6,924 matches
-
nu vor fi, credem, suficiente pentru a hrăni iluzia greco - bulgarilor din București că trăiesc într-un mic Paris. Fiecare cap "qui a fait ses etudes en France" dormind pe biliardurile din cafenele, ne costă sute de țărani morți prin mizerie, prin supra - exploatarea puterilor lor fizice, prin absoluta lipsă de bucurie și de dulceață a traiului. Ca medic, autorul nu vorbește decât de cauzele fiziologice ale acestei pieiri continue a poporului românesc. Dar aceste cauze nu sunt totdeauna decât efectele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu cea socială din România - mutatis mutandis însă. Rolul senzitivilor creștini îl joacă la noi străinii, evreii mai cu samă, rolul turcului - țăranul român. Atingi urechea unui evreu obraznic? Toată presa europeană strigă. Dar această presă ocupatu-s-a ea vrodată de mizeria și mortalitatea populațiunei romîne? [6 octombrie 1876] {EminescuOpIX 225} RUSIA ["FORMAREA A REGIMENTE... "] Formarea a regimente întregi de voluntari, înarmarea militară, înrolări continue, cumpărarea de corăbii și de tunuri, conscripțiuni de cai, apoi chemarea contelui Reutern, ministrul de finanțe, la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
condițiile pentru păstrarea naționalităței. Cei mai mulți oameni nu sunt meniți de a-și apropria rezultatele supreme ale științei, nu [sunt meniți] de a reprezenta ceva, dar fiecare are nevoie de un tezaur sufletesc, de un razăm moral într-o lume a mizeriei și durerei, și acest tezaur i-l păstrează limba sa proprie în cărțile bisericești și mirene. În limba sa numai i se lipesc de suflet preceptele bătrânești, istoria părinților săi, bucuriile și durerile semenilor săi. Și chiar dacă o limbă n-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a țăranului și proletarizarea lui, încît nu va mai produce decât copii nesănătoși sau, producîndu-i, nu va avea cu ce-i ținea. Și ce e mai trist decât ca țările dunărene cele mai binecuvântate de Dumnezeu să vadă pierind de mizerie copiii lor pe un pământ bogat, în grânarul Europei? Și toate acestea se-ntîmplă deja în Ungaria. Mortalitatea și sărăcirea țăranului, cultura prădătoare și extensivă a pământului, înmulțirea preste măsură a funcționarilor, advocaților și politicilor de meserie, burlăcia claselor superioare, căsătoria
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
oricine ar voi să deschidă o farmacie în centrele plășilor Turia, Braniște și Stavnic. Deși această măsură e necontestabil folositoare, totuși credem că numai foarte puțin se va răsfrânge asupra populațiilor rurale, pentru că adevărata cauză a mortalității țăranului român este mizeria, provenită din greutățile fiscale și din angajamentele peste măsură oneroase al căror izvor sunt tocmai acele greutăți. {EminescuOpIX 279} În privirea școalei rurale s-au hotărât a se aloca sume pentru premiarea școlarilor sârguincioși, pentru clădirea de locale în comunele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ș. a., cari vin din Bulgaria, spun că aceste reconstruiri consistă în astuparea borților zidurilor ce rămăsese nedărâmate prin ardere cu petece și cu scânduri, încît nu prezintă un azil suficient pentru vreme de iarnă. Rumelia și Anatolia sunt în mare mizerie, în Bulgaria domnește tifosul și frigurile. Cât despre guvernul turcesc, el ține una și bună la drepturile sale consacrate prin tractatul de la Paris și nu va concede ocuparea teritoriului în nici un mod, nici prin Austria, nici prin Rusia, nici prin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
283} unora adevărata comedie trebuie să te facă melancolic... ne întristăm. Acesta este efectul piesei lui Gogol, ca și acela al adevărului și naturei. Natura și adevărul sunt serioase. Oricât de ridicule ni s-ar părea în costumul lui Momus, mizeria, nimicnicia caracterelor omenești și înjosirea lor pot produce veselie, dar aceasta va fi însoțită de o tristă rezonanță, ca ariile de danț ale compozitorilor germani. De aceea s-au și observat că umoriștii cei mai veseli în scrieri, actorii cei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în Convorbirile economice, Teodor Roset [t]i în articolul "asupra progresului la noi", M. Eminescu în discursul public "asupra influenței austriace" au arătat cu toții că primirea formelor de cultură ale străinătăței fără bazele economice și cuprinsul ecuivalent se soldează cu mizeria claselor muncitoare. Ne pare bine că aceste cuvinte au ieșit din gura unui barbat atât de popular în toată românimea, că tocmai d. Brăteanu a întrebuințat pentru artificiala stare socială a românilor expresia tropică de comedie tradusă din franțuzește. Deie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a trăi din funcții plătite de stat și de comune decât din munca lor proprie, din îndeletnicirea cu meșteșugul părinților lor. Astfel s-au înmulțit rușinea de muncă și proletariatul condeiului, aceasta clasă vecinic nenorocită, condamnată la celibat și la mizerie, luptând prin ură, intrigi, calomnii și vicleșug pentru pînea amară a bugetului și înecînd c-o rară obrăznicie orice muncă spirituală adevărată, orice merit adevărat. Dar ce să mai vorbim asupra acestei materii? Prin pripirea celor crescuți de mici copii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
După cât știm, nici un alt ziar românesc n-a crezut de cuviință de-a da samă despre acest articol, însemnat din multe punte de vedere. Scrisoarea d-lui Hugo Schuchardt e într-un stil atât de demn și depărtat de toate mizeriile politice ale zilei încît faptul că mai exista încă învățați dizbrăcați de patimele actualității e pentru noi o adevărată mângâiere. Recomandăm propunerea ilustrului profesor tuturor acelora care sunt în stare de-a face ceva în favoarea fondațiunei. [25 martie 1877] ["SE
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
numai corupțiunea dv. cea mare și partidele dmv. cele fără de caracter. Mâncați venitul țărei, a trei generațiuni viitoare, căci mâncați pe dătorie pînea copiilor, nepoților și-a strănepoților dmv. Tot luxul ce-l faceți azi poimâine la ei va fi mizerie. Dar finanțele țărei se ruină. Ce vă pasă, voi sînteți națiunea... cu moartea voastră a murit și națiunea, vorba țiganului: ce-mi pasă mie că trăiește toată lumea, daca mor eu. Dac-am murit eu, toată lumea a murit. Deficit lângă deficit
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sultan și câteva umbre. Încercarea de deznodământ a piesei consistă într-o barbară încercare de a turci românii textuali (căci reali nu sînt), dar vană încercare. Acest ragout este întrerupt de numeroase esclamațiuni cătră Dumnezeu, ca să se-ndure de această mizerie (a piesei) și să-i deie un sfârșit - care sfârșit e lucrul cel mai plăcut pentru auditori, esceptînd pe deliciosul sultan, care, ca și sfârșitul piesei, nu spune nimic. Piesa comisă de d. A. Roques ar fi putut avea cu toate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
intrat în posesiunea sa: Această armă era confiată în paza ianicerilor. În timpul distrugerei acestor trupe, bătrânul agă, care era păzitorul, reuși a scapa luând cu el și sabia. Se ascunse în o mică politie din Asia minoră și, redus la mizerie, el vându mai-ntîi puțin câte puțin pietrele prețioase care decorau mănuchiul; apoi a trebuit să se decidă a vinde sabia, care fu cumpărată de un rus și oferită, în urmă, marelui Duce. Sabia nu este mare, e puțin îndoită și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pentru omul de rând. Judecând și comparând sub aspect material starea celor mulți din cele două perioade vecine, nu mi se pare că oamenii de rând au dus-o mai prost ca înainte de război, când lipsa hranei și a îmbrăcămintei, mizeria impunerilor fiscale și alte poveri păreau nesfârșite. Comunismul a distrus virtuțile morale ale celui ce fusese considerat cândva talpa țării sau sarea pământului, dar vina și răspunderea pentru pierderile de natură morală, ce exista în trecutul mai îndepărtat, o au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
carne au să-și transforme mirosul genital într-o duhoare de cadavru o să ajung la crucea neagră a culmii tăcerii și, în sfârșit, o să fac să dispar eu însumi. Liniștea se produce din nimic, mă sărut cu blândețe, cu toate mizeriile din mine. Totul e o greșeală... fără tragic, o greșeală față de persoana mea. Dar nu eu m-am rătăcit, eu am un drept asupra mea. (Mătură o sticlă de tărie de pe masă) E ca un zgomot venind printr-o fereastră
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
greșeală ca o consecință logică... (Bea) Omul crescut acolo nu trebuie să fie învățat nimic, pentru că nu poate să fie învățat nimic. Toți cei puși să dea lecții nu fac altceva decât să-și satisfacă propria și nici măcar cine știe ce tăinuita mizerie. (Bea) Tot ce ține de dictatură este o absolută josnicie, în înțelesul exact al cuvântului... nu există de fapt nici un fel de inteligență organică, așa că nu există nici un om... dar exist eu... ivită dintr-o prescripție a josniciei existențiale... Deci
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
aleagă, mai mult sau mai puțin, un mod confortabil, prin care Vorbăria să se depună, prin aceea că desemnează un obiect. Cei care vorbesc și ceea ce se vorbește se amestecă și devine prin aceasta neclar, dând o senzație de "murdărie". Mizeria care rezultă de aici își aparține sie însăși, și aduce prin asta claritate, dar nici un fel de viziune, așa speră autorul. Actul întâi (La o urare rostită cu glas tare de Jürgen beau cu toții) JÜRGEN: Cum știți d-le Schweindi
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
nevoie viața. Dar trebuie să recunoaștem valoarea de simbol a unui asemenea cârnat. Cârnatul ca metaforă a culturii solidarității, știți d-voastră, ca o Grăsime animală accesibilă în mari cantități și la un preț ieftin. KARLI: O tâmpenie, așa o mizerie. Un cârnat e un cârnat de înfulecat și nimic mai mult. SCHWEINDI: Ține-ți fleanca, ești rugat să stai în banca ta, domnu' Karl... Dar asta a fost o definiție excepțională, domnu' Jürgen. Ați exprimat fără să jigniți nici o definiție
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Minunat, o excursie pe cinste... FOTZI: Cel mai frumos pe lume e lumea însăși... KARLI: Un ținut potrivit... aici se poate ține tot. HASI: Mda, într-un fel nu-i rău... dar chestia cu tufa de mătrăgună a fost o mizerie, a fost cu siguranță o aluzie. (toți ridică mirați capul și o privesc pe Hasi) JÜRGEN: Vedeți d-voastră, așa ceva este cădere în păcat. Asta este ca și cum cineva în Paradis face o plimbare și peste tot se pupă gazelele cu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
întreagă miroase a pâine. HASI: Mirosul de pâine m-a făcut să devin înainte de naștere o mică scroafă. De asta m-am luat cu un înfulecător de pâine ca tine, d-le Schweinde-Porcuț1, pentru că voiam să-mi omor de tot mizeria mea pâinoasă. Pâinea este lupta de zi cu zi, acolo unde totul și nimic poate fi de temut, pentru că nimic nu poate exista acolo... în afară de o pâine. Un asemenea copil tâmpit am crescut eu pe o față de masă și aproape
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
fel ar trebui Statele Unite să se opună pericolului rusesc, Kennan a răspuns că ar trebui să înceapă cu acele probleme pe care încă nu le-au rezolvat și de care le este rușine, cum ar fi, de exemplu, controversa raselor, mizeria din orașele americane, educația generală și cea politică (Kennan 1958). Cu toate acestea, ca abordare ce încerca deopotrivă să înfrunte și să reformeze un sistem opus, îngrădirea întîm-pina adesea dificultăți în a-și păstra un curs stabil. Uneori, politica îngrădirii
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
luat naștere chiar din interiorul acestor regiuni. Mulți dintre aderenții acestor mișcări au respins modernitatea pe care o percepeau ca pe o amenințare a stilului lor de viață și a tradițiilor. De asemenea, se opuneau apariției civilizației industriale, caracterizată prin mizeria și murdăria minelor de cărbuni, a fabricilor și prin condițiile insalubre oferite claselor muncitoare. Association bretonne a fost fondată în 1843 și era dedicată redescoperirii rădăcinilor celtice ale Bretaniei. În Languedoc, Frédéric Mistral (1830-1914), care mai târziu a câștigat premiul
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
vârtejurile care le atrag și se prăvălesc unele peste altele). Cât privește sufletele virtuoase, ele rămân mai Întâi o vreme Într-un ținut sublunar, numit „pajiștile lui Hades”3, „cea mai plăcută parte a atmosferei” unde se curățesc de inevitabila mizerie a trupului pe care tocmai l-au părăsit. O dată ajunse pe lună, aidoma unor surghiuniți revenind În patrie după un Îndelungat exil, ele Încearcă o bucurie apropiată de cea a inițiaților În mistere 1. În timpul șederii pe lună, sufletele devin
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
al profesorului Gheorghe Gălățanu. Ce a provocat o asemenea transformare, o asemenea transformare sufletească, să-i zicem ? M-au surprins câteva trăsături care-l deosebeau de alți colegi de breaslă: nu se infatuează (îmi ziceam), e un om conștient de mizeria ce roia în jurul său (tot felul de reprezentanți ai organismelor locale și județene încercând să-l tragă pe sfoară) și de faptul că lupta sa nu era privită de toată lumea cu admirație. El sesiza cu ușurință jocurile duble ale unor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Ioan Missir, ca și pentru altele mai mărunte. Personajele sunt în general lipsite de iluzii asupra eroismului și asupra măreției de a lupta în război. Apostol Bologa are la început impresia că războiul stârnește energia vitală, dar se lecuiește rapid. Mizeria și absurdul copleșesc aceste personaje; de pildă, într-o povestire de G. Brăescu pe un locotenent rămas în ariergardă ca să distrugă un pod. El nu primește telefonic ordinul de distrugere pentru motivul că generalul, fiind ramolit, nu își găsește galoșii
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]