4,696 matches
-
sa, naivul poet, sunt fericit că mi-am găsit un loc potrivit cu firea mea singuratecă și dornică de cercetare. Ferit de grija zilei de mâne, mă voi cufunda ca un budist în trecut, mai ales în trecutul nostru atât de măreț în fapte și oameni." Pag. 283. Palatul Universităței nouă, opera constructorilor italieni Trolli și Scolari, inaugurată în anul 1897. În fața sa, la intrare, s-a așezat statuia lui Mihail Kogălniceanu, în bronz, lucrată de sculptorul polonez Hegel (căruia i se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Revoluție. Televiziunile, care acum vorbeau de marele om care a fost, se făceau că uită cum le trata distinsul parlamentar pe holurile Senatului („Da, am votat la două mâini! E corect, mă! E cum vrea mușchii mei!“). ProTVul zicea lucruri mărețe, de tipul „departe de țara pentru care șiar fi dat și sufletul“, iar imaginile folosite erau cele din interviul pe care i la luat Alex Dima lui Dan Iosif, pentru emisiunea Vedere de pe bloc (fără sunet, desigur). În interviul respectiv
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
superioritatea. Și, poate, chiar existența. În clipa aceea omul se așază pe sine În centrul universului. E adevărat, sîngerează prin toate rănile sale, În locul ochilor scoși se cască două plăgi oribile, dar acest vinovat de paricid și incest, acest vagabond măreț este stăpînul universului, căci el este vinovatul și nimeni altcineva. Fiind singurul vinovat, e singur În univers. Vina este pentru Oedip o treaptă Încă și mai glorioasă decît revolta. Strivit de nenorociri, el răstoarnă totul În favoarea orgoliului uman cu o
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
misterele eleusine. Don Quijote e un om al Muntelui. Aproape zeu cînd recreează lumea după legea iluziilor sale. Dar mă Întreb În ce măsură n-ar trebui să-i recunoaștem un rol mult mai important lui Sancho Panza, pus În umbră de silueta măreață și mizerabilă a Cavalerului Tristei Figuri. Dacă Don Quijote este un nebun frumos și eroic, Sancho Panza este capabil să-și asume lucid o iluzie. Don Quijote vede monștri malefici În locul morilor de vînt și se avîntă Împotriva acestor monștri; vede un
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
mele tînjesc să atingă fericirea, cînd inima mea vrea să ia parte la taina lumii? Nu la zei mă gîndesc dorind ca trupul acestei femei frumoase sculptat de mine să fie viu. Urmăresc 6 răsplată mult mai simplă și mai măreață. Dragostea...) Meșterul Manole ne-a spus și el cu o voce dureroasă că fără sacrificii nu există creație. Ana e mai mult decît femeia iubită de meșter, e dreptul lui de a iubi la care renunță În numele creației. Pygmalion Își
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
transforma În eroare a eternității, În vreme ce soarele trece deasupra unor piramide care nu ascund nimic mai mult decît o clepsidră... Dar chiar nisipul o va renaște pe Fata Morgana. Niciodată natura n-ar fi putut să improvizeze ceva atît de măreț și zadarnic cum este o piramidă. Pe ea s-ar putea săpa ambele inscripții de la Delfi, de pe frontonul templului, „Cunoaște-te pe tine Însuți”, și de deasupra porții de intrare, „Cel cu mîinile necurate să nu se apropie. Departe de
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
el cunoaște. Se hotărî să facă mari pocăințe, nu atât pentru a-și ispăși păcatele, cât pentru a fi pe placul lui Dumnezeu. Simțea un mare dezgust pentru păcatele din trecut și o dorință foarte vie de a face lucruri mărețe din dragoste pentru Dumnezeu, încât, fără a socoti că păcatele îi erau iertate, nu-și amintea totuși prea mult de ele în faptele de pocăință pe care și le impusese. Când își amintea de vreun fel de pocăință pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
își afla toată consolarea, fără a privi încă la vreun lucru lăuntric, neștiind ce este nici smerenia, nici dragostea, nici răbdarea și nici discernământul pentru a cântări și chibzui aceste virtuți. Singura lui dorință era aceea de a înfăptui lucruri mărețe deoarece și sfinții făcuseră la fel pentru slava lui Dumnezeu 2, fără a ține seama de nici o împrejurare ca atare. 15. Văzându-și de drum, îl ajunse din urmă un maur călare pe un catâr. Au început să discute și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
se trezise era trecut de ora nouă. Era o vreme minunată. Începuse pentru prima oară să ningă, iar ei i se păruse că nu fusese niciodată mai frumoasă și mai împlinită ca femeie până atunci. Era capabilă de cele mai mărețe fapte. Inima îi tresăltă de bucurie. Nu o mai stăpânea nici un sentiment negativ din cele avute înainte de culcare. Avea nevoie de cineva ca să-și descarce sufletul plin de o fericire incredibil de mare. Nu vedea acum decât un rezultat bun
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
foarte chipeș cu o fizionomie agreabilă. Se afla la apogeul frumuseții. Era adolescent în momentul acela și ademenitor ca o miere de albine. Dumnezeu știa cel mai bine de ce îl crease desăvârșit. Cu siguranță avea Cel de sus un plan măreț pentru viitor, bine pus la punct pentru el și fără îndoială marea lui înțelepciune nu avea să se irosească în zadar. Trăirile îi erau foarte intense, era îndrăzneț în idei și tot ce-și punea în plan îi ieșea bine
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
aduci la cunoștință situația ta, în care te-ai aflat? Sau maică-ta nu ți-a spus niciodată să nu dai crezare bărbaților că au tendința de a te înșela? E uimitor. Cum ai putut face un lucru atât de măreț și tot pe atât de demn de dispreț pentru alții. - Nu te-am cunoscut lipsit de sensibilitate. - Nu mă înțelege greșit. Tocmai mă înfurie faptul că nu am mai știut de tine nimic, până n-am aflat de curând de la
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
o poți opri. Simt că destinul mă cheamă în taină spre tine. Acceptă să fii jumătatea mea și să te căsătorești cu mine. Am învățat de-a lungul timpului că este mult mai bine să faci echipă. E o faptă măreață, e un adevăr. Ascultă-ți inima și spune-mi dacă simți o atracție pentru mine. Te rog! - Nu fi așa grăbit. Lasă-mi timp să mă gâdesc. E o chestiune care ține și de bunul simț. Abia ne-am cunoscut
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Să nu ne comportăm ca niște ființe sabe, că nu ajungem nicăieri. Să nu te lași nici devorată de alții, să te numeri printre învingători și nu printre învinși. La urma-urmei, ea era încă o copilă în formare. Avea vise mărețe, dar încerca uneori să facă reconstituirea din cenușa rece a căsătoriei dintre Nicky și Carmen, după obiceiul femeilor părăsite. Privi cu optimism înainte și zise: oricum lucrurile se vor aranja bine. Nu o să-mi fie niciodată mai rău ca la
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
pe aceeași lungime de undă cu acest public). 2. Să existe sistemul american de proiecții test (filmul, odată terminat, este arătat unui public pestriț, care-l punctează). 3. Producătorul să fie producător, și nu prestator de servicii de catering pentru mărețul regizor, adică, odată filmul terminat, să aibă puterea de a tăia în carne vie ce nu-i convine din film, ținând cont și de rezultatele proiecțiilor-test. 4. Regizorul și scenaristul să fie două persoane distincte, ba chiar preferabil ar fi
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
funcționat în cadrul Gimnaziului „Anastasie Panu” încă din 1915. Întemeierea oficială a Liceului de băieți „Cuza Vodă”coincide cu realizarea Mării Uniri de către regele Ferdinand I întregitorul. Liceul „Cuza Vodă”servește și pe românii din Basarabia, readuși la Patria Mama prin mărețul act din 1918, iar după căderea regimului comunist din decembrie 1989 nu puțini frați din stanga Prutului s-au format pe băncile acestei instituții prestigioase de învățământ. Volumul de față, prilejuit de împlinirea a 95 de ani de când Gimnaziul „Anastasie Panu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Unirea Basarabiei cu Regatul României, din 27 martie 1918, urmată de celelalte provincii, are un rol decisiv în transformarea Gimnaziului „Anastasie Panu” în Liceul de băieți „Cuza Vodă”. În expunerea de motive prezentată Senatului se specifică clar cauza acestei transformări: „mărețul act al unirii Basarabiei cu Patria-Mamă a creat orașului Huși situația fericită de a fi, din margine de țară, centrul vechei Moldave care cuprindea întreaga regiune a centrului Basarabiei. Cel mai apropiat oraș din țară în regiunea cuprinsă între orașele
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
anterevoluționari, când ziarele și cele două ore de televiziune glorificau performanțele iluzorii ale socialismului "multilateral dezvoltat", puțini scriitori și-au păstrat cu adevărat luciditatea. Triumful era forma de exprimare și elogiul nemăsurat ducea la sațietate. Valorile se confundau cu succesele mărețe ale industriei grele iar vizitele de lucru, interne sau externe, trebuiau să determine nelimitate entuziasme. Cu toate acestea, oamenii vorbeau în șoaptă iar tăcerea era o formă de apărare. Îndrăzneții lansau bancuri și asemenea supapă devenea antidotul pentru frica sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
trebuie s-o ajutăm, dat fiind situația în care se află. Înseamnă că n-a avut noroc acum. Fiind mereu ocupat de dimineața pînă seara la întreprindere (și în diferite comisii la reexaminări făcute de colegi), practic nu știu ce idei literare mărețe circulă în urbea culturii. Doar zvonurile de care cred că ai auzit: M.R.I. ar trece direttóre la Teatru (ceea ce înseamnă o retrogradare), conu Liviu, în locul lui (e înspăimîntat săracu’, deși mi-a declarat că nu știe nimic!), tov[arășul] Țăranu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Galler („comersant” angrosist ad-hoc de vinuri speculative) și pe românul Zegrea (fost legionar, ajuns afacerist cu animale domestice comestibile), Naty Terdiman trecuse iarăși la lamentări ce s-ar fi vrut a fi justificative pentru lipsa de interes a coreligionarilor față de „mărețul” program „internaționalist” al minusculului partid comunist român, ajuns pe culmile puterii cu ajutorul nemijlocit al ocupanților ruși. Pe lângă toate aceste Întâmplări nedorite, raportorul se mai plânsese și de nedesăvârșirea activităților propagandistice propuse „...din cauza unor curente nesănătoase pătrunse În sânul Comitetului (democratic
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Fără prea multă putere de tăgadă, se poate spune același lucru și despre comuniștii români ai Întunecaților ani de Început ai dictaturii proletariatului ce nu a fost, de fapt, decât o dictatură Îndreptată punitiv contra oricui s-ar fi opus mărețelor lor planuri de vânzare la bucată a țării hulpavilor ocupanți de la Răsărit. Dacă din 23 august 1944 și chiar până spre finele anului 1947, i-au tot pupat tălpile regelui Mihai I, adulându-l, pur și simplu, prin organizarea a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Aproape lună de lună, am constatat apariția unor personaje noi și dispariția unora vechi, reorientate, probabil, spre mai puțină vorbărie și mai multe fapte concrete. Astfel, În „Planul de muncă pe luna mai 1949” i-am găsit puși pe fapte mărețe pe noii membri ai comitetului de conducere: „Schrotter Aurel, Șechter Cuta, Cohn Gherșin, Suhăr David, Graonic Mendel, David Zalman, Lupu Avram, Lazăr Simion”. Nu știm dacă novicii vor fi ridicat nivelul politic al uliței evreiești sau Îi vor fi Îndemnat
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
coloanele sale, cu rugămintea de a ne da aprobările necesare”. De aici rezultă că, În caz de neaprobare, totul s-ar fi datorat marelui secret care trebuia să Învăluie extinderea uzinei pentru a nu da prilej „dușmanului imperialist” să afle „mărețele” realizări ale p.c.r. Răspuns la această doleanță nu am găsit, așa că nici speculațiile nu-și au rostul chiar dacă, amintindu-ne de episoadele trecute când fuseseră puse la obroc și chestiuni mai mărunte parcă ne Înghesuie imaginația să spunem
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a Republicii, articole și reportaje privind realizările (subl.ns.) noastre În cei 22 de ani”. Cuvintele subliniate de autorul acestor materiale vor să arate comanda politică după care se ghida Întreaga presă comunistă, fără nici cea mai mică excepție. Realizări mărețe, planuri depășite și răsdepășite, eroi ai muncii, fruntași, ceapiști veseli și fals-bucuroși pentru cei 50 de bani plătiți În contul fiecărei zile de muncă Începută pe Întuneric și sfârșită la fel, etc. Ștabii fixaseră și numărul paginilor În care trebuiau
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
face carte! Peste numai patru zile, pe 16 august 1969, unul din redactorii cotidianului vasluian a demonstrat, cu vârf și-ndesat, că nu a fost atent nici măcar la citarea „valoroaselor” documente emanate la cel de-al X-lea congres al mărețului partid condus de și mai marele - mic cârmaci. Greșeala a fost descoperită de Ion Andrei În articolul „Învățămîntul românesc În concordanță cu cerințele epocii”. Cenzorul a notat următoarele: „(...) la acest articol s-a folosit un citat din Raportul CC al
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
mai sus arată totul despre modul În care se Încerca spunerea răspicată a adevărului În presă și cum se Înlocuia acesta cu minciuni nerușinate, plăcute urechilor de măgar roșu ale Falsului Servitor al Națiunii (FSN), Nicolae Ceaușescu, beneficiarul moral al mărețelor realizări socialiste. c.w. Nu confunda republica cu eliberarea, tovule! Iertare pentru cacofonia inserată intenționat de autorul acestor spumoase evocări ale prea-scumpei „epoci de aur” care a eșuat În decembrie 1989 Într-o lamentabilă baltă plină cu proști de partid
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]