5,117 matches
-
diferită de ceea ce se așteptau ele. Cu toate acestea, majoritatea femeilor s-au adaptat repede, devenind muncitori puternici și capabili. într-adevăr, ghidată de cuvintele tatălui său, „fetele mele, voi sunteți harnice, omul care muncește... neprețuit”, Cocârlă a devenit tipul muncitorului erou, depășind normele, fapt pentru care a câștigat 50 de grame de slănină. Transformarea ei într-un muncitor model denotă o putere nu doar fizică, ci și emoțională și psihologică, cruciale pentru supraviețuirea ei. Ceea ce atrage atenția este faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și capabili. într-adevăr, ghidată de cuvintele tatălui său, „fetele mele, voi sunteți harnice, omul care muncește... neprețuit”, Cocârlă a devenit tipul muncitorului erou, depășind normele, fapt pentru care a câștigat 50 de grame de slănină. Transformarea ei într-un muncitor model denotă o putere nu doar fizică, ci și emoțională și psihologică, cruciale pentru supraviețuirea ei. Ceea ce atrage atenția este faptul că tocmai în acest context, al muncii forțate, multe dintre femei au fost tratate altfel decât erau obișnuite, respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
arătând că nu susțin ideile care duc la vânzarea țării. Partidul este saturat de intelectuali” (p. 229). Pe aceeași temă, ambasadorul român la Moscova atrage atenția asupra noii definiri a rolului PCUS: acesta nu mai este avangarda politică a clasei muncitoare, ci a întregii societăți, fapt afirmat pentru prima dată în „chemarea” adresată de CC al PCUS cu prilejul aniversării Revoluției din Octombrie. Analiștii din exterior vedeau în Egon Krenz, înlocuitorul lui Honecker, o soluție temporară, care nu avea să reformeze
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
provoca lichidarea lor de către soldați 49. Acest convoi a fost salvat de către chestorul Poliției, Chirilovici XE "Chirilovici" , Înainte de a fi Împușcați (vezi infra, p....). La anchetarea sa după război, Hriciuc XE "Hriciuc, Leonte" a scos În evidență că aparține clasei muncitoare și a afirmat că nu a fost deloc la Iași În ziua pogromului, ci s-a aflat la țară, În județ, unde a rămas până la 9 iulie 1941. Dumitru Andronic XE "Andronic, Dumitru" „Împreună cu alți huligani, umbla cu bâta În
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
a fost executat În special de compatrioții lor români. Toți muncitorii garajului - șoferi, taxatori, mecanici și paznici - n-au manifestat nici o urmă de compasiune față de evrei, de parcă n-ar fi fost ființe umane (după terminologia comunistă, salariații garajului aparțineau „clasei muncitoare” - dar s-a dovedit că, Înainte de ianaurie 1941, majoritatea au fost membri sau simptizanți ai Mișcării legionare). Iar când au terminat vânătoarea pe terenul lor, s-au alăturat tovarășilor lor ceferiști, la marea vânătoare de pe Aleea Alecsandri și străzile Învecinate
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
pentru evreii din Iași nu era o noutate). Între timp, acești „muncitori” - care În trecut fuseseră Încadrați În Mișcarea legionară sau se numărau printre simpatizanții ei - au reușit să se integreze În noul regim. În mod firesc, ei aparțineau „clasei muncitoare”, clasă socială privilegiată În regimul comunist, ceferiștii fiind considerați reprezentanții ei tipici. Nicolaie Mândru XE "Mândru, Nicolaie (taxator)" a subliniat În declarația din anul 1952 că el este „de origine socială muncitorească”; Grigore Trancu XE "Trancu, Grigore" devenise membru al
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Constantin" , care a recunoscut că el Însuși a omorât 12 evrei; a fost judecat și condamnat la 15 ani de Închisoare (sentință a Tribunalului din București din 17 septembrie 1955, ibidem, pp. 72-74b). Partidul Comunist a stabilit că, dimpotrivă, clasa muncitoare, care posedă o „conștiință de clasă”, i-a apărat pe evrei și nu a luat parte la progrom - și, după cum se știe, Partidul nu greșește. Depoziția Mariei Boboc XE "Boboc, Maria (bucătăreasă)" la Tribunalul Poporului din Iași, 24 iulie 1945
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
celelalte instituțiuni de stat, județ sau comună, pe baza planului de lucru, stabilit de comun acord între comandanții unităților și șefii autorităților locale, prin grija cercurilor de recrutare respective. 5. Meseriașii evrei se vor bucura de aceleași drepturi ca și muncitorii evrei necalificați constituiți în detașamente și în aceleași condițiuni prevăzute de titlul D, cap. I, paragraful 6 punctul c. 6. Esențialul este ca munca aceasta să fie bine organizată și supravegheată. Detalii în această privință, se găsesc în ordinul Marelui
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
s-o presteze în detașamentele exterioare. 5. Cercurile teritoriale vor ține seamă ca repartizarea evreilor meseriași și specialiști titrați și netitrați pentru nevoile locale (în orașele de domiciliu ale evreilor) să se facă pe cât posibil în condițiunile de vârstă ale muncitorilor evrei necalificați, prevăzute de Instrucțiunile Generale Nr. 55.500/19421416 adică în primul rând se vor repartiza acei de 18-19 ani și de la 41-50 ani și în al doilea rând pe acei între 30-40 de ani, întrucât este necesar să
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
prezenței evreilor și modului cum aceștia prestează munca. Atât Marele Stat Major cât și Corpurile Teritoriale fiind supraaglomerate în lucrări de birou și cu personalul redus, nu poate executa dezideratul DOMNULUI MAREȘAL: "Control continuu asupra evreilor". VI. Propuneri. 1. Evreii muncitori necalificați, specialiști și meseriașii strict necesari, între 20-40 ani, să fie scoși treptat din instituțiile militare și civile unde nu sunt indispensabili, să fie constituiți în detașamente cu încadrare militară și utilizați la lucrări importante (drumuri, căi ferate, etc.). 2
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
I-a BIROUL 10 SITUAȚIA DETAȘAMENTELOR DE EVREI: "PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREȘTI" ȘI CONSILIUL DE PATRONAJ AL OP. SOCIALE, LA DATA DE 23 AUGUST 1944. Nr. crt. Denumirea detașamentului EFECTIVUL REALIZAT Organul de mobilizare CADRE EVREI Ofițeri Subofițeri Trupă Special. Meseriași Muncitori 1. Primăria Munic. Buc. 5 2620 C.T. București 2. Consil. Patronaj Buc. 2 65 200 244 C.T. București TOTAL GENERAL 7 65 200 2864 265 3129 /ȘEFUL BIROULUI 10 Maior, ss. Stoica I. STOICA AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1942-14.04.1943); comandant al Legiunii de Jandarmi Iampol (1944); ofițer în Inspectoratul de Jandarmi Galați (1944-1945); trecut în rezervă la 18.11.1949. Arestat preventiv de autoritățile comuniste la 01.06.1955, sub învinuirea de "activitate intensă contra clasei muncitoare", fiind eliberat la 09.04.1956. Rearestat la 22.09.1958 pentru 72 de luni, a trecut prin închisorile Văcărești, Culmea, Periprava, fiind eliberat la 06.05.1964. Sublocotenent (din 01.08.1917); locotenent (din 01.01.1919); căpitan (din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Drept. În iulie 1941 îndeplinea funcția de subinspector de Poliție la Inspectoratul de Poliție Cernăuți. Arestat de autoritățile comuniste în 1948, a fost condamnat la 12.11.1955 la 10 ani temniță grea sub învinuirea de "activitate intensă contra clasei muncitoare". Eliberat în 30.07.1956. A trecut prin închisorile Pitești, Târgșor, Făgăraș. 220 Documentul a fost înregistrat de Armata a 4-a, Secția II-a, cu Nr. 207.912 din 15.07.1941. 221 Prin ordinul Nr. 207.362 din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1945, respectiv 26.01.1946 și anchetat în privința implicării sale în măsurile antievreiești. La 21.08.1951 este arestat a treia oară și anchetat referitor la activitatea sa de fost ofițer de informații, fiind acuzat de "activitate intensă contra clasei muncitoare". A fost condamnat în 1953 la 10 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică și confiscarea averii. Este eliberat în 1955, fiind grațiat în urma Decretului 421/1955. Reabilitat în 1998 de Curtea Supremă de Justiție. Maior (din 10.05.1934
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
08.1951 la 15 ani muncă silnică, fiind grațiat la 12.11.1955. În mod paradoxal la 24.01.1957 a fost condamnat din nou la 5 ani detenție riguroasă și confiscarea averii sub învinuirea de "activitate intensă contra clasei muncitoare", pedeapsă ce fusese grațiată prin Decretul 421/1955 fără a fi întemnițat. A trecut prin închisorile din Văcărești, Jilava, Făgăraș, Galați. A fost reabilitat de Curtea Supremă de Justiție în 1997. Maior (din 10.05.1930); locotenent-colonel (din 01.10
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
02-12.10.1944); comandant al Corpului 6 Armată (12-28.10.1944); trecut în rezervă la 27.03.1945. Arestat la 17.05.1951 a fost condamnat la 09.11.1956 la 10 ani detenție riguroasă pentru "activitate intensă contra clasei muncitoare". Decedat în penitenciarul Făgăraș. General de brigadă (din 01.04.1937); general de divizie (din 08.06.1940); general de corp de armată (din 20.03.1943). 283 Cristian S. Crainic (1897-?), magistrat militar de carieră român. Intră în armată
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1952, a fost internat inițial pentru 60 de luni sub învinuirea că a "funcționat în Biroul Statistic Militar al Marelui Stat Major-Secția II care avea misiunea informațiilor și contrainformațiilor". Ulterior, în 1955, a fost învinuit de "activitate intensă contra clasei muncitoare" și condamnat la 3 ani temniță grea. A trecut prin închisorile Făgăraș, Pitești, Giurgiu, Jilava și Iași, fiind eliberat la 19.12.1955. Maior (din 15.04.1933); locotenent-colonel (din 01.06.1938); colonel (din 18.07.1942). 342 Indicativul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în pogrom. Internat la Caracal între 18.03-06.10.1945, a fost arestat de autoritățile comuniste în 27.07.1948 și condamnat la 29.08.1955 la 4 ani și 6 luni închisoare sub învinuirea de "activitate intensă contra clasei muncitoare". A trecut prin închisorile Pitești, Târgșor, Făgăraș, respectiv prin coloniile de muncă Saligny, Capu Midia, Cernavodă. Eliberat la 31.01.1956, este rearestat la 27.04.1957 și condamnat sub aceeași învinuire de "activitate intensă contra clasei muncitoare" la 15
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
contra clasei muncitoare". A trecut prin închisorile Pitești, Târgșor, Făgăraș, respectiv prin coloniile de muncă Saligny, Capu Midia, Cernavodă. Eliberat la 31.01.1956, este rearestat la 27.04.1957 și condamnat sub aceeași învinuire de "activitate intensă contra clasei muncitoare" la 15 ani detenție grea. Trece prin închisorile din Pitești, Târgșor, Saligny, Cernavodă, Capu Midia, Făgăraș și Gherla. Moare în detenție în penitenciarul Gherla la 29.07.1960. 371 Gheorghe Ordeanu (1921-?), polițist român. Comisar ajutor la Inspectoratul de Poliție
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și Craiova, fiind eliberat în septembrie 1960. 372 Costea Haralambie (1914-?), polițist român, licențiat în Drept. Comisar ajutor în cadrul Inspectoratului de Poliție Iași, implicat în pogrom. Arestat de autoritățile comuniste în 1948, a fost învinuit de "activitate intensă contra clase muncitoare" și condamnat în 1954. A trecut prin închisorile Dorohoi, Pitești, Târgșor, Făgăraș, respectiv coloniile de muncă Saligny și Cernavodă, fiind eliberat la 16.06.1956. 373 Horia Hulubei (1915-?), medic și polițist român. Nepot al savantului cu același nume. Comisar
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
comuniste în perioada 28.03-23.12.1945, fiind anchetat inclusiv la Moscova în legătură cu activitatea sa în cadrul SSI. A fost rearestat la 26.05.1949, fiind condamnat în 31.07.1956 la 15 ani muncă silnică pentru "activitate intensă contra clasei muncitoare". A trecut prin închisorile Uranus, Făgăraș, Jilava, Gherla, fiind eliberat la expirarea pedepsei în 25.08.1963. Maior (din 01.10.1929); locotenent-colonel (din 01.04.1937); colonel (din 10.05.1941). 376 Indicativul codificat al Marelui Cartier General. 377
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la 8 ani temniță grea. A trecut prin închisorile Pitești, Jilava, Văcărești, fiind eliberat la 15.10.1955. Este din nou arestat la 06.02.1960 și condamnat la 14 ani detenție grea sub acuzația de "activitate intensă contra clasei muncitoare". Trece prin închisorile Jilava și Gherla, fiind eliberat la 23.06.1964. Locotenent-colonel (din 01.01.1934); colonel (din 25.10.1939); general de brigadă (din 1944). 632 Documentul a fost înregistrat de Ministerul Apărării Naționale, Cabinetul Ministrului, cu Nr.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Condamnat de Tribunalul Suprem al URSS la 18.03.1948 la 25 ani închisoare sub acuzația de spionaj. Readus în țară în 1955, a fost condamnat în 1957 la 10 ani detenție grea, fiind învinuit de "activitate intensă contra clasei muncitoare". A trecut prin închisorile și lagărele din URSS, respectiv Gherla și Jilava, fiind eliberat la 08.04.1958. Căpitan (10.05.1930); maior (din 08.06.1940 cu vechimea din 25.10.1939); locotenent-colonel (din 22.06.1944). 677 Ioan
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fost cercetat de Tribunalul Poporului pentru crime de război, fiind achitat la 26.11.1945. Arestat de autoritățile comuniste la 03.11.1951, a fost condamnat în 1957 la 15 ani temniță grea sub învinuirea de "activitate intensă contra clasei muncitoare". A trecut prin închisorile Jilava, Făgăraș. Mort în detenție în penitenciarul Făgăraș la 22.06.1959. Căpitan magistrat (din 01.04.1920); maior magistrat (din 15.04.1933); locotenent-colonel magistrat în rezervă (din 25.10.1939). 715 Nicolae Nicolicescu (1900-
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Poporului de "tratamente neomenoase la Odessa", fiind achitat la 31.05.1946. Arestat din nou de autoritățile comuniste la 06.03.1959, a fost condamnat în același an la detenție grea pe viață sub învinuirea de "activitate intensă contra clasei muncitoare" A trecut prin închisorile Craiova și Gherla, fiind eliberat la 28.07.1964. Maior (din 01.10.1930); locotenent-colonel (din 31.03.1938); colonel (din 24.01.1942). 750 Ștefan S. Gheorghiade (1889-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]