6,409 matches
-
fapt care indică o afectare a ansamblului structural venos - de la crosă la perforante - în momentul în care boala varicoasă este evidentă clinic. Aceste date sunt în consens cu teoria patogenică modernă care include, ca secvență a mecanismului patogenic, modificări ale matricei extracelulare fibrilare și nefibrilare. Ca justificare, introducerea în panelul de colagen analizat a colagenului tip II a fost realizată în baza structurii sale fibrilare fine, suple, izolate, existând similitudini morfologice cu fibra de elastină. Testarea imunohistochimică a colagenului tip II
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
o structură în cruce. De-a lungul lanțurilor apar domenii globulare, despărțite de domenii lineare. Prezintă situsuri de legare pentru heparansulfat (la extremitățile lanțurilor B), colagen tip IV (pe lanțul A), entactină și membranele celulare (pe lanțul A). Prezentă în matricea extracelulară, laminina este însă un component major al membranei bazale unde, împreună cu colagenul IV, formează edificiul molecular principal al membranei bazale (LeBleu et al., 2007). Considerăm astfel rezultatele noastre ca semnificative științific pentru stadiul actual al cunoașterii, în principal prin
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
pentru sublotul 1 (varice simple, stadiul CEAP 2-3). Pentru sublotul 2 (varice complicate, stadiul CEAP 4-6), laminina a fost prezentă deopotrivă la nivelul intimei și mediei, cu o foarte bună reprezentare cantitativă și intensitate moderată/crescută. Aceste rezultate susțin implicarea matricei extracelulare amorfe, prin modificările la nivelul componentelor sale structurale (inclusiv glicoproteinele de adeziune) cu rezultat în proliferare excesivă, în cauzalitatea bolii varicoase. Creșterea cantității de laminină și prezența sa la nivelul tunicii medii poate fi interpretată ca indicator obiectiv pentru
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
la nivelul componentelor sale structurale (inclusiv glicoproteinele de adeziune) cu rezultat în proliferare excesivă, în cauzalitatea bolii varicoase. Creșterea cantității de laminină și prezența sa la nivelul tunicii medii poate fi interpretată ca indicator obiectiv pentru procesul de consolidare a matricei extracelulare care, odată produsă în exces, modifică histologia peretelui venos. 7.4. EVALUAREA ELEMENTELOR MICROVASCULARE 7.4.1. REPERE FUNDAMENTALE În descrierea structurii histologice a venelor, elementelor care asigură vascularizația li se acordă un spațiu limitat, informația fiind redusă la
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
hipoxiei specifice bolii varicoase, fiind un efect, și nu o cauză patogenică. 7.5. EVALUAREA METALOPROTEINAZELOR ȘI A INHIBITORILOR SPECIFICI 7.5.1. REPERE FUNDAMENTALE La nivelul venelor varicoase apare un dezechilibru major în sinteza și degradarea componentelor structurale ale matricei extracelulare a țesutului conjunctiv prezent la acest nivel, în cele trei tunici. Pierderea tonusului venos, urmată de dilatare și elongare venoasă, poate fi cauzată de acest dezechilibru. În procesele de sinteză și degradare a proteinelor matriciale, metaloproteinazele matriceale (MMPs) și
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
metaloproteinazelor matriciale (TIMPs) au un rol important (Travers et al., 1996, Venturi et al., 1996, Kockx et al., 1997, Michiels et al., 1997, Verbeuren et al., 1998, Badier-Commander et al., 2000, Gillespie et al., 2002). Studii recente indică asocierea transformărilor matricei extracelulare din venele varicoase cu alterări în activitatea MMPs (Hanemaaijer et al., 1993, Vaalmo et al., 1997, Li et al., 2000). MMPs și TIMPs sunt produse temporar ca răspuns la semnale externe ca: diverse proteaze, citokine sau factori de creștere
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
venele varicoase cu alterări în activitatea MMPs (Hanemaaijer et al., 1993, Vaalmo et al., 1997, Li et al., 2000). MMPs și TIMPs sunt produse temporar ca răspuns la semnale externe ca: diverse proteaze, citokine sau factori de creștere, interacțiunile celulă matrice extracelulară și celulă-celulă. Trecerea în revistă a literaturii relevă scăderea MMP-2 și creșterea TIMP-1 în venele varicoase, comparativ cu venele normale (Porto et al., 1995), nivele scăzure de MMP-1 și MMP-13 în venele localizate inferior, comparativ cu cele localizate superior
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
vena safenă internă, pachetul varicos gambier și venele perforante. Imaginile din figurile 160-167 ilustrează profilul MMP-2, MMP-9 și TIMP-1 pentru sublotul 2. 7.5.4. DISCUȚII Perturbarea echilibrului între activitatea MMPs și TIMPs a fost propusă ca mecanism pentru acumularea matricei extracelulare, în venele varicoase (Woodside et al., 2003). Familia MMPs include până în prezent 26 de enzime, fiind identificate 24 din genele lor codificante (Li et al., 2000, Visse, Nagase, 2003). Pe baza specificității substratului, a similarității de secvențe și a
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
colagenul de tip IV, V, VII, X, XI și XIV, gelatina, elastina, miezul proteic al proteoglicanilor, proteina bazică milelinică, fibronectina, fibrilina-1 și precursorii TNF-α și ai IL-1b. Prin aceste multiple substraturi de acțiune, gelatinazele prezintă un rol major în degradarea matricei extracelulare și a remodelării, în procesele de implantare și de reparare a plăgilor (Visse, Nagase, 2003, Hashizume, 2007). Familia TIMPs cuprinde patru membri (TIMP-1, 2, 3 și 4), cu rol de inhibitori naturali ai activității MMP. TIMPs (21-29 kDa) prezintă
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
există foarte puține studii axate pe investigații imunohistochimice, iar rezultatele sunt controversate. Sunt raportate nivele MMP-1 și TIMP-1 crescute, precum și nivele MMP-2 scăzute la nivelul joncțiunii safeno-femurale în comparație cu venele control (Parra et al, 1998). Sunt demonstrate diferențe regionale în componentele matricei extracelulare și în activitatea MMP1 și MMP-13, între segmentele proximale și distale ale venelor varicoase (Shireman et al., 1996, Gillespie et al., 2002). Alte diferențe au fost obținute între distribuția MMP-1 și MMP-9 (Woodside et al, 2003), venele normale și
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
două până la patru ori mai mare la pacienții cu varice stadiul CEAP 4 și 5, comparativ cu subiecții control (Shields et al., 1994, Pappas et al, 1997). Fibroblastele acționează prin stimularea producerii de proteine mitogene fibroblastice și de proteine ale matricei extracelulare (Roberts et al, 1988). Mastocitele intervin, prin intermediul chimazelor, care constituie puternici activatori ai MMP-1 (colagenaza) și MMP-3 (stromelizina) (Saarien et al, 1994, Lees et al, 1994, Kruger Drasagakes et al, 1996), a căror acțiune întreține eliberarea TGF-β1 la nivelul
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
extracelulare (Roberts et al, 1988). Mastocitele intervin, prin intermediul chimazelor, care constituie puternici activatori ai MMP-1 (colagenaza) și MMP-3 (stromelizina) (Saarien et al, 1994, Lees et al, 1994, Kruger Drasagakes et al, 1996), a căror acțiune întreține eliberarea TGF-β1 la nivelul matricei extracelulare (Taipale et al., 1996, O’Kane, Ferguson, 1997, Grande, 1997) și, implicit, instalarea fibrozei tisulare. TGF-beta 1, polipeptid care reglează diferite funcții celulare, ca proliferarea, migrarea și diferențierea, și joacă un rol important în producția de matrice extracelulară, este
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
la nivelul matricei extracelulare (Taipale et al., 1996, O’Kane, Ferguson, 1997, Grande, 1997) și, implicit, instalarea fibrozei tisulare. TGF-beta 1, polipeptid care reglează diferite funcții celulare, ca proliferarea, migrarea și diferențierea, și joacă un rol important în producția de matrice extracelulară, este eliberat sub forma unui complex inactiv, cu masă moleculară mare, format din TGF-beta 1 matur, un peptid asociat cu latența (eng. Latency-Associated Peptide - LAP) și o proteină de legare a TGF-beta 1 latent, care participă la stocarea formei
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
unui complex inactiv, cu masă moleculară mare, format din TGF-beta 1 matur, un peptid asociat cu latența (eng. Latency-Associated Peptide - LAP) și o proteină de legare a TGF-beta 1 latent, care participă la stocarea formei latente a TGFbeta 1 în matricea extracelulară. Producerea formei biologic active a TGF-beta 1 necesită obligatoriu intervenția enzimelor secretate de mastocite și leucocite, care fac posibilă cuplarea la receptorul specific, printr-un proces de activare (Rifkin, 2005). Identificarea TGF-β1 la nivelul matricei extracelulare dermice, prin marcaj
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
a TGFbeta 1 în matricea extracelulară. Producerea formei biologic active a TGF-beta 1 necesită obligatoriu intervenția enzimelor secretate de mastocite și leucocite, care fac posibilă cuplarea la receptorul specific, printr-un proces de activare (Rifkin, 2005). Identificarea TGF-β1 la nivelul matricei extracelulare dermice, prin marcaj imunohistochimic, constituie o dovadă concretă a rolului acestui factor de creștere în cascada modificărilor moleculare, celulare și tisulare care conduc la instalarea leziunilor specifice insuficienței venoase cronice. Ulterior, cercetările au fost orientate asupra mastocitelor prezente în
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
lor este diferită - deoarece abordează componentele celor trei tunici care realizează structura peretelui venos (intima, media, adventicea) fie individual, fie în ansamblu. În acest context, am considerat oportun să sintetizăm, ca punct de plecare, datele referitoare la caracteristicile endoteliului, ale matricei extracelulare fibrilare (colagen, elastină) și nefibrilare și ale celulelor musculare netede. La nivelul intimei venelor varicoase, comparativ cu cele normale, sunt identificate următoarele modificări: (i) plierea, invaginarea, fragmentarea și detașarea endoteliului, dezintegrarea țesutului conjunctiv subendotelial și a laminei elastice interne
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
evidențiat următoarele modificări: îngroșarea segmentară a intimei; activarea celulelor endoteliale, reflectată prin: prezența de celule înalte care proemină în lumen; prezența de vacuole citoplasmatice; îngroșarea segmentară a mediei; prezența focală în grosimea mediei a unor arii vacuolare; creșterea cantității de matrice extracelulară în intimă și medie. Ca și aspect general, creșterea în dimensiuni a peretelui venos a fost datorată atât modificărilor de la nivelul intimei (hipertrofie intimală prin creșterea matricii extracelulare), cât și de la nivelul medie (hiperplazia și hipertrofia celulelor musculare netede
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
prezența focală în grosimea mediei a unor arii vacuolare; creșterea cantității de matrice extracelulară în intimă și medie. Ca și aspect general, creșterea în dimensiuni a peretelui venos a fost datorată atât modificărilor de la nivelul intimei (hipertrofie intimală prin creșterea matricii extracelulare), cât și de la nivelul medie (hiperplazia și hipertrofia celulelor musculare netede, în paralel cu creșterea matricei extracelulare). Examenul electrono microscopic a pus în evidență, la nivelul celulelor și al matricei extracelulare, aspecte relevante pentru a susține leziuni la nivel
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
medie. Ca și aspect general, creșterea în dimensiuni a peretelui venos a fost datorată atât modificărilor de la nivelul intimei (hipertrofie intimală prin creșterea matricii extracelulare), cât și de la nivelul medie (hiperplazia și hipertrofia celulelor musculare netede, în paralel cu creșterea matricei extracelulare). Examenul electrono microscopic a pus în evidență, la nivelul celulelor și al matricei extracelulare, aspecte relevante pentru a susține leziuni la nivel ultrastructural (tabelul 58). La nivelul intimei au fost observate leziuni endoteliale consecutive activării celulare: dimensiunile celulelor endoteliale
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
atât modificărilor de la nivelul intimei (hipertrofie intimală prin creșterea matricii extracelulare), cât și de la nivelul medie (hiperplazia și hipertrofia celulelor musculare netede, în paralel cu creșterea matricei extracelulare). Examenul electrono microscopic a pus în evidență, la nivelul celulelor și al matricei extracelulare, aspecte relevante pentru a susține leziuni la nivel ultrastructural (tabelul 58). La nivelul intimei au fost observate leziuni endoteliale consecutive activării celulare: dimensiunile celulelor endoteliale, pavimentoase, au fost crescute, celulele devenind înalte (cubice sau cubico-pavimentoase) și proeminente în lumen
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
bogat, fapt care indică o intensă activitate de sinteză, precum și numeroși lizozomi, ceea ce sugerează implicarea în activitatea de degradare celulară și matriceală. Alte leziuni identificate au constat în: fragmentarea citoplasmatică, îngroșarea laminei bazale sau lamelarea acesteia, urmată de fragmentare. În matricea extracelulară au fost observate și fragmente celulare mici, izolate, rezultate din distrugerea completă a unor celule musculare netede. În mod evident, microscopia electronică a relevat separarea netă a celulelor musculare netede prin cantități mari de matrice extracelulară și fibre de
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
urmată de fragmentare. În matricea extracelulară au fost observate și fragmente celulare mici, izolate, rezultate din distrugerea completă a unor celule musculare netede. În mod evident, microscopia electronică a relevat separarea netă a celulelor musculare netede prin cantități mari de matrice extracelulară și fibre de colagen fibrilar, tip I și III. De asemenea, dezorganizarea laminei elastice externe a fost evidentă. Prezența altor tipuri celulare la nivel lezional, anume fibroblaste și miofibroblaste, a constituit un element inedit. De asemenea, a surprins aspectul
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
gradul de hipoxie consecutivă stazei venoase. Mai mult, identificarea unor leziuni izolate semnalează declanșarea procesului patogenic pe toată lungimea venei, fapt care impune o revizuire a concepțiilor terapeutice. Asociată evaluării endoteliale, analiza țesutului conjunctiv subendotelial a relevat creșterea cantității de matrice extracelulară fibrilară și nefibrilară, cu rezultat în hipertrofia intimală. În condițiile în care afectarea endotelială progresează și devine severă, datele publicate în literatură (Wali, Eid, 2002, Somers, Knaapen, 2006, Elsharawy et al., 2007) indică, pentru intima venelor varicoase, falduri și
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
favorizează aderența celulelor sanguine (trombocite, eritrocite) și a lipidelor, care penetrează în perete - localizarea lor intracelulară sugerând un mecanism de fagocitoză. Perturbarea metabolismului endotelial duce la alterări ultrastructurale care determină restructurarea peretelui vascular. În țesutul conjunctiv subendotelial apar modificări ale matricei extracelulare, structura continuă a laminei elastice interne se dezorganizează, și celule musculare netede distorsionate și degenerate migrează la acest nivel (Unni et al., 1974). Când celulele musculare netede intră în contact direct cu monocitele sanguine, capacitatea lor de degradare și
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
și, în final, la degenerarea, vacuolizarea și ruperea celulelor musculare netede. Ca urmare a procesului de degenerare, integritatea celulară se pierde, aranjamentul histoarhitectonic coeziv este dezorganizat și celule musculare netede devin separate de spații largi, ocupate de cantități crescute de matrice extracelulară și bandelete de fibre de colagen. Consecutiv ruperii celulare, apar fragmente mici, dispersate în materialul extracelular. Concomitent, unele celule musculare netede izolate migrează în stratul subintimal, iar o parte din ele sunt eliminate în lumen. Prezența vacuolelor de tip
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]