5,675 matches
-
cuvine îi ia apărarea. Sigur, maiorul de miliție poate prea corpolent pentru un om de acțiune, un om care are atâtea răspunderi ca apărător al ordinii ! îl simpatizează. Dar toate acestea n-au nici o valoare, pentru că sunt falșe, falșe, falșe ! Meșterul n-are ce să apere, maiorul n-are ce să simpatizeze, întrucât nu acesta este muncitorul adevărat ! Eroii filmului sunt individualiști înguști. N-avem nevoie de asemenea oameni ! în modul de gândire al dictaturii, a nu avea nevoie echivala cu
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Carpathesș... OK, sunt de acord, asta sună ca dracu’ și nu-i va aduce lui Mungiu mulți friends... Dar măcar rimează cu ”epoca de aur”, în care se petrece filmul său. Nu a sunat la Realitatea ca să-l felicite însuși meșterul epocii de aur, maestrul Nicolaescu în persoană ? ! Nu e vis, e realitate. Eu atât am avut să spun, acuma ies din emisie. Și închid telefonul. Pa ! Nae Caranfil, un ”maximalist” (dialog cu Sever Voinescu) Alex. Leo “erban : Dragă Sever, ultima
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
plecat, îmi răspunde Valeriu. Eram în stația de autobuz cînd s-a produs explozia. Mai eram cu cîțiva mecanici. Ne-am întors cu toții în combinat parcă am presimțit c-o să fie nevoie de noi... Acum, mă întorc în secție. Zicea meșterul Cornea că o să lucrăm și noi la montajul exterior, așa-i? Așa-i. Deci se pornește, murmură el trist. Eah! se înveselește dintr-o dată, chiar dacă n-a venit Televiziunea să ne filmeze, mie tot nu-mi pare rău că am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
episodul a fost publicat, dar incomplet, cu croșete <endnote id=" (701, p. 351)"/>. A trebuit să consult o ediție apărută Înainte de război pentru a avea textul complet <endnote id=" (724)"/>. În 1980, Într-o antologie de studii referitoare la Legenda Meșterului Manole, un studiu al lui Lazăr Șăineanu din 1896 a fost cenzurat În același sens : mențiunea privind sacrificarea „unui turc sau ovrei” a fost Înlocuită cu puncte de suspensie <endnote id="(290, p. 84)"/>. Tot Într-o antologie de studii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
afle În țara această” <endnote id="(43, p. 157)"/>. Pentru prestația unui meseriaș evreu, David Argintarul, domnitorul Își manifesta satisfacția cu o formulă similară : „poftind Domnia Mea a veni și a să afla la orașul acesta orcâți de mulți oamini meșteri cu bun meșteșug” (193). Referindu- se la Înte meierea târgului moldovenesc Vlădeni, Într-un document din 1792 se prevedeau următoarele : „Pentru că acești negustori jidovi au umblat ostenin du-se și cheltuindu-se ca să facă acest târg [...], se cade a-i
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreu” și cea de „israelit” (a făcut-o În epocă și Mihai Eminescu ; vezi capitolul „Evreul bun, evreul rău”). „Israeliții” sunt evrei din punct de vedere etnic și confesional. Ei sunt priviți cu oarecare simpatie, fiind „mai toți meseriași, lucrători, meșteri sau negustori, oameni producători”, chiar crescători de animale (oieri și porcari). În schimb, „evreii” sunt afaceriștii venali și corupți, indiferent de confesiunea lor. „Evreul, fie creștin, fie israelit sau mahometan”, este profund antipatizat, pentru că „evreu” este un atribut care definește
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe motiv că aceștia din urmă Își vindeau ei Înșiși produsele, În „dughene la uliță”. În astfel de cazuri, este vorba de un viciu (uneori voluntar) de Încadrare. În 1838, de pildă, Într-o „catagrafie” realizată În București, mai mulți meșteri evrei (tinichigii, sticlari, fierari) sunt Înregistrați ca negustori <endnote id="(536, p. 191)"/>. La fel se Întâmplă În „catagrafia” (recensământul) evreilor „sudiți” (supuși străini) din Moldova anilor 1824-1825. „O delimitare riguroasă Între comercianți și meseriași este foarte dificilă - observă corect
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
populația evreiască din România <endnote id="(125, pp. 274-275)"/>. În schimb, s-a ignorat mereu faptul că numărul meseriașilor evrei era mult mai mare decât cel al negustorilor evrei. Conform aceleiași „catagrafii” din 1820, În Iași erau Înregistrați 268 de meșteri și calfe (adică 40,5%) din numărul evreilor pământeni și, respectiv, 410 meșteri și calfe (adică 36%) din numărul evreilor supuși străini <endnote id="(215, p. 63)"/>. Și Radu Rosetti vorbea despre „numeroșii meseriași jâdovi” din Moldova acelor ani <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ignorat mereu faptul că numărul meseriașilor evrei era mult mai mare decât cel al negustorilor evrei. Conform aceleiași „catagrafii” din 1820, În Iași erau Înregistrați 268 de meșteri și calfe (adică 40,5%) din numărul evreilor pământeni și, respectiv, 410 meșteri și calfe (adică 36%) din numărul evreilor supuși străini <endnote id="(215, p. 63)"/>. Și Radu Rosetti vorbea despre „numeroșii meseriași jâdovi” din Moldova acelor ani <endnote id="(680, p. 145)"/>. Pe la mijlocul seco lului al XIX-lea, J.F. Neigebauer - un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1895), sau pe „Marcu Goldstein curelarul”, personaj din romanul lui Gala Galaction Papucii lui Mahmud (1932) <endnote id="(435, p. 150)"/>. În 1914, numai În București erau Înregistrați 27 de „curelari” și 21 de „tapițeri de trăsuri” (În ambele cazuri, meșteri patroni și lucrători) <endnote id="(834, p. 115)"/>. Dar sunt atestate informații mult mai vechi : În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, exista la Iași o „mahala a curălarilor”, locuită și de evrei odată ce se construise acolo o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a secolului al XIX-lea : „Orb pă orb când trage, amândoi să poticnesc” (mss. BAR nr. 213 ; <endnote id="cf. 179, p. 174"/>). „Pilda orbilor” a făcut carieră și În iconografia creștin-ortodoxă. Pe la 1730, Dionisie din Furna Îi Învăța pe meșterii de icoane să realizeze astfel această imagine : „Arhierei, cărturari și farisei propovăduind și În spatele lor diavoli ce-i leagă la ochi cu năframe și dinainte-le iudei, ascultându-i (așijderea și ei cu ochii legați de diavoli) ; și alți diavoli
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
știu eu ce. Da omu [strein] nu să simte bine, că el poate fi curat” <endnote id="(94, pp. 42-43)"/>. Interesant este faptul că, În creații și manifestări folclorice, au supraviețuit destule reminiscențe ale arhaicelor ritualuri de sacrificii umane (Legenda Meșterului Manole, de exemplu), dar și unele slabe ecouri care par să indice vechi practici de xenocid ritual. Sărăcia documentelor istorice În această privință mă determină să trec În revistă câteva mărturii folclorice. În toate variantele grecești ale baladei având ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Letopisețul Țării Moldovei, Editura Minerva, București, 1980, p. 265, și Cronica anonimă a Moldovei, Editura Academiei, București, 1975, p. 102, precum și, mai ales, Cronica Ghiculeștilor, Editura Academiei, București, 1965, pp. 238-245 ; vezi și 43, pp. 52- 54. 45. Ion Taloș, Meșterul Manole, Editura Minerva, București, 1975. 46. Lazăr Șăineanu, Studii folklorice, București, 1896. 47. Elena Sevastos, Literatură populară, Editura Minerva, București, 1990, vol. I, p. 120. Imaginea poetică este invariantă ; doar străinul poate diferi de la o versiune la alta. În balada
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Greek Society, The Hebrew University, The Vidal Sassoon International Center for the Study of Antisemitism, ACTA, nr. 7, Ierusalim, 1995. 288. Adrian Fochi, Miorița. Tipologie, circulație, geneză, texte, Editura Academiei, București, 1964. 289. Ion Diaconu, Ținutul Vrancei, București, 1930. 290. Meșterul Manole, antologie de studii Îngrijită de Maria Cordoveanu, Editura Eminescu, București, 1980. 291. Iordan Datcu, „Petru Caraman. Epistolar”, În vol. Petru Caraman, Studii de folclor, vol. III, ediție Îngrijită de Iordan Datcu și Viorica Săvulescu, Editura Minerva, București, 1995. 292
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
siècle, Presses Universitaires de France, Paris, 2002. 748. Ion Vianu, „Fragmente dintr-un jurnal de lectură”, Revista 22, nr. 21, 21-27 mai 2002, p. 16. 749. Sorin Alexandrescu, Paradoxul român, Editura Univers, București, 1998. 750. Mircea Eliade, Comentarii la Legenda Meșterului Manole, Editura Publicom, București, 1943. 751. Osy Lazăr și Solomon Weinberg, „Din istoria comunității evreilor din Galați”, În Studia et Acta Historiae Iudaeorum Romania, Editura Hasefer, București, 2001, pp. 11-24. 752. Pincu Pascal, „Contribuția evreilor din Piatra-Neamț la dezvoltarea economică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de funcționare unui român. Au fost numiți comisari de românizare care să supravegheze aceste întreprinderi comerciale, până ce vor fi predate românilor. La 24 decembrie 1940 s-a suspendat acordarea de noi autorizații sau prelungirea autorizațiilor existente, cu privire la capacitatea profesională a meșterilor și lucrătorilor evrei. Decizia a afectat meseriașii evrei fără aceste documente nu erau primiți la lucru. Evreii au fost afectați și de reglementările pe cale administrativă, la inițiativa ministerelor sau instituțiilor, primăriilor, prefecturilor, care s-au bazat pe legile respective. Deciziile
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
fie aplicată, pentru că în oraș nu erau întreprinderi, deci, nu erau salariați evrei. Un impact mai puternic l-a avut legea din 24 decembrie 1940, care a suspendat acordarea de noi autorizații sau, prelungirea autorizațiilor existente cu privire la capacitatea profesională a meșterilor și lucrătorilor evrei. Decizia a lovit în meseriașii evrei, care, fără aceste documente, emise de Ministerul Muncii, nu puteau să-și exercite meseriile. Dintr-o situație statistică din anul 1941, numărul meseriașilor evrei, cărora nu li s-a dat autorizații sau
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
1 februarie 1941, Camera de muncă Suceava, dă o Înștiințare, în urma ordinului circular al Ministerului muncii nr.12983 din 9 ianuarie 1941, și al ordinului Subinspectoratului muncii Rădăuți, nr.296 din 30 ianuarie 1941, potrivit căreia, meseriașii evrei, lucrători și meșteri, aveau obligația să depună cărțile de lucrător și meșter preschimbate și eliberate și brevete de meserie la Oficiul Camerei de muncă Dorohoi pentru a fi revizuite. La 19 martie 1941, președintele Comunității solicită Federației Uniunilor Comunităților Evreiești din România soluționarea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Înștiințare, în urma ordinului circular al Ministerului muncii nr.12983 din 9 ianuarie 1941, și al ordinului Subinspectoratului muncii Rădăuți, nr.296 din 30 ianuarie 1941, potrivit căreia, meseriașii evrei, lucrători și meșteri, aveau obligația să depună cărțile de lucrător și meșter preschimbate și eliberate și brevete de meserie la Oficiul Camerei de muncă Dorohoi pentru a fi revizuite. La 19 martie 1941, președintele Comunității solicită Federației Uniunilor Comunităților Evreiești din România soluționarea problemei meseriașilor evrei, care au primit înștiințări ca să închidă
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Dorohoi să aplice ordinele transmise cu nr.102737 din 26 noiembrie 1940 și nr.105325 din 5 decembrie 1940 și nr.128939 din 9 ianuarie 1941; în mod expres se cereau următoarele măsuri: „să opriți predarea carnetelor de lucrători și meșteri aprobate de comisiile de calificare evreilor, să nu mai supuneți la concurs pe evrei, să suspendați rezolvarea lucrărilor de calificare ale lucrătorilor și meșterilor și să suspendați înregistrarea contractelor de ucenicie ale ucenicilor evrei”. Se dădeau dispoziții ferme, potrivit deciziei
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ianuarie 1941; în mod expres se cereau următoarele măsuri: „să opriți predarea carnetelor de lucrători și meșteri aprobate de comisiile de calificare evreilor, să nu mai supuneți la concurs pe evrei, să suspendați rezolvarea lucrărilor de calificare ale lucrătorilor și meșterilor și să suspendați înregistrarea contractelor de ucenicie ale ucenicilor evrei”. Se dădeau dispoziții ferme, potrivit deciziei ministeriale nr.97 din 8 martie 1941, să fie anulate contractele de ucenicie a evreilor și de asemenea, să fie anulate și cărțile de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
contractelor de ucenicie ale ucenicilor evrei”. Se dădeau dispoziții ferme, potrivit deciziei ministeriale nr.97 din 8 martie 1941, să fie anulate contractele de ucenicie a evreilor și de asemenea, să fie anulate și cărțile de capacitate eliberate lucrătorilor și meșterilor evrei. Salariații evrei urmau să fie concediați din întreprinderi, conform decretului-lege pentru românizarea personalului din întreprinderi din 16 noiembrie 1940. Conducerea Comunității evreilor din Dorohoi a înțeles că, rezolvarea multor probleme legate de funcționarea instituțiilor evreiești depindea de raporturile pe
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
publice sau din întreprinderi industriale, nu au afectat evreii din Dorohoi, pentru simplu motiv că evreii nu aveau funcții în instituții de stat, nu erau salariați evrei pentru că, nu erau întreprinderi comerciale în oraș. Deciziile care interziceau eliberarea brevetelor de meșteri sau eliberarea autorizațiilor de exercitare a comerțului au afectat pe evreii din Dorohoi, pentru că ei exercitau anumite profesiuni în mici ateliere și prăvălii, de obicei în incinta locuinței. Pe de altă parte, pentru că evreii erau cei care exercitau anumite meserii
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Criticul de care nu-mi aduceam aminte (situația mă alarmează!) e Lucian Boz. Studiul despre Eminescu a apărut întîi în revista lui Călinescu Capricon, apoi în broșură, Buc[urești] 1932. Una din ideile lui: atitudinile autohtone specifice sînt simbolurile Mioriței, Meșterului Manole și Luceafărului. Călinescu a scris despre broșură în Adevărul literar și artistic, nr. 617, 2 oct[ombrie] 1932, p.7. Acceptă asociația făcută de L. B. între M, M.M și L.: „o adopt și o voi utiliza eu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Adică, în felul lui, este, însă nu atît de mare cum l-au făcut alții. Iau atitudine și ricanez, la locul cu pricina, căci eu fac istorie literară și nu scriu toasturi! Dați deci sarcina encomionului în chestiune altuia mai meșter de condei în astea și treceți peste mine . Nu mă voi supăra cîtuși de puțin. Iar dacă ne temem ca să nu dăm pretext de a se zice că „fracturăm serialul”, n-aveți decît să puneți o notă undeva (pitită cît
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]