6,060 matches
-
poată fi găsiți, apoi la mascarea chipului și a corpului pentru o perfectă și sănătoasă camuflare. In piețele publice se adunau dansând mascați, cu torțe sau dovleci aprinși. Motivul dovleacului aprins astăzi frecvent folosit de Halloween în toată lumea vine din mitologia irlandeză. Purtătorul lui era Jack, un fel de Ivan Turbincă al lor. Nefericitul personaj era un oarecare muritor, bețiv și trișor. Reușește să păcălească diavolul, ținându-l captiv cu ajutorul unei cruci într-un arbore. După moartea sa, vicleanul Jack nu
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
spune basmul românesc, și om și ne-om"7. Jackson un geniu al muzicii cu ciudățenii și pasiuni morbide. Nimeni nu l-a ignorat. Dimpotrivă, cu toții l-am adulat sau disprețuit, l-am invidiat sau respectat. Ca orice personaj al mitologiei postmoderne, Michael Jackson a posedat secretul iradierii în lume a unei consistente doze de irațional, mister și macabru. In concluzie, Michael Jackson a fost un om cu totul și cu totul special. Incontestabil, starul american face parte din "Noul Olimp
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
pe piața panourilor publicitare și în relief. Astăzi, Simbolul pierdut este citit (și) în spațiul virtual. Mâine va fi ecranizat și urmărit în versiune tridimensională. Eu cred că spectaculosul progres tehnic poate fi citit și în cheie spirituală. Virtualitatea unor mitologii străvechi va deveni "reală", actuală, grație scenariului ficțional al lui Dan Brown transpus în datele nanotehnologiei. Masonii, inițiații terifiantelor mistere, eroii exemplari și monștrii ancestrali vor "invada" lumea noastră tridimensională. Scenariile minții vor prinde corp în realitate grație noilor tehnologii
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
ne-au invitat să le fim alături. Este realmente fascinant să savurezi splendida întîlnire dintre arhaic, tradițional și (post)modern în Konstantz. Vechile clădiri, străzile și monumentele sunt excelent conservate. Hotelul Barbarossa este un sugestiv exemplu de fericită întâlnire între mitologia germană din perioada primelor cruciade și tehnica modernă de ultimă oră. În oraș erau trecători puțini și o liniște aproape arhetipală. Totul era învăluit în feeria zăpezii de advent. Sunt momente speciale, aproape sublime, pe care le-am trăit departe
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
deținuții rămîn supuși, adaptîndu-se arhetipurilor 74 tradiționale ale vieții de zi cu zi din penitenciar, cu credința că acele arhetipuri sînt inevitabile. Cei mai mulți acceptă convențiile carcerale fiindcă ele sînt singurele realități posibile pe care le cunosc. Fiecare instituție are o mitologie proprie, care-i explică originea, îi definește identitatea, îi justifică activitățile și îi afirmă superioritatea. Miturile îi fac pe oameni să reacționeze pozitiv la simbolurile vehiculate de liderii lor. Miturile promovează statu quo-ul în vremuri de stabilitate și cartografiază schimbările
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
santé incarcérée, Éditions L'Archipel, Paris, 1991. Giles, Graham W., Administrarea justiției în comunitate. Standarde și reglementări internaționale, Editura Expert, București, 2000. Giles, Graham W., Turbulent Transition Delinquency and Justice in Romania, Editura Expert, București, 2002. Girardet, Raoul, Mituri și mitologii politice, Editura Institutul European, Iași, 1997. Glueck, Sheldon; Glueck, Eleanor, Delinquants en herbe, Lyon, 1956. Glueck, Sheldon; Glueck, Eleanor, Predictind Delinquency and Crime, Harvard University Press, Cambridge, 1967. Goffman, Erving, Aziluri, Editura Polirom, Iași, 2004. Goffman, Erving, Viața cotidiană ca
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
București, 1999, p. 241. 113 Marina-Sorina Țogoie, "Tentativa suicidară și suicidul în mediul penitenciar. Semnificații și modalități de prevenire", în Revista Administrației Penitenciare din România, aprilie 2002, p. 74. 114 Geert Hofstede, op. cit., p. 294. 115 Raoul Girardet, Mituri și mitologii politice, Editura Institutul European, Iași, 1997. 116 Thomas Carlyle, Cultul eroilor, Editura Institutul European, Iași, 1996. 117 Mircea Eliade, Aspecte ale mitului, Editura Humanitas, București, 1996. 118 Roland Barthes, Mythologies, Éditions du Seuil, Paris, 1957. 119 Claude Lévi-Strauss, Mitologice I.
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
specială, însă, face parte poemul simfonic, gen de bază al muzicii cu program, pe care - nu întâmplător - fondatorul, compozitorul Franz Liszt, îl intitula Symphonische Dichtung, având în vedere „ideea poetica”, forța esențială a genului. Se făcea apel la literatura, istorie, mitologie. Pe același principiu, au circulat lucrări cu titlul: tablou simfonic, legenda, fantezia, schița simfonica, balada. Mai întâlnim și alte categorii artistice, cu incidență programatica, cum ar fi: muzică de scenă și muzica de film. Tematica muzicii programatice răspunde unei vechi
Interdisciplinaritatea muzicii cu program. Valenţele ei educative. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adriana Pârâu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1351]
-
Bucureștii de altă dată, de M. Chiriac, uvertura Moldova, de Eduard Caudella, suita la filmul Alexandr Nevski, de Serghei Prokofiev etc. Filosofie: poemele simfonice O viață de erou, Moarte și transfigurație și Așa grait-a Zarathustra, de Richard Strauss etc. Mitologie/Legende: poemele simfonice Orpheus, Prometheus, de Franz Liszt, Roată Omphalei, de Saint Saens, poemul simfonic Don Juan, de Richard Strauss, legenda dramatică Damnațiunea lui Faust, de Hector Berlioz, simfonia Faust, de Franz Liszt etc. Artele plastice: suita pentru pian Tablouri
Interdisciplinaritatea muzicii cu program. Valenţele ei educative. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adriana Pârâu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1351]
-
în care Iisus a băut oțetul, iar în sens spiritual este o metaforă simbol - sumă a păcatelor omenirii pe care Iisus și le asumă, dar și simbol al purității, al spălării de păcate, dacă o asociem cu Graalul, care în mitologia catolică este paharul din care a băut Iisus la Cina cea de taină. în Biblie, simbolismul cupei este pus în legatură cu destinul uman - omul primește destinul din mâna lui Dumnezeu ca pe o cupă sau ca pe conținutul unei
Interdisciplinaritatea şi gândirea critică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mariana Chiriac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1336]
-
zeul cerului, care veghează gîndurile și visele oamenilor; un sîmbure al acestei viziuni transpare în Misterele nopții: Efectul de lună este departe de a constitui doar un motiv drag și universal răspîndit al romantismului. Putem identifica la Eminescu o adevărată mitologie a luminii, activînd profunzimi nebănuite și vaste cîmpuri simbolice, ordonate la nivelul imaginarului în funcție de propria tensiune a ființării întru sacralitate. Lumina eminesciană reliefează drama cosmică prin dificila și subtila experiență poetic-demiurgică închisă în simbol (așa cum îl definește Eliade). Iar luna
Despre sacralitatea sacrificială a lunii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
-
Zoe D.-Bușulenga) coborau în lume, „în domeniul imanenței", comunicau cu acesta idee pe care L. Blaga o va demonstra mai târziu în filozofia spațiului mioritic. Această „coborâre" e întruchipată în poezia lui Eminescu în simboluri diferite „imagini ale unei mitologii neînchise" (Zoe D. Bușulenga) ce se concretizează în descrierea unor spații nelimitate, cum ar fi muntele imens unde își aveau sălaș zeii: (Memento mori) Două tipuri de spiritualitate se configurează în opera eminesciană una închisă, în care cunoașterea e imposibilă
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
ceva primar sau elementar în ordinea vieții, duc o existență ascunsă, în parte necunoscută, și țin de lumea adâncurilor (subpământeană sau htoniană). în consecință, ele pot fi văzute ca puteri elementare ale adâncului, forțe htoniene. Mihai Coman, în scrierea intitulată Mitologie populară românească , I, urmând unele considerații ale lui Mircea Eliade, va spune că viețuitoarele care joacă rolul unor personaje cosmogonice ar putea să reprezinte, într-o formă târzie, unele divinități htoniene despre care aflăm vorbindu-se în mitologiile mai vechi
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
scrierea intitulată Mitologie populară românească , I, urmând unele considerații ale lui Mircea Eliade, va spune că viețuitoarele care joacă rolul unor personaje cosmogonice ar putea să reprezinte, într-o formă târzie, unele divinități htoniene despre care aflăm vorbindu-se în mitologiile mai vechi, precreștine. Studiul în care Mircea Eliade are în vedere în mod special mitologia cosmogonică românească se intitulează Satana și bunul Dumnezeu: preistoria cosmogoniei populare românești, studiu elaborat începând cu 1951, încheiat în 1961 și cuprins sub forma sa
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
că viețuitoarele care joacă rolul unor personaje cosmogonice ar putea să reprezinte, într-o formă târzie, unele divinități htoniene despre care aflăm vorbindu-se în mitologiile mai vechi, precreștine. Studiul în care Mircea Eliade are în vedere în mod special mitologia cosmogonică românească se intitulează Satana și bunul Dumnezeu: preistoria cosmogoniei populare românești, studiu elaborat începând cu 1951, încheiat în 1961 și cuprins sub forma sa definitivă în volumul De la Zalmoxis la Genghis Han. Studii comparative despre religiile și folclorul Daciei
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
vedea și din iarăși incomparabila înălțime a Creației lui Haydn, bunăoară, sublimă și ea tocmai fiindcă s-a inspirat din această pagină biblică, ridicându-se astfel la o înălțime pe care n-ar fi putut-o ajunge pornind de la oricare mitologie religioasă” (pp. 159-160). . întrebarea pe care și-o pune este dacă acest Dumnezeu poate fi comparat cu Deus otiosus din unele religii arhaice. Este cunoscută figura acestui Deus otiosus: după ce creează lumea, se retrage în înaltul cerului, ca și cum nu ar
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
fi dusă la capăt de o divinitate secundă sau auxiliară, o ființă supranaturală, un demiurg etc. Eliade nu optează în explicația sa pentru a anumită influență religioasă sau mitică. Nici nu are motive să creadă că ar fi supraviețuit în mitologia din această parte a lumii figura unui Deus otiosus, ci crede mai degrabă că este vorba de expresia populară a acestuia. Știe bine, de altfel, că în folclorul religios românesc apare frecvent tema „Dumnezeului îndepărtat” . Justificarea îndepărtării lui Dumnezeu ar
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
în viața de toate zilele, acest fapt trebuie să-și aibă o explicație mai aparte . Revine la posibila origine iraniană a celor două motive, scufundarea cosmogonică și fraternitatea dintre Dumnezeu și Satan. Acestea pot fi puse în relație cu vechea mitologie zurvanită în care cosmogonia presupune o contribuție negativă, prezența Adversarului. Doar că, înainte de toate, opera cosmogonică presupune un sacrificiu originar, divin. Este ceea ce indică, într-o formă deja elaborată, vechea literatură orientală . „Prin săvârșirea sacrificiului, întreaga Creație a fost creată
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
existentă, în care antagonismul și tensiunea între Figurile polare jucau un rol esențial” . Așadar, teza influenței străine nu exclude deloc posibilitatea ca unele concepții cu tentă dualistă să fi fost deja prezente în acest spațiu spiritual. Cercetând în continuare vechea mitologie ariană, Eliade constată un lucru revelator pentru structura și semnificația mitului în discuție. Anume, cel care se scufundă sub chipul unui animal este însăși divinitatea supremă. Acest din urmă fapt indică un arhaism și mai pronunțat al miturilor din vechiul
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
Market Economy in Post-Communist Romania, Claudiu D. Tufiș Limitele libertății, James Buchanan Marile curente ale filosofiei politice, Michel Terestchenko Mass-media și democrația în România postcomunistă, Daniel Șandru, Sorin Bocancea Miturile politice în România contemporană, Sergiu Gherghina, Sergiu Mișcoiu Mituri și mitologii politice, Raoul Girardet Naționalismele europene, Paul Sabourin Naționalism și națiune, Raoul Girardet Noi și postcomunismul, Sorin Bocancea O teorie economică a democrației, Anthony Downs Omul și statul, Jacques Maritain Partidele politice din Europa, Daniel L. Seiler Partide și personalități politice
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
deși nu ascund nici cele mai naturaliste detalii, cele două capitole din Memoriile lui Negoițescu sunt atât de bine scrise, încât nu alunecă nici un moment în vulgaritate și obscen. Un amestec de basm, de naivitate, de voioșie, de umor, de mitologie și de eroism fac literatură pură din scenele cele mai brutale. Copilul este, încă din cele mai vechi amintiri, unul voluntar, rău, „turbat“, și comunicarea cu părinții nu se face. Tatăl prea sever, mama fără efuziuni sentimentale îi creează nevoia
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Ultimele zile ale Pompeiului, familiare devenindu-mi curând romane ca Mizerabilii, Prințesa de Clèves, Manon Lescaut, Anna Karenina, Frații Karamazov, Roșu și negru, Nana, la care se adăugau bineînțeles clasicii români și antici din „Biblioteca pentru toți“; listă amestecată, de la Mitologia lui Popa-Lisseanu (în biblioteca părintelui meu, se aflau și seriile complete de Izvoare ale acestuia, pe care aveam să le conspectez mai târziu) la romanele lui Edgar Wallace: numai în copilărie mi-au plăcut romanele polițiste. Se înțelege că intrau
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
stabilind o relație între Europa și cuvântul semitic oreb sau ereb, ce desemnează Apusul sau „Țara soarelui Apune”, cum era văzută această porțiune de pământ din țările Magrebului. Cert este faptul că noțiunea de Europa apare pentru prima dată în mitologia greacă, fiind numele prințesei din Tyr (Fenicia), fiica mai mică a lui Poseidon, răpită de Zeus, preschimbat în taur, și dusă în Creta. Din căsătoria lor s-a născut Minos, întemeietorul dinastiei cretane, lumea miceniană-cretană constituind leagănul civilizației europene (cf.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
le spune într-un "discurs" care sfidează de fapt limbajul / comunicarea, sugerând că viața fuge prea repede și convenția care nu poate ține pasul cu ea n-are nicio valoare. Drept care convenția lui înfulecă absolut tot tehnică romanescă anterioară, psihanaliză, mitologie, istorie literară și culturală etc. într-un conglomerat inimitabil. Joyce este un accident fericit, dar mai ales din fericire un accident. Interesant este că teoria Virginiei Woolf (fără pretenții de teorie, la vremea ei, când teoria literară nu se ridicase
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
tratarea tulburărilor de comportament psihonevrotice sau de alt fel, îi interzicea orice pretenție de a se extinde asupra culturii umane, de a-și exercita aplicațiile interdisciplinare, împreună cu caracterologia, cu pedagogia, cu estetica, cu sociologia, cu istoria artelor și literaturii, cu mitologia și folcloristica, cu istoria religiilor, cu istoria civilizațiilor. Făcea acest lucru ca parte a unei strategii mai generale, de apărare a reflexologiei pavloviene, cea acceptată de sistem ca parte a ideologiei partidului politic unic al acelor timpuri. Explicația pavlovistă, materialistă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]