4,260 matches
-
au numit canaaniți după teritoriul pe care îl stăpîneau, deci ei erau un singur popor numit în două feluri după năravul celor care au scris despre ei. Tot croncile hitite îi amintesc pe tăblițele lor și ne spun că de pe meleagurile Asiei Mici în bătălia de la Kadeș dată în anul 1296 î.e.n. în armata hitită au fost chemate și trupe ale populație seminomade habiru scrisă după fonetica limbii hitite dar grecii îi menționează cu numele de kabiri sau kalibi. În scrierea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
un fel de panglică în jurul capului. Faraonul Egiptului Șeșonk l(950 î.e.n. - 929 î.e.n.) a întreprins o campanie în nordul Iudeei împotriva filistenilor în timpul pretinsei domnii a faimosului Solo-mon, după Făcă-Tora, care nici nu-i amintește ca trăitori pe acele meleaguri. Soldații filisteni sînt prezentați în imaginile lăsate pe un monument executat la porun- ca faraonului, purtînd pe cap un fel de bentiță cu pene, corpul era acoperit de o platoșă ușoară din piele, purtau un scut rotund și mic iar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
al regelui get Aetes din Colhida: ,,După moartea lui Hyperion - se povestește - fiii lui Uranos și-au împărțit între ei domnia. Cei mai vestiți au fost Atlas și Cronos, Atlas a primit domnia de lîngă Ocean, iar oamenilor de pe acele meleaguri li s-a spus atlanți. Atlas și-a dat numele său și celui mai înalt munte din țara sa. Se mai spune despre el că ar fi cunoscut cu dea- mănuntul legile mișcărilor cerești, împărtășind oamenilor și teoria formei sferice
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
vestea de frumoasă și vrednică. Pentru că a fost refuzat, a pus mîna pe sabie și a venit cu puhoi de oștire peste Istru să spele insulta adusă bărbii sale regale. Dar nici lui nu i-a fost priincioasă vizita pe meleagurile geților pentru că mulți dintre ei și-au lăsat oasele zălog cutezanței și trufiei persane. Fiul acestuia Xerxes(486-465 î.e.n.) vrînd să spele rușinea părintelui, adună în juru-i urdiile întregului imperiu și în surle, trîmbițe și tobe, spaima lumii se mișcă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
atras poftele aheilor, care trăiau mai mult din jaf și silnicii. După ce au cucerit orașul cu faimosul ,,cal troian” l-au jefuit și l-au dat pradă focului iar o par-te dintre locuitori s-au salvat plecînd spre alte meleaguri și ajungînd pînă în Italia. Valurile de invadatori ahei, eolieni și dorieni care s-au stabilit în Grecia i-au împins pe pelasgi de pe litoral în ținuturile cele mai grele vieții, în munții din nord. În ,,perioada obscură” a grecilor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
împăratului Hadrian, spune reproducînd un alt pasaj din Hecateu, că în timpul ritualurilor închinate lui Apolo, pe deasupra orașului zboară stoluri de lebede albe care vin din munții Ripae adică din Carpați. Tăblițele geților ne arătat că am locuit împreună pe aceste meleaguri cu galii sau celții, după zicerea magistrului mincinos care ne-a scos în afară istoriei, de la începutul secolului Vl î.e.n. iar Apollo al elenilor a fost dus din ținutul hiperboreenilor sau al geților, ca să știe și ei ce știu eu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Traciei, au existat cele mai vechi legi divine scrise cu litere pe o coloană de aramă. Turdetanii din Spania, care în legende sînt vechii iberi, spun că au migrat de undeva de lîngă Caucaz pe la mijlocul secolului XVll î.e.n. adică de pe meleagurile noastre și aveau după cum scrie Strabon, o colecție de legi scrise în versuri după spusa lor, vechi de 6000 de ani iar asemănarea alfabetelor folosite pe tăblițele de plumb ale geților cu scrierea din Tar-tesico și Turdetano dovedește acest adevăr
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ma-lul mării care a fost distrusă de hoardele prădătoare. După ce au încheiat vizita de jaf în țara Aluta hoardele au atacat Valahia unde le-a ieșit în cale Bazaram-bam, adică banul Basarab care era stăpîn pe o parte din aceste meleaguri călcate de atîtea puhoaie de cotropitori. Numirea de bessarabeni nu vine de la familia ce va domni mai tîrziu în Valahia așa cum susțin istoricii noștri, ci de la cuvintele bes, neamul get pomenit în mai multe itvoare antice și sarabi care au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
lor și, făcîndu-se una cu acei valahi, primesc taine- le de la ei, nesocotindu-l pe episcopul cumanilor.” Textul arată că episcopia cumanilor era undeva în curbura Carpaților dar de ea depindeau și ungurii și sașii din Țara Bîrsei sau alte meleaguri vecine. Totodată în Regatul Ungariei, românii erau organizați cu o biserică proprie iar unii unguri și sași nu se rușinau să treacă la or-todoxie, stîrnind supărarea tartorului de la Roma. Primul episcop al românilor menționat cu această funcție religioasă și atestat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
trecutului nostru pusă la cale de bande de neis- prăviți sau de lichele. Numai idioții și criminalii pot spume despre aceste tăblițe de plumb că nu sînt adevărata noastră istorie și prima carte scrisă despre religia crucii născută pe aceste meleaguri în urmă cu 9000 de ani. Imaginile îngerilor, simbolul crucii folosit pe numeroase tăblițe, zecile de imagini ale strămoșilor noștri care sînt identice cu cele de pe Columna lui Traian nu poate să nu dea de gîndit celui care le vede
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
căpcîni, pînă n-am mai fi rumâni! EI SÎNT STRĂMOȘII NOȘTRI Seminția noastră carpatică, veche de cînd lumea, a fost de multe ori cu dor ne-bun de ducă și atunci n-a pregetat să-și caute rostul pe alte meleaguri. Își luau tur-mele și șatra pornind în cunoașterea necunoașterii numai de ei știute. Iar aceste răz-lețiri s-au făcut de fiecare dată cînd vremuri tulburate de om sau de destin îi chemau la drum. Au fost miraculoșii emeși pe la mijlocul mileniului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
neamul ainu), au fost și străluciții incași legănați de visele timpului, au fost cei care s-au aciuat pe coasta de est, sud-est și sud-vest a Iberiei. Poate că ainu și incașii au plecat ceva mai din sud de pe alte meleaguri dar cu puternice legături cu ținutul carpatic. Poseidonios pomenidu-l pe Homer cu Iliada, amintește de misii care locuiau pe un mal și pe celălalt al Istrului. O parte dintre ei, firi zburdalnice și năvalnice, și-au părăsit țara și s-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
să rînesc și să alung jegul”, adică să curețe țara de răi și de rele. După părăsirea Geției de către romani era imposibil ca cineva să organizeze o structură socială revendicînd fruntariile gliei străbune. Istoricii spun că după prăpădul roman, pe meleagurile noastre s-au aciuat mai multe seminții tocmai pentru că nu avea cine să-i oprească. Rămîne ca sigură făuri- rea tezaurului de către neamul get și folosirea lui ca obiecte de cult pînă cînd Za-molxe în secolul Vl î.e.n., a interzis
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Zamolxe și Pitagora preluate din T 3, dovedind că turnarea s-a făcut cînd trăia marele înțelept sau la scurt timp după dispariția lui adică spre sfîrșitul secolului Vl î.e.n. sau primii ani ai secolului V î.e.n. iar venirea pe meleagurile mioriti- ce a galilor/galatilor a avut loc mai devreme decît ne spune istoria. Îmi susțin această părere cu faptul că o parte din semnele cu care s-au scris primele trei rînduri de pe tăblița 4 sînt identice sau asemănătoare
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
iar cenușa era luată de neamul său și păstrată în urnă. Pentru memoria strămoșilor este foarte importantă precizarea că obiceiul incineră- rii se face după ,,datina veche”, adică atunci nu le punea nimeni în discuție dreptu- rile de sălășluire pe meleagurile carpatine, așa cum o fac astăzi fel de fel de scursuri și jeguri ale istoriei care se pretind rădăcinile neamului omenesc, și totul susți- nut numai de minciuni, emanații, revelații și conspirații. Sicto - mato, ne lasă informații pe tăblița 14 despre
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
istorie cultural-socială prin care se recuperează creații și activități din trecut 9. Remarcăm apoi dicționarele și enciclopediile care grupează personalități născute sau care au profesat în zonă, provincia revendicându-și orice nume din cultură și știință care a interacționat cu meleagurile nord-moldovenești10. Nici presa locală nu este ignorată, arhivele și bibliotecile păstrând periodice apărute încă din secolul XIX, explorate în studii care redau culoarea epocii trecute 11. Pentru cercetătorii locali, dar și pentru cei din mediul academic, provincia nord-moldovenească, și mai
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
țara românească are un trecut așa de glorios ca cetatea lui Eminescu?" - ce ar trebui să fie izvor de regenerare pentru un oraș precum Botoșanii, "care n-a păcătuit cu nimic ca să fie oropsit"41. Orice revenire a iluștrilor pe meleagurile natale este receptată mereu cu entuziasm, dar și cu o anumită nostalgie a unei faime ce planează asupra ținutului, dar care dispare odată cu finalizarea vizitei. În amintirile sale, scriitorul bucovinean Eugen Pohonțu, fost elev al Liceului Laurian din Botoșani, rememorează
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
căi ferate. Dacă ritmul greoi al schimbărilor caracterizează pe deplin acest colț provincial, activitățile culturale par a fi singurele manifestări prin care Moldova septentrională încerca să iasă din negura vremurilor. Botoșani - orașul pentru care cei patru corifei originari de pe aceste meleaguri - Eminescu, Luchian, Iorga, Enescu - sunt puncte de reper în trasarea istoricului zonei. Apărut în secolul XV, la intersecția unor drumuri comerciale, Botoșaniul se formează ca un târg cu o viață economică bogată, alimentată de schimbul de mărfuri dintre Polonia și
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în secolul XIII, Vatra Dornei se remarcă mai ales prin potențialul turistic și prin atmosfera păstrătoare de vechi tradiții românești ce nu s-au perimat pe timpul stăpânirii austro-ungare. Din punct de vedere instituțional, prima societate de promovare a culturii de pe meleaguri dornene a fost reprezentată de o filială a Școlii Române din Suceava, la final de secol XIX. De o mai lungă activitate s-a bucurat însă Reuniunea de Citire și Cântări "Sentinela" ce organiza conferințe, cabinete de lectură, biblioteci, spectacole
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ce includea și Sindicatul ziariștilor din Dorohoi 94. Presa locală botoșăneană amintește și de o Asociație a ziariștilor botoșăneni ce îl felicita pe Nicolae Iorga cu ocazia aniversării a 60 de ani, prilej cu care a fost sărbătorit și pe meleagurile natale 95. Adăugăm și că la nivelul orașului Botoșani, cele 184 de titluri și cele 19 tipografii ce au funcționat în perioada 1866-194496 sunt un motiv suficient să considerăm că presa a constituit un motor cultural al zonei. În publicistică
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ales domeniul didactic, contribuind la rândul lor la culturalizarea tineretului feminin. 3.3.3 Institutul Modern de domnișoare "I. G. Duca", Botoșani O știre din paginile ziarului Neamul Românesc anunța, în 1920, deschiderea porților unei noi instituții de învățământ pe meleagurile botoșănene: Institutul Modern de Domnișoare din Botoșani de supt direcțiunea d-nei Cristina St. Goraș - Instalat în casă proprie, în cea mai splendidă posițiune a orașului, având un internat de 200 de paturi, 26 saloane spațioase și un parc admirabil, își
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
publicului a fost considerabil, dovadă stând și apariția tot mai frecventă a revistei ce a tipărit nu doar creații literare, ci și o cronică bogată a evenimentelor culturale din zonă sau a presei culturale locale sau centrale. În 1926, pe meleaguri sucevene, Leca Morariu și Bucur Orendovici vor pune bazele unei reviste de literatură și folclor - Făt-Frumos - la care vor colabora și scriitori bucovineni ce semnau în Junimea literară sau Glasul Bucovinei. Mișcarea literară regională îngloba astfel și celălalt centru cultural
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Moldovei interbelice nu poate fi vorba de pătrunderea în centrul vieții culturale a unei grupări consolidate, ci eventual doar a unor figuri individuale, aceasta ar sugera eșecul strategiei localismului. Excepție ar face gruparea avangardistă de la Unu, dar debutul acesteia pe meleagurile dorohoiene s-a datorat originii inițiatorilor cărora provincia le-a facilitat tipărirea primelor numere. Nu poate fi vorba deci de o grupare modernistă avidă de explorarea localului, avangardiștii înscriindu-se în "lupta" pentru demontarea canoanelor literare, și nu în promovarea
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ținut"2. În analiza noastră, îi vom considera intelectuali ai zonei nord-moldo-venești pe cei născuți în regiune sau deveniți moldoveni "prin adopție", însă, îi vom avea în vedere, în primul rând, pe cei care activează, după finalizarea educației, pe aceste meleaguri. Dicționarele de personalități ale provinciei includ în cap de listă figuri ilustre, precum Iorga sau Eminescu, exclusiv pe criteriul locului nașterii. Nu vom proceda în această manieră tocmai în ideea de a surprinde antrenarea locală a energiilor celor care s-
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
despre Siret, Bucovina sau personalități locale, în revista Freamătul literar. Este autor al unor conferințe și studii despre Eminescu, învățământul bucovinean, probleme culturale, istorice și politice ale vremii, semnând 32 de titluri în deceniile interbelice. Amintim: Un muzeu la Siret, Meleaguri străbune, Cu gândul la frații din Lumea Nouă, Aspecte din Siret, Din viața fraților de peste Nistru, Crâmpeie din trecutul Siretului, Pe urmele unei vechi cetăți medievale din Siret, etc10. 39. August Karnet (1870-?), compozitor german, dirijor al corului sucevean Ciprian
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]