15,061 matches
-
zorii zilei Cu toiag i-amenință Și-acolo născu Fecioara Pe Fiul lui Dumnezeu Lânga oile și boii Bătrânului celui rău În iesle, pe fânul rece Iisus Pruncul privea Cum boii veneau la Dânsul Și suflând Îl încălzeau Iar Maria, Maica Sfântă Sta mirându-se privind Cum boii recunoștință Arătau spre-al lor Stăpân Dar de-odată se văzură Îngeri ce din cer veneau Către-acea umilă șură, La Prunc și-L preamăreau Și o stea frumos deasupra, Strălucit s-a
MOȘ CRĂCIUN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369354_a_370683]
-
marginea satului exista o mânăstire de călugărițe, care apoi s-a transformat în mănăstire de călugări. Dangătul clopotelor îți străpungeau sufletul cu chemările sale din depărtare. Venea lumea din toate colțurile țării, aici găsindu-se icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care a poposit în această zonă. Starețul, un bănățean cu haruri duhovnicești deosebite, carismatic și bun gospodar, a reușit să creeze o oază de liniște în acest ansamblul rustic și să schimbe mentalitatea
ROMAN CAPITOLUL DOUĂZECI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369346_a_370675]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > GEORGE PETROVAI - BALADĂ-BOCET PENTRU ȚARĂ Autor: George Petrovai Publicat în: Ediția nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Motto: „Tare-i tristă maica țară că-i mor fiii-n foc și pară...” Avem de toate și n-avem din ce ne-a făcut Domnul parte - avem o țară ca-n povești, de hoți condusă ca la carte. (La noi se-adeverește spusa cu
BALADĂ-BOCET PENTRU ŢARĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369464_a_370793]
-
cu dragoste Alexandrina pe soțul său) și la cunoașterea lumii mahalalei. Este vorba despre Pirgu, căruia, odată ajuns scriitor, „i s-ar fi zis «maestrul», și-ar fi arvunit statui și funeralii naționale. Ce mai «schițe» i-ar fi tras, maica ta Doamne! De la el să fi auzit dandanale de mahala și de alegeri.” A vedea în Pirgu pe scriitorul Caragiale este dincolo de orice închipuire sau culmea lipsei de respect filial, iar Nicolae Manolescu găsește, pe bună dreptate, explicația unei asemenea
FIUL CELEBRU AL UNUI TATĂ CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369450_a_370779]
-
săptămână se pune slujba Postului, cu rânduiala tricântărilor (triodia) și cu metaniile mari, însoțind rugăciunea Sfântului Efrem Sirul. Gustăm deja din atmosfera Păresimilor. Această săptămână se încheie cu Sâmbăta asceților, în care cerem rugăciunile tuturor Sfinților Cuvioși și ale Cuvioaselor Maici care sunt exemple vii de nevoință trupească și spirituală, ca să ne învrednicim și noi a urma vieții lor iubitoare de osteneli. Duminica lăsatului sec de brânză ne amintește de izgonirea lui Adam din rai. Motivul căderii protopărinților în păcat este
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
numită și Sâmbăta Acatistului Născătoarei de Dumnezeu. Originea sărbătorii Acatistului se datorează eliberării minunate a Constantinopolului de asediul perșilor, în anul 626. Odată cu generalizarea acestei sâmbete, bizantinii au început sa sărbătorească și alte trei victorii asupra dușmanilor, câștigate tot cu ajutorul Maicii lui Dumnezeu (istorisite la sfârșitul Triodului). Denumirea de Sâmbăta Acatistului este legată de cântarea în picioare a acestui imn închinat Fecioarei Maria. Se pare că acest imn - Apărătoarei Doamne... - exista și înainte de anul 626 și el a fost compus fie
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
1566 din 15 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Colaie al lui Lipici Pe Ioana o cunoștea de mică. Era atât de mică..., cred că aveau 4-5 ani când se jucau împreună. Apoi au crescut. Ea mai mult pe lânga poalele maică-si, el cu tată-său, ba la coasă, ba la prășit sau copăit, ba la cules pe la alții, că ei n-aveau pământ, vorba aia: nici să arunce după câini. De multe ori, seara, cand se întorceau de la muncă, istoviți
COLAIE AL LUI LIPICI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369482_a_370811]
-
un pat făcut din patru pari înfipți în pământ, lângă peretele de la răsărit al cămăruței, pe care bătuseră în cuie câteva uluci și pârmaci. Așa s-a trezit Nicolae, taică- său până mai ieri îl alinta ‘’Colaie’’, singur cuc. Pe maică-sa nu și-o amintea decât foarte puțin. Mai mult ca pe o icoană. O femeie frumoasă, cu părul lung si blond, spic de grâu nu alta, ochii parcă de culoarea cerului. Mai ține minte o zi de vară însorită
COLAIE AL LUI LIPICI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369482_a_370811]
-
în five minute Carefully ne controlează Maybe să ajung la tine Că în Shakespeare, Juliet I, Romeo, love pe tine Give me scară din boschet. Aliona: melodie George: Am și eu una! Tot pe Romgleză. PARODIE ÎN ROMGLEZĂ PENTRU JONU MAICHII Johnny, when erai copil Duceai caprele la hill Dar amu când ești playboy Don’ț remember plai cu boi. Te îmbraci cam indecent Cu haine de second hand Iar „noroc” când e să dai Nu știi only „ceau” și „hi
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
ani. Fiind moldovean de origine, născut în Giurgenii Neamțului din părinții dreptmăritori creștini Mihail și Elisabeta, a intrat în obștea mării lavre călugărești a Neamțului la vârsta de 14 ani, în anul 1941; iar de praznicul “Intrării în Biserică a Maicii Domnului” - la 21 noiembrie anul 1953 tânărul frate Nicolae a fost tuns în monahism, primind numele monahal Părtenie. În anul 1959 a fost hirotonit în treaptă de ierodiacon pentru Catedrală mitropolitana din Iași, având o voce deosebită, iubind sfintele slujbe
OPT ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT PARTENIE APETREI DE LA MĂNĂSTIREA NEAMŢ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370644_a_371973]
-
noaptea înghesuindu-se «într-o baracă fără paturi, cu câteva rogojini așternute pe jos» (ibid.). „Copilandrul din cale-afară de slab“ se angajase pentru a câștiga vreo 300 de lei ca să-și întrețină mama bolnavă de tuberculoză («...el a înțeles că maică-sa nu mai are mult de trăit și a plecat să câștige bani» - p. 64); după ce trece printr-o serie de „experiențe cumplite“ (jandarm-vlăjganul „mirosind a medicamente“ îl acuză „de furtul unei țevi de plumb“, „de furtul fiolelor din geamantan
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
el: „Ce faci, frate?”. Fără să-i spui că ai venit fiindcă ești tare neliniștit. Discută banalități. Tristețea se poate risipi și primești putere din puterea lui. Trebuie să ne păstrăm și să ne cultivăm dorul de Dumnezeu, dorul de Maica Domnului, dorul de sfinți. Să căutăm să anulăm barierele care ne răcesc sufletește, care ne împietresc, prin care uităm de Dumnezeu. Când un om reușește să iubească, în adevăratul înțeles al cuvântului, se îndumnezeiește, devine asemenea cu Dumnezeu. Prin răbdare
IN MEMORIAM – PĂRINTELE ARHIEPISCOP IUSTINIAN CHIRA – PĂSTORUL DUHOVNICESC AUTENTIC ŞI „PATRIARHUL” JERTFELNIC AL MARAMUREŞULUI VOIEVODAL ŞI AL SĂTMARULUI STRĂMOŞESC ŞI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/370713_a_372042]
-
un preț. Până și noi, oamenii, avem un preț. Depinde de faptul, cât de mult sau de puțin ne valorificăm noi pe noi înșine.” Acum când știm cât de importantă este iubirea în viața noastră tindem să o înțelegem pe Maica Tereza care ne spune: “Iubirea nu se poate măsura, dar poți s-o dăruiești fără măsură...” Oricât ne-am strădui să luptăm împotriva trăirilor noastre știm că numai iubirea eliberează. Nu suntem liberi decât în măsura în care iubim și cu cât iubim
” VISE TÂRZII” VOL 2- VERSURI de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370732_a_372061]
-
pe mama cu „șezutul” deasupra ciubărului, astupând totul cu un ștergar mare de cânepă, ca să nu iasă aburii, facilitând astfel nașterea mea destul de problematică, căci, loc prea mare nu era unde să mă nască, pentru că ploaia a prins-o pe maică-mea în hodăiță, nemaiputând merge sus, în casa cea mare, unde le avea pe toate orânduite, și la locul lor. După aproape o jumătate de oră de chinuri cumplite, ce biata maica-mea le îndura cu stoicism, iacătă-mă-s
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
mă nască, pentru că ploaia a prins-o pe maică-mea în hodăiță, nemaiputând merge sus, în casa cea mare, unde le avea pe toate orânduite, și la locul lor. După aproape o jumătate de oră de chinuri cumplite, ce biata maica-mea le îndura cu stoicism, iacătă-mă-s și eu: mic și sfrijit, un boț de humă, cum bine spunea inegalabilul povestitor român, Ion Creangă, răcnind ca din gură de șarpe, gata să-mi rup baierele plămânilor, venit să trăiesc
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
mieluțul era mai greu ca mine, în partea mea de disagă, tatăl meu a mai pus un drob de sare, ca să se echilibreze greutatea. Din când în când părinții mei, verificau să vadă dacă este totul bine cu mine, iar maica-mea, îi spunea lui tatei: -Măi Achime, oprește o țâră oile ca să-i dau țâță lu* Aronică, că i-o fi foame sărăcuțu*, apoi, tata striga la vătaful Vasile din fruntea oilor: -Vasâle, măă..., auz*!? Dă oile pe poiană, să
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
el șapte și iară șapte gropi! Ai iubit și calul, fălos în luptă: l-ai sortit apoi șelei, pintenilor și biciului, l-ai sortit să alerge în galop la nesfârșit l-ai sortit să se adape tulburând apa! și pe maică-sa, pe Silili, ai hărăzit-o suspinelor veșnice! Ai mai iubit și un păstor,care îngrămădea neîncetat pâini sub cenușă pentru tine și-ți jertfea zilnic iezi: l-ai lovit și l-ai prefăcut în lup,acum înșiși argații lui
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
ai ridicat ochii asupra lui și te-ai dus la el: - "O, Ișullanu al meu, ai spus, vino, să ne bucurăm de vigoarea ta întinde mâna și mângâie-mă. Ișullanu ți-a spus:- "Ce ți-ai putea dori de la mine? Maică-mea n-a încărcat cuptorul? Și eu, oare n-am mâncat? Dacă aș mânca hrana rușinii și a blestemelor, aș fî acela care, o dată cu venirea iernii, ar aveaacoperământ de stuf!" Și tu, auzind de la el aceste vorbe, l-ai lovit
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
în Ediția nr. 1566 din 15 aprilie 2015. Colaie al lui Lipici Pe Ioana o cunoștea de mică. Era atât de mică..., cred că aveau 4-5 ani când se jucau împreună. Apoi au crescut. Ea mai mult pe lânga poalele maică-si, el cu tată-său, ba la coasă, ba la prășit sau copăit, ba la cules pe la alții, că ei n-aveau pământ, vorba aia: nici să arunce după câini. De multe ori, seara, cand se întorceau de la muncă, istoviți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
al cămăruței, pe care bătuseră în ... Citește mai mult Colaie al lui LipiciPe Ioana o cunoștea de mică. Era atât de mică..., cred că aveau 4-5 ani când se jucau împreună. Apoi au crescut. Ea mai mult pe lânga poalele maică-si, el cu tată-său, ba la coasă, ba la prășit sau copăit, ba la cules pe la alții, că ei n-aveau pământ, vorba aia: nici să arunce după câini. De multe ori, seara, cand se întorceau de la muncă, istoviți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
vizităm pentru început, parcul Copou pe care nu l-am putut vedea în prima mea vizită la Iași, de prin anul 1979 - 1980. Eu chiar mi-am dorit să mergem până la capătul liniei de tramvai, să văd și mănăstirea de maici din parcul Copou, unde este maică și o fostă vecină, a cărei familie are locuința lipită de cea a mea, însă era prea târziu și puteam pierde alte locuri interesante de văzut din parc. La pas, umăr lângă umăr, am
SUB TEIUL LUI EMINESCU, S-A NĂSCUT IUBIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369578_a_370907]
-
care nu l-am putut vedea în prima mea vizită la Iași, de prin anul 1979 - 1980. Eu chiar mi-am dorit să mergem până la capătul liniei de tramvai, să văd și mănăstirea de maici din parcul Copou, unde este maică și o fostă vecină, a cărei familie are locuința lipită de cea a mea, însă era prea târziu și puteam pierde alte locuri interesante de văzut din parc. La pas, umăr lângă umăr, am pornit să colindăm prin parcul Copou
SUB TEIUL LUI EMINESCU, S-A NĂSCUT IUBIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369578_a_370907]
-
Și, ca exemplu, dacă nu vă supărați, vă spun un poem din două strofe, pe care l-am scris nu azi, ci pe la începutul anilor șaptezeci, în urmă deci cu treizeci de ani, și care se numește Făptura Mamei: “Ușoară, maică, ușoară C-ai putea să mergi călcând Pe semințele ce zboară între ceruri și pământ! în priviri c-un fel de teamă, Fericită totuși ești - Iarba știe cum te cheamă, Steaua știe ce gândești”. - Stelian Gomboș: Se vorbește mult în
„POEZIA MEA VINE DIN MAREA SINGURĂTATE ŞI GREAUA SUFERINŢĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369617_a_370946]
-
și roșii își înălțau cupele de-a lungul aleilor, flori galbene de păpădie luminau verdele ierbii, copaci bătrâni își înălțau trunchiurile spre cer. În Biserică ne-au întâmpinat imagini de o profundă sacralitate. Oamenii îi venerau pe Iisus și pe Maica Lui, născătoare de Dumnezeu, într-un mod tradițional românesc, dar care parcă aici avea accente și mai profunde și mai pure. Ei participau la ritualul trecerii pe sub masă care în tradiția ortodoxă semnifică intrarea în și ieșirea din mormântul lui
RÂMNICU VÂLCEA, ORAŞUL TRADIŢIILOR ŞI AL BUNEI CREDINŢE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369711_a_371040]
-
după Sfântul Botez La opt zile după botez, mama luând pruncul și lumânarea de la botez vine la biserică, unde i se fac rugăciunile de curățire de 40 de zile a mamei și de îmbisericire a copilului. Acestea amintesc momentul când Maica Domnului, la împlinirea zilelor curățeniei, a adus dumnezeiescul Prunc la templu, unde a fost primit în brațe de dreptul Simeon, binecuvântând pe Dumnezeu că a văzut mântuirea așteptată de Israel (Luca, 2, 22-30). Preotul citește molitvele de curățire, rugându-se
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]