6,277 matches
-
înrobire.1 Divergențele privind problema limbii literare standard avea să devină și să rămînă subiectul unor îndîrjite controverse și să aibă repercusiuni nefericite asupra vieții politice grecești. Alegerea făcută de sîrbi a fost diferită. Mitropolia de la Sremski Karlovci de pe teritoriul monarhiei habsburgice a fost primul centru cultural modern, iar biserica a jucat un rol major în evoluția literaturii. Pe parcursul secolului al optsprezecelea, s-a menținut o strînsă legătură cu Kievul și cu instituțiile lui ortodoxe rusești. Rusia, încă singurul stat ortodox
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a stabilit configurația granițelor dintre Austria și Imperiul Otoman, dar a inclus și prevederi referitoare la comerțul dintre părțile semnatare. Frontiera otomano-habsburgică a fost, începînd de atunci, martora unei continue intensificări a schimburilor de mărfuri, mai ales a importării de către monarhie a materiilor prime și a produselor alimentare. O a doua influență importantă asupra comerțului s-a manifestat odată cu cucerirea și colonizarea de către Rusia a ținuturilor de la nord de Marea Neagră. Regiunea aceasta a devenit ulterior o sursă majoră a producției de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Negustorii creștini dominau și comerțul cu Balcanii din Imperiul Habsburgic. După semnarea Tratatului de la Karlowitz, cea mai mare parte a acestuia era concentrat pe rutele terestre. Abia spre sfîrșitul secolului al optsprezecelea și începutul celui de al nouăsprezecelea a putut monarhia să exploateze nou-achiziționatul teritoriu dalmat sau să înceapă să dezvolte portul Triest. Deși ocîrmuirea habsburgică a încercat să adopte politici mercantile, care necesitau un surplus de exporturi față de importuri, aceste principii nu au putut fi aplicate zonei balcanice. S-a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
avea nevoie de grînele exportate de Imperiul Habsburgic. În schimb, exista o cerere permanentă pe piața habsburgică de materii prime balcanice, ca bumbac, lînă, tutun, cherestea și vite. Negustorii angajați în aceste afaceri comerciale, de obicei ortodocși, erau supuși ai monarhiei și în cea mai mare parte de naționalitate sîrbă sau greacă. Ca și omologii lor din teritoriile otomane, ei dețineau o poziție care le permitea să poată studia condițiile locale și aveau agenți în Balcani. Acești negustori ortodocși alcătuiau o
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
locale și aveau agenți în Balcani. Acești negustori ortodocși alcătuiau o parte importantă a populației Vienei și a altor orașe habsburgice. S-a estimat că pe la mijlocul secolului al optsprezecelea existau optsprezece mii de negustori sîrbi, greci și țînțari pe teritoriul monarhiei, cele mai mari concentrații putînd fi întîlnite de-a lungul graniței dintre cele două imperii.3 Astfel, atît în cadrul statului habsburgic cît și al celui otoman, controlul comerțului internațional era deținut de anumite grupuri restrînse ale populației; în Imperiul Otoman
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
neregulate sîrbești (Freicorps) conduse de proprii lor ofițeri luptaseră de partea austriecilor. În ciuda acestor servicii, sîrbii nu au primit nimic în urma acordului de pace. Deziluzia generală a fost ulterior mai mare decît speranța de a obține avantaje din cooperarea cu monarhia. Țelul conducătorilor sîrbi din perioada aceasta erau restabilirea păcii și securității în mediul rural și eventual recunoașterea de către Poartă a anumitor drepturi de autonomie locală. Sultanul Selim al III-lea dorea și el să aibă liniște în ținuturile lui. El
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Evenimentele din pașalîc erau bineînțeles urmărite cu un interes deosebit de sîrbii de peste graniță din ținuturile habsburgice. Așa cum se întîmplase frecvent în trecut, tulburările din pașalîc i-au făcut pe mii de refugiați să fugă în Austria. Cu toate eforturile autorităților monarhiei de a împiedica trecerea frontierei, grupurile de sîrbi întîmpinau puține obstacole în a se mișca liber în ambele direcții. Selim se confrunta deci cu o nouă criză. Ienicerii erau orice, numai supuși ascultători nu, însă sîrbii reprezentau ceea ce ar fi
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Vojvodina. În timpul războiului austro-turc, Karagheorghe a devenit membru al trupelor neregulate (Freicorps) și a luptat în vestul Serbiei. După reinstituirea păcii, el s-a întors la Šumadija, intrînd în comerțul care se ocupa cu exportul de vite peste granița cu monarhia. S-a alăturat de asemenea miliției naționale, a cărei înființare fusese autorizată de Selim, și a devenit ofițer, acumulînd astfel o considerabilă experiență militară operativă înainte de izbucnirea revoltei sîrbilor. Deși deținea funcția de comandant suprem al trupelor revoluționare, Karagheorghe era
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
aceasta este analizată într-o secțiune ulterioară a prezentului studiu în legătură cu permanenta ei influență asupra vieții politice grecești. El a purtat negocieri și cu marile puteri în privința statutului unui viitor stat grecesc autonom. Se luase hotărîrea ca Grecia să devină monarhie constituțională. Deoarece se părea că nu exista nici o posibilitate pentru ca facțiunile rivale să fie de acord cu un singur candidat autohton, puterile deciseseră ca țara să fie condusă de un prinț străin. Cel mai popular candidat era Lepold de Saxa-Coburg
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Rusiei și a Imperiului Habsburgic, puteri care colaborau între ele. În schimb, poziția strategică a Greciei și puzderia de insule grecești situate pe o zonă întinsă făceau ca problema controlării acestui teritoriu să constituie o preocupare europeană. Dintre marile puteri, monarhia habsburgică și Prusia erau implicate doar tangențial în soarta regiunii. Pe de altă parte, Marea Britanie, Franța și Rusia aveau în joc interese majore. Din rîndul celor trei state, Britania, care domina naval Mediterana, era cea mai în măsură să influențeze
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
activitatea în 1831. Inițial, situația era foarte dificilă. Nu prea erau profesori cu o instruire corespunzătoare și nici cărți sau alte obiecte necesare școlilor. În timpul primelor decenii ale statului autonom, principala influență intelectuală a fost cea a sîrbilor de pe teritoriul monarhiei habsburgice, care beneficiaseră de condiții educaționale mai bune decît cei de sub dominația otomană. Acești sîrbi de peste graniță, numiți prečani, vor constitui un element important al noii birocrații, deoarece aveau calificarea de care avea nevoie statul. Voivodina avea să rămînă centrul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
revoluția de la 1848 și războiul Crimeei, care vor fi discutate mai amănunțit ceva mai încolo. Situația revoluționară din Imperiul Habsburgic a stîrnit firește un mare interes în principatul sîrbesc, mai cu seamă evenimentele în care era implicată populația sîrbească a monarhiei. Unii dintre sîrbi au trecut într-adevăr granița ca să participe la revolte sau să lupte împotriva insurgenților unguri. Războiul Crimeei a creat probleme și mai serioase. Atunci cînd Imperiul Otoman s-a implicat în 1853 în conflictul cu Rusia, a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a rămas timp de patruzeci de ani. Pe lîngă aceste tentative de consolidare a situației interne, Petru a dus o politică externă activă. Țelul fundamental rămînea cel din secolul al optsprezecelea, adică obținerea ieșirii la Marea Adriatică. Ca și mai înainte, monarhia habsburgică s-a opus categoric. Viena, ca și celelalte puteri, era convinsă că deținerea unui port la mare de către muntenegreni ar fi însemnat în primul rînd achiziționarea de către Rusia a unei baze la Adriatica. În privința aceasta, legăturile cu guvernul rus
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
fuseseră elaborate mai multe constituții, bavarezii nu erau în favoarea introducerii instituțiilor reprezentative în momentul respectiv. Regele Ludwig I dăduse într-adevăr unele asigurări vagi în legătură cu o constituție atunci cînd fiul lui fusese ales rege, dar regenții intenționau să instituie o monarhie centralizată absolută. Situația căreia trebuiau să-i facă față regenții era dificilă. Grecia avea o moștenire socială și politică mult mai complexă decît Serbia și Muntenegru; în schimb, mulți dintre foștii fanarioții sosiți în timpul revoluției aveau o educație și o experiență egale
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și au devenit în cele din urmă cetățeni greci, majoritatea părăsiseră țara pe la sfîrșitul deceniului patru al secolului. Ulterior, compoziția armatei a devenit complet grecească, dar, așa cum se temuseră autoritățile, ea nu constituia un sprijin loial și de nădejde pentru monarhie. Practic, activitățile politice ale militarilor erau atunci și aveau să continuie să fie o sursă majoră de dezbinare în Grecia. Trebuie să observăm și că, în ciuda faptului că soldații erau la început mai cu seamă de naționalitate germană, marina a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
o orientare conservatoare. Aceștia voiau să fie evitată orice situație care ar fi putut face din Grecia centrul unor tulburări revoluționare sau să ducă la reactualizarea Chestiunii Orientale. Constituția din 1844 satisfăcea pe deplin tendința conservatoare. Ea prevedea instituirea unei monarhii constituționale limitate, dar regele avea puteri foarte mari. Othon avea drept de veto în privința legislaturii și cel de a numi și destitui miniștrii. A fost introdusă o legislatură bicamerală, camera inferioară fiind aleasă pe baza dreptului electoral universal pentru bărbați
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
preocupare, dar liderii otomani au mers mult mai departe, încercînd să reorganizeze imperiul ca să poată face față provocării marilor puteri și a propriilor lor supuși rebeli. Ca și contemporanii lor creștini, ei și-au propus drept ultim obiectiv instituirea unei monarhii birocratice centralizate, cu o lege unică pentru toți cetățenii, bazată pe drepturi egale și, cel puțin teoretic, pe responsabilități egale. Faptul dacă un asemenea țel era realizabil sau nu, date fiind compoziția națională și religioasă a populației și istoria regiunii
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în conflict. Era foarte dificil pentru beligeranți să găsească un cîmp de bătaie. În iunie 1854, guvernul habsburgic i-a trimis un ultimatum Rusiei, cerîndu-i să evacueze Principatele, după care forțele acestuia și cele otomane au pătruns în zonă. Totodată, monarhia și statele germane au ajuns la o înțelegere pentru ca Europa Centrală să rămînă neutră. În aceste circumstanțe, aliații, adică Piemontul, Franța, Britania și Imperiul Otoman, au fost siliți să atace într-un loc neprielnic ducerii unei bătălii, peninsula Crimeea. Deși
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cauzei rusești. După sfîrșitul conflictului, oamenii de stat ruși erau hotărîți să-și ia revanșa. Nu numai că Sfînta Alianță s-a destrămat, dar a fost deschisă calea mișcărilor liberale și naționale, care nu puteau decît să pună în pericol monarhia. Relațiile externe ale Rusiei aveau să fie total inversate. Nicolae I considerase Franța drept principala inamică a Rusiei din cauza sprijinului acordat de ea mișcărilor revoluționare. Într-adevăr, Napoleaon al III-lea, împăratul Franței, nu-și ascundea deloc simpatiile față de ideile
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
numirii unui domnitor străin au manifestat-o Imperiul Otoman și Austria. Poarta vedea în orice modificare a statutului provinciilor încă o încălcare a drepturilor ei suzerane. Războiul Crimeei fusese teoretic purtat mai degrabă pentru apărarea imperiului decît pentru dizolvarea lui. Monarhia habsburgică se temea în acest moment și va avea și pe viitor temeri legate de faptul că o puternică unitate a românilor ar fi exercitat o influență prea mare asupra populației românești din Transilvania. Guvernul britanic oscila între aceste două
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
neînțelegerilor dintre cele două guverne și a neîncrederii generale relativ la caracterul deschis al motivațiilor lor. Criza care a izbucnit în acest moment s-a atenuat în iunie, cînd Austria a fost implicată într-un război cu Franța și Sardinia. Înfrîngerea monarhiei a dus la îndepărtarea uneia dintre adversarele unirii, făcînd astfel posibilă rezolvarea acestei chestiuni. În septembrie 1859, statele garante au recunoscut dubla alegere, dar numai pe răstimpul vieții lui Alexandru Ioan Cuza. În ciuda acestei condiții, exista o recunoaștere generală a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
internă în care era implicată țărănimea avea să provoace un conflict îndîrjit. Trebuia evident să fie luate unele măsuri pentru reglementarea statutului celei mai mari părți a populației. Statutul țăranului constituise o problemă majoră în timpul revoluției de la 1848 pe teritoriul monarhiei habsburgice; în deceniul al șaptelea, Rusia vecină a trecut printr-o perioadă de reforme radicale în agricultură. Aici, șerbii au fost eliberați și au primit pămînt. Țăranul român nu era șerb, adică nu era legal legat de moșia pe care
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ocupa de relațiile internaționale ale întregului imperiu. În realitate însă, statele balcanice avea contacte frecvente și directe cu alte guverne. În evoluția lor internă, noile regimuri naționale aveau tendința să respecte același șablon general și se confruntau cu dificultăți asemănătoare. Monarhia birocratică centralizată era considerată în fiecare din aceste state drept cea mai bună formă de guvernare. Controlul politic era deci ierarhizat, de la comunitățile sătești și diviziunile regionale pînă la orașul capitală. Aici, scena era dominată de lupta pentru ținerea sub
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
DUPĂ 1815: PROBLEMA MAGHIARĂ După Congresul de la Viena, guvernul habsburgic deținea din nou o poziție favorabilă în relațiile internaționale, dar multe dintre problemele lui interne rămăseseră nerezolvate. Așa cum am văzut, în secolul al optsprezecelea, principala opoziție atît față de instituirea unei monarhii autocrate puternice, cît și față de reforme, de orice natură ar fi fost ele, o manifestaseră nobilii, a căror putere de bază se afla în provincii. Ei își apărau poziția privilegiată apelînd la drepturile și la tradițiile istorice. Revoluția Franceză îi
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
statele balcanice. Pe tot parcursul secolului, guvernul habsburgic va rămîne permanent în defensivă în problemele interne și externe. Ca să înțelegem repetatele retrageri din perioada aceasta, este important să rememorăm natura fundamentală a acestui stat. Ca și în secolul al optsprezecelea, monarhia era în continuare un amalgam de ținuturi unite printr-o dinastie care avea controlul asupra armatei și a birocrației și se putea alia cu diverse alte elemente politice. Guvernul habsburgic era încă dependent în mare măsură de provincii și de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]