățile forțelor însărcinate cu menținerea ordinii. În toamna anului 1970, o lege Omnibus Central
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
lume pentru a îndepărta bănuielile, sînt situate cu toate acestea în aceeași arie politică. Parisul este fără îndoială, pentru o anumită formă de terorism, orașul cel mai ușor de destabilizat din Europa. Pe 12 septembrie, o bombă explodează într-un local din cartierul La Defense; pe 14 pe Champs-Elysées, și pe 15, în fața poliției din Paris; o alta explodează în fața magazinului Tati din Montparnasse, făcînd 5 morți și 60 de răniți, dintre care doi au murit la spital, magazinul Tati de pe
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
sau a lui Ulrike Meinhof, și ea provenind dintr-un mediu credincios creștin. Înțelegem, de asemenea, atracția exercitată de terorism asupra membrilor multor biserici creștine. Astfel, un Congres internațional al Teroriștilor s-a întrunit în octombrie 1971, la Florența, în localurile Institutului Stensen condus de către iezuiți; un preot al Bisericii Romane este arestat la Ierusalim în august 1974, acuzat fiind de complicitate cu teroriștii în realitate, pentru trafic de arme. Pe 20 octombrie, din același an, deținuții închisorii din Scheveningen, înarmați
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
trimis mama vizavi, să văd dacă tata a poposit cumva pe la State. De obicei, nu stătea mult pe acolo, nu bea niciodată mai mult de o jumătate de vin alb, dar acum întârzia. Am trecut strada și am intrat în local, care nu era decât o cameră mai măricică, cu vreo șase mese de brad, cu scaune fără spătar. Tata, împreună cu trei prieteni se afla la o masă și juca cărți cu ei, concina, sorbind din când în când din paharul
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
țărani, samsari, fără ocupație, oameni simpli de tot felul, din popor, niciodată vreun funcționar, vreun proprietar sau comerciant. Dar era bine, știam că mă aflu printre ai mei și cred că tata nu s-ar fi simțit bine în vreun local de lux. Tata mi-a dat bani să plătesc covrigul și limonada, dar Culiță n-a vrut să primească: - E cinstea mea, lasă, zi mulțumesc și transmite-i coanei Aglăița omagiile mele, mi-a spus, ca unui om mare. În
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
surd, am spus să dai un kil de vin și-o potcoviță, ce naiba, ai luat leafa! Hei, Culiță, Iancu plătește, ia adă ce-a comandat, aici, la masa fanților! Culiță State nu știa ce să facă, nu dorea scandal în localul lui, dar nici pe plac n-ar fi vrut să-i facă banditului. Între timp, Turcu se uita sfidător la mușterii încremeniți pe la mese, după care i-a ridicat tatei capul în sus, punându-i un deget gros și jegos
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]