4,186 matches
-
refinanțări la costuri ridicate, fapt care va reduce și mai mult spațiul fiscal necesar relansării economice durabile. Al cincilea risc, destul de consistent, ar fi cel legat de neîndeplinirea țintelor convenite în acordul preventiv cu FMI, CE și BM. Afectarea țintelor macroeconomice prin măsuri populiste poate activa scenariul negru de mai sus, prin creșterea neîncrederii în capacitatea guvernului de a duce la capăt reformele promise. Efectele se vor exprima în creșterea costului de finanțare, fapt care va pune presiune și mai mare
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
activa scenariul negru de mai sus, prin creșterea neîncrederii în capacitatea guvernului de a duce la capăt reformele promise. Efectele se vor exprima în creșterea costului de finanțare, fapt care va pune presiune și mai mare pe eforturile de stabilizare macroeconomică. Nu în ultimul rând, se va manifesta revenirea la o politică fiscal-bugetară inconsistentă față de obiectivul dezinflaționist al BNR. Derapajele din politica veniturilor vor determina reducerea de competitivitate pentru produsele românești dar și presiuni consistente asupra îndeplinirii țintei de inflație de către
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
publică sustenabilă (sub pragul de 60% din PIB), criteriu prevăzut în Tratatul de la Maastricht și în Compactul Fiscal. Astfel ajustarea minim necesară pentru a readuce situația finanțelor publice pe o traiectorie sustenabilă (convergența către ținta de deficit bugetar stabilită în cadrul macroeconomic și bugetar pe termen mediu și convergența datoriei publice către nivelul sustenabil) este în funcție de: a) decalajul dintre ponderea deficitului bugetar anterior față de ținta de deficit pe termen mediu (exprimat prin termenul (bt-1 - b*), care de fapt indică și ajustarea pe
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
pentru trei ani și, în plus, stabilește plafoane pentru ponderea în PIB a „anvelopei” salariale în cazul bugetarilor. Legea responsabilității fiscale a permis intrarea în vigoare a Consiliului Fiscal, instituție independentă care are rolul de a exprima opinii cu privire la prognozele macroeconomice și bugetare, legea bugetului și strategia fiscal-bugetară și obligația privind monitorizarea și implementarea recomandărilor efectuate. De asemenea, LRF limitează numărul rectificărilor bugetare la maxim două pe an, în scopul creșterii disciplinei bugetare și a repartizării uniforme a cheltuielilor bugetare de-
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
creșterii disciplinei bugetare și a repartizării uniforme a cheltuielilor bugetare de-a lungul anului. Este necesară funcționalizarea adecvată a regulilor fiscale pe cheltuieli prin includerea unor sancțiuni în Legea responsabilității fiscale, acțiune ce va pune presiune pe respectarea plafoanelor indicatorilor macroeconomici concordante cu traiectoria sustenabilă de creștere a sustenabilității finanțelor publice convenită cu organismele internaționale. Propunerea privind pachetul de reguli fiscale mai include introducerea unei reguli fiscale privind plafonarea datoriei publice la 40% din PIB și implementarea de protocoale pe datorie
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
publice la 40% din PIB și implementarea de protocoale pe datorie (protocol debt) care să prevadă acțiuni corective la pragurile de 35%, 40% și 45% din PIB. Concluzii și recomandări Privind spre viitor, consider că provocarea minimizării derapajelor de politici macroeconomice - fiscal-bugetare - este una de maximă importanță. Și pentru că aceste derapaje sunt puternic senzitive la ciclul de afaceri politic, propun un pachet de măsuri care să crească eficiența politicii fiscal-bugetare din România, bazat pe trei piloni: mărirea calității finanțelor publice, ridicarea
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
fiscală va cuprinde reguli fiscal-bugetare, proceduri și reglementări utilizate în pregătirea, aprobarea și monitorizarea procesului bugetar. Este necesară funcționalizarea Cadrului Bugetar pe termen mediu, prin: implementarea unor modele de prognoză a principalilor indicatori macroeco nomici (necesită întărirea Departamentului de Analiză Macroeconomică și Politici Financiare din MFP și a CNP); o strategie fiscal-bugetară pe termen mediu coerentă; fixarea adecvată a plafoanelor multianuale privind resursele bugetare pentru fiecare minister sau entitate administrativă centrală, pe baza cărora să se poată elabora un sistem de
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
exemplu, condiționarea acordării creditelor în valută doar pentru cei care obțin venituri în aceeași valută). Un management eficient al politicilor pe piața valutară. Intervenții adecvate ale BNR prin strategii pe piața valutară (cumpărări-vânzări, manipularea ratei dobânzii etc.) plus un management macroeconomic consistent, legat de posibilitatea accesului restrâns al nerezidenților la piața datoriilor sau a capitalurilor și, în ultimă instanță, impozitarea nerezidenților. Implementarea de stabilizatori automați adecvați în economie. O progresivitate mai mare a taxării poate asigura această țintă, forțându-ne să
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
resurselor umane și investițiile făcute În acest sens reprezintă recunoașterea implicită a faptului că ambele au devenit factori strategici de producție, alături de capital și pământ, care au căpătat o altă ordine de prioritate În proiectele de dezvoltare, atât la nivel macroeconomic, cât și microeconomic. 5. Creșterea programului de lucru - se aplică atunci când efectivele de resurse umane nu sunt suficiente pentru realizarea obiectivelor programate și se realizează prin solicitarea de către organizații ca angajații să lucreze suplimentar. Această soluție o Înlocuiește pe cea
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
al firmei. În această ipostază este necesar ca firma să analizeze capacitatea de a face față restricțiilor impuse de mediul economic În care activează, restricțiilor impuse de acesta, să reconsidere efectele unor imperfecțiuni și dezechilibre ce au loc la nivel macroeconomic și pot acționa și În viitor. Scăderea numărului de personal Într-o anumită perioadă poate fi determinată și de modificarea favorabilă a raportului de echilibru dintre potențialul uman și material ca o consecință a reînnoirii activelor corporale și creșterii gradului
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
utilizare a capacităților de producție, dar și asupra modului cum sunt exploatate acestea și indirect asupra mărimii cheltuielilor și rezultatelor. Absenteismul determină un cost suplimentar ce se reflectă negativ În performanțele firmei, diminuându-le. Acesta se regăsește și la nivel macroeconomic, cu aceleași efecte negative, Însă este mai greu de cuantificat. Pentru adoptarea deciziilor la nivel de firmă, analiza structurii timpului de muncă, la nivelul unui schimb, prezintă o importanță aparte deoarece folosirea completă a acestuia nu depinde numai de comportamentul
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
locală) singur sau În colaborare cu Centrala (ca participant la studii de piață de interes major): proiectează chestionare pentru studiul pieței; efectuează culegerea de date și prelucrările statistice aferente; redactează raportul de studiu al pieței. 9. Întocmește rapoarte privind evoluțiile macroeconomice, prognoze și implicațiile lor În politica ALCO și CCR referitor la resurse și plasamente, dobânzi etc. 10. Gestionează o serie de date statistice - număr de clienți, număr de operațiuni, evaluarea produselor Efectuează rapoarte lunare pe aceste zone de interes. V.
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
1.361. Anexa CONȚINUTUL instrumentului de prezentare și motivare Secțiunea a 2-a Motivul emiterii actului normativ 1. Descrierea situației actuale 2. Schimbări preconizate 3. Alte informații (**) Secțiunea a 3-a Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ 1. Impactul macroeconomic 2. Impactul asupra mediului de afaceri 5. Alte informații Secțiunea a 4-a Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen │ │scurt, pentru anul curent, cât și pe termen lung (pe 5 ani) │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ - mii lei - a) buget de stat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224121_a_225450]
-
Secțiunea 1 "Titlul proiectului de act normativ" Secțiunea a 2-a "Motivul emiterii actului normativ" va cuprinde: 1. Descrierea situației actuale: a) prezentarea domeniului cu indicarea problemelor de rezolvat prin intermediul proiectului de act normativ; pentru problemele legate de principalii indicatori macroeconomici și socioeconomici se va face o descriere a mediului de afaceri; ... b) prezentarea actelor normative în vigoare și a domeniilor insuficient reglementate sau nereglementate; ... c) concluzii ale studiilor, lucrărilor de cercetare, evaluărilor statistice; ... d) pentru ordonanțele de urgență se vor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224121_a_225450]
-
scopului și conținutului proiectului de act normativ; ... b) rezolvarea completă sau parțială a problemelor identificate la secțiunea a 2-a pct. 1. ... 3. Alte informații Secțiunea a 3-a "Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ" va cuprinde: 1. Impactul macroeconomic: a) impact asupra volumului producției de bunuri și servicii; ... b) impact asupra nivelului prețurilor; ... c) impact asupra volumului importurilor și exporturilor; ... d) impact asupra ratei de ocupare a forței de muncă și asupra ratei șomajului; ... e) abrogată. ... 1^1. Impactul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224121_a_225450]
-
menționate la pct. 7 din anexă se constituie ca venit al C.N.V.M. în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (2) lit. h) din Statutul C.N.V.M. Capitolul V Dispoziții finale Articolul 18 (1) C.N.V.M. poate actualiza semestrial nivelul tarifelor percepute în conformitate cu evoluția indicatorilor macroeconomici care stau la baza fundamentării bugetului de stat. ... (2) C.N.V.M. poate încasa în valută (EUR sau USD la cursul Băncii Naționale a României din ziua plății) tarifele și cotele datorate de către entitățile din state membre care urmează să fie înregistrate în Registrul C.N.V.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231670_a_232999]
-
menționate la pct. 7 din anexă se constituie ca venit al C.N.V.M. în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (2) lit. h) din Statutul C.N.V.M. Capitolul V Dispoziții finale Articolul 18 (1) C.N.V.M. poate actualiza semestrial nivelul tarifelor percepute în conformitate cu evoluția indicatorilor macroeconomici care stau la baza fundamentării bugetului de stat. ... (2) C.N.V.M. poate încasa în valută (EUR sau USD la cursul Băncii Naționale a României din ziua plății) tarifele și cotele datorate de către entitățile din state membre care urmează să fie înregistrate în Registrul C.N.V.M.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231672_a_233001]
-
menționate la pct. 7 din anexă se constituie ca venit al C.N.V.M. în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (2) lit. h) din Statutul C.N.V.M. Capitolul V Dispoziții finale Articolul 18 (1) C.N.V.M. poate actualiza semestrial nivelul tarifelor percepute în conformitate cu evoluția indicatorilor macroeconomici care stau la baza fundamentării bugetului de stat. ... (2) C.N.V.M. poate încasa în valută (EUR sau USD la cursul Băncii Naționale a României din ziua plății) tarifele și cotele datorate de către entitățile din state membre care urmează să fie înregistrate în Registrul C.N.V.M.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231671_a_233000]
-
la un grad cât mai înalt. Existența în România a unui șomaj cronic, de lungă durată, ce a generat criza ocupării forței de muncă, impune cu necesitate o politică activă de ocupare, care să vizeze obiective la nivel micro și macroeconomic. 1.3. Evoluția și structura șomajului în sistemul național. În anul 1991 a fost adoptată Legea privind protecția socială a șomerilor și reintegrarea lor profesională<footnote Legea nr. 1/1991 privind protecția socială a șomerilor și reintegrarea lor profesională, republicată
Asigurările de șomaj by Ioan Ciochină Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/333_a_700]
-
de Dezvoltare Nord-Est, cu sediul în Piatra Neamț, s-a conturat o strategie de dezvoltarea a regiunii, ale cărei puncte cu impact asupra dezvoltării turismului vor fi prezentate în continuare. Strategia este completată de planul financiar, rezultatele și efectele preconizate, impactul macroeconomic, analiza procedurilor de implementare. Strategia de dezvoltare regională Nord-Est 2007-2013 Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est (PDR Nord-Est) reprezintă cererea de finanțare a regiunii, fiind instrumentul prin care regiunea își promovează prioritățile și interesele în domeniul economic și social, reprezentând în
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
să-i concepem activitatea plecând de la schemele explicative folosite pentru a da seama de funcționarea economiei naționale 498. Raționalitatea economică a orașelor poate fi cu atât mai greu obiectivată cu cât resorturile creșterii lor sunt puțin sesizabile printr-o analiză macroeconomică clasică. Importanța fenomenelor non-comerciale (formele de economie externă, relațiile de solidaritate, nu numai de concurență) ne împiedică să aplicăm creșterii economice a orașelor raționamentele aplicate econo-miei naționale. De exemplu, Laurent Davezies subliniază faptul că o importantă parte a veniturilor unei
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
agricultură. Teoria economică fiziocrată are o contribuție deosebită prin definirea pentru prima dată a conceptelor de capital fix și capital circulant, definirea corectă a produsului net sau prin Tabloul economic (1758) al lui F. Quesnay (1694 - 1774), considerat primul model macroeconomic care a inspirat econometria și contabilitatea națională. Mercantiliștii și fiziocrații au anticipat și pregătit apariția economiștilor clasici care au preluat din ideile lor. Clasicismul delimitează probleme fundamentale ale economiei: producție, creștere, echilibru, valoare, preț, bani, muncă, capital. Teoriile clasice aduc
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
oamenilor. Astfel, costul de producție este privit sub forma costului de oportunitate. Preocupați de dezvoltarea economică echilibrată, neoclasicii și-au adus contribuții deosebite prin teorii ca cele ale echilibrului care abordează problemele la nivel microeconomic (A. Marshall, 1842 - 1924) și macroeconomic (L. Walras, 1834 - 1910). Deși fidel doctrinei liberale, L. Walras constată că eficacitatea economică nu are valoare fără eficacitate socială, propunând o economie de piață cu un stat puternic care să controleze libera concurență. Teoriile clasice, care pun problema economiilor
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
o prezentare mai concisă și o mai bună evaluare a realizărilor în timp, vis-à-vis de Agenda Lisabona și sunt folosiți în analiza prezentată în Raportul Progresului Anual al Comisiei către Consiliul Europei. o euroindicatorii, care oferă o prezentare a indicatorilor macroeconomici pe termen scurt pentru Zona Euro, Uniunea Europeană și fiecare Stat Membru, pe luni sau trimestre, adresându-se în special utilizatorilor de specialitate (statisticieni, economiști, cadre universitare, cercetători), dar și publicului larg interesat de evoluția situației economice prezente la nivel european
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
către cuantificarea tuturor aspectelor dezvoltării (economice, sociale, de mediu) pe termen lung. 3.2.3 Indicatori sintetici ai dezvoltării regionale Produsul Intern Brut Regional (PIBR) Pe baza informațiilor oferite de Sistemul Conturilor Naționale, se calculează ca principal indicator la nivel macroeconomic Produsul Intern Brut (PIB). Produsul Intern Brut se definește prin „valoarea brută de piață a bunurilor economice finale produse în interiorul unei țări într-o anumită perioadă, de regulă, un an, de către agenții economici autohtoni și străini” [Ignat, I., ș
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]