5,749 matches
-
legilor internaționale valabile la acea oră. Astfel, curajosul subprefect Harnagea semnala prefectului Florescu o dilemă personală ce ar fi putut avea consecințe grave asupra celor strânși cu arcanul de către zeloșii polițiști rurali sau urbani deveniți brusc uneltele cele mai de nădejde ale foștilor inamici. Iată ce scria acesta prefectului în adresa nr.1.588/1 martie 1945: „... astăzi s’au prezentat diferiți cetățeni care vor să se repatrieze în URSS, solicitând drepturile bănești acordate conform ordinelor în vigoare”. Explicația lui Harnagea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
caz de nerezolvare a problemei, va fi nevoit să telefoneze organelor superioare de la București. Avalanșa nimicitoare a fărădelegilor armatelor rusești nu se oprise nicidecum, cu toate asigurările pe care le dădeau perfizii comandanți sovietici de la București că „aliați de mare nădejde suntem”. Iată, războiul se terminase în Europa încă de la data de 9 mai 1945, dar hoardele cotropitorilor nici nu se gândeau să plece acasă odată ce aici găsiseră trai bun pe spatele țărănimii române, care la acea vreme era cea mai
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
al unui viitor doctor în politologie, ce tocmai fusese „aruncat” din scaunul prefectural pe cel de inspector guvernamental. Ei, iacătă aici revine obsesiv aceeași întrebare: când se va încheia acest protocol? Însă, cum speranța moare ultima, doctorul Emanoil Busuioc trage nădejde că nu va închide ochii înainte de a se vedea stăpân pe ceea ce i-au lăsat părinții săi. Dar, mai știi, poate chiar asta urmăresc cei ajunși în fruntea bucatelor: să se ducă dracului toți „chiaburii exploatatori” și „dușmani ai poporului
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
propagandistice posibile, ideea meritelor deosebite a tovarășilor participanți la conspirație. Ajunseseră atât de departe cu minciuna încât chiar și discursul regelui Mihai I ținut la radio în seara zilei de 23 august, la orele 22, îl atribuiseră unui „tovarăș de nădejde”. An de an, începând în special cu anul 1948 și până în anul 1989, au avut loc în reședințele de raioane și regiuni apoi de județe, ca să nu mai vorbim despre București, fastuoase manifestări populare și defilări ale „oamenilor muncii”, bașca
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
60-'70. Desigur, Profesorul n-a avut pretenția că deține adevărul absolut, ci doar a dorit să se pună în slujba acestui adevăr, să pășească pe drumul spre acest adevăr. De ce? Pentru că "fără cultură poate încă trăi un popor cu nădejdea că la momentul firesc al dezvoltării sale se va ivi și această formă binefăcătoare a vieței omenești; dar cu o cultură falsă nu poate trăi un popor, și dacă stăruiește în ea, atunci dă un exemplu mai mult pentru vechea
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
deși "pontul cu babele e ceva mai dificil decît cu tinerele, sînt mult mai rutinate." În postura de narator din celebrul său roman, Mateiu alătură și alte mărturisiri ce configurează crailicul bucureștean: "De o lună, pe tăcute și nerăsuflate, cu nădejde și temei, o dusesem într-o băutură, un crailic, un joc" căci "năzuisem să aflu într-o viață de stricăciune uitarea"; întors "la Berlin acasă", "după un surghiun de doi ani", avînd "de Berlin mare slăbiciune", evocă "frumusețea muzicei vechi
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
alți orbi, și le transmit doar o colecție inutilă, uscată, deformatoare de prejudecăți și clișee. Cu atît mai ușurat am fost cînd am găsit, nu mai mult de zece la sută, și lucrări așezate și raționale, ale unor profesori de nădejde. Dar, vai, pierdute printre munți de maculatură. Voi sunteți sarea pămîntului", spune parabola evanghelică despre orice om care se-ncumetă să-l învețe pe altul. Dacă sarea nu mai sărează, cu ce o veți săra?" Și verbul cristic continuă teribil
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
erorii și confuziei: Faptul că am trăit ca ostatic timp de trei ani, când reședința și Catedrala Patriarhală erau amenințate cu demolarea, este un adevăr dureros. Dar tocmai această teamă de dictator m-a făcut să îmi pun mai mult nădejdea în puterea și înțelepciunea lui Dumnezeu pe care permanent L-am rugat să ne arate ajutorul și dreptatea Lui, care s-au și manifestat în cele din urmă prin prăbușirea dictatorului în vinerea dinaintea Sărbătorii Nașterii Domnului Nostru Iisus Hristos
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Domnului Nostru Iisus Hristos"104. Maestru în mânuirea cuvintelor, Patriarhul Teoctist abordează un discurs asumat, nu neagă frica de dictator, ci o ia ca pe o cauzalitate a întăririi Sale în credință: "m-au făcut să îmi pun mai mult nădejdea în puterea și înțelepciunea lui Dumnezeu pe care permanent L-am rugat să ne arate ajutorul și dreptatea Lui"105. Nu se limitează la aspectul său lăuntric, ci face apel și la imaginarul religios al cititorului: "Prăbușirea dictatorului în vinerea
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
pentru un om al Bisericii, ce și-a închinat viața slujirii ei, înseamnă o mare responsabilitate în fața lui Dumnezeu. În tradiția Bisericii noastre, demisia păstorului în timp de prigoană nu constituie un act de curaj, ci unul de lipsă de nădejde în Dumnezeu. Desigur, au fost momente în timpul dictaturii opresive când gândul acesta m-a încercat, dar legământul sfânt de slujitor al bisericii m-a făcut să gândesc responsabil la consecințele unei demisii care ar fi fost favorabilă statului ateu, nu
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
33). Crăciunul nostru strămoșesc ne-a aflat, iubiții mei, în acest an de mântuire pentru neamul românesc, cu lacrimile bucuriei și cu cele ale durerii. Ca și moșii și strămoșii noștri, le simțim și le trăim deopotrivă. Virtuțile credinței și nădejdii cu care ne înarmăm în vremuri de restriște, de umilire și de pângărire a Sfintei Sfintelor sufletului românesc și-au arătat acum roadele lor: dreptatea și libertatea, bunuri dumnezeiești dobândite de poporul nostru. Anul acesta, odată cu nașterea Pruncului Iisus în
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
autolic", în Apologeți de limbă greacă în "P.S.B.", București, 1985. Thual, François, Géopolitique de l'ortodoxie, ediția a II-a corectată și adăugită, Editeur Dunod, Institut de relations Internationales et Strategiques, Paris, 1994. Vasile, cel Mare, Sfântul, Despre credință și nădejde, traducere și introducere de Ivan Iorgu D., București, Editura IMBOR, 1989. Zaifu, Rodica, Diversitate lingvistică în România actuală, Editura Universității din București, 2001. STUDII ȘI ARTICOLE Anania, Bartolomeu, "O retragere demnă", în Vestitorul Ortodoxiei. Antonie, Mitropolit al Transilvaniei, ,,Documentaire: Église
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
subordonare: a) față de un nume; b) față de un verb”. Aceste atribute circumstanțiale - pe lângă o caracteristică a numelui determinat - exprimă și o circumstanță (cauza, scopul, condiția, modul, consecuția) în legătură cu verbul pe care de asemenea îl determină. Exemplu: Ion Vodă își punea nădejde în norod care se sculase de pretutindeni la chemarea măriei sale. În Gramatica limbii române, la capitolul despre atribut și propoziția atributivă (autor, Magdalena Popescu-Marin), se vorbește și despre atributul circumstanțial (II, p. 139-140) și propoziția atributivă circumstanțială (II, p. 278-280
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
gerunziu, ideea de acțiune să fie complet ștearsă, nerămânând decât ideea de stare, de calitate. Niște babe s-au întors de la biserică speriate. Și crângurile se întind desfrunzite, cafenii, cu o ușoară pâclă arămie deasupra lor. Se întorceau înșelați în nădejdile lor. „Obiectul a cărui stare existentă în timpul unei acțiuni o arată numele predicativ circumstanțial poate fi exprimat printr-un substantiv sau pronume (exprimat sau nu): Noaptea potolit și vânat arde focul în cămin. Eminescu, o. I 42. Domnu ... se plimbă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de demnitate. Ea este chemată să izvorască viață din viața ei și să aducă la viață o ființă 1după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, a forma caractere tari pe care mai târziu să se rezeme ca pe niște stâlpi de nădejde Biserica și Națiunea noastră. Este cea mai nobilă chemare. Timpurile pe care le trăim se cer a fi împlinite. Mari sunt conducătorii popoarelor, mari ar fi generalii în biruințele lor, renumiți oamenii de știință cu descoperirile lor, dar deasupra tuturor
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
dumneavoastră?”. Ea mi-a răspuns că „Mama pentru mine este «inima sufletului meu»”. O legătură tainică pe care nici moartea nu o poate rupe. Mama pentru copil este lumină care nu moare niciodată. Copilul este o lume necunoscută, dar și nădejdea viitorului pe care el o poartă în ființa sa. Când se naște un copil, mama cel dintâi, dar și lumea se întreabă cu curiozitate asupra viitorului său „ce va deveni copilul acesta?”. Omul e chipul lui Dumnezeu pentru că are suflet
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
durerea, se află în tainic dialog cu inima noastră. Aleargă la noi când inima-i spune că suntem îndurerați. De ne este frig, ea ne aduce căldură, de ne este teamă, ne încurajează și ne întărește prin cuvinte dătătoare de nădejde. Când suntem în necazuri, tot mama ne întinde mâna spre ajutor. Cu gândul, cu fapte, mama este mereu alături de noi, ne însoțește pretutindeni. De unde puterea jertfelnică a mamei? Din iubire jertfelnică. Puterea jertfelnică a mamei este dată din iubirea lui
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
-L urmeze pe Hristos și să caute să îndeplinească adevărurile de credință date de Dumnezeu în cuvântul Său prin Biserica Sa, ca o cale de însănătoșire. Aceste mame, care părăsesc casa și copiii, să ceară binecuvântarea lui Dumnezeu cu toată nădejdea pentru a depăși această criză și cu puterea de credință să vină la sfintele datorii și să le împlinească cu cinstea și demnitatea unei mame adevărate. Aș putea să spun că prin mamă, un copil își cere dreptul la viața
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
guvernului conservator și preluarea puterii. Opoziția liberală se consacrase unui proces de refacere, imediat după pacea de la București. Se înființau și se consolidau cluburile locale. Prin înființarea unor instituții culturale și economice, precum banca populară Muncitorul și, prin intermediul lui Ion Nădejde, se căuta un ascendent printre muncitori. Prin Cercul de Studii, Ion I.C. Brătianu, susținea, în diferite localități, investigații sociologice și politice, trasformându le în temei pentru legitimarea reformelor preconizate. Tot astfel, prin Viitorul și prin „Revista democrației române”, liberalii se
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
sînt, cum ele însele vor să se definească, religii. Dar se impune precizarea că e vorba de religii ale progresului, ale fericirii pămîntești, nepăsătoare față de transcendent, cu totul indiferente față de ideea de mîntuire. Ele evocă un Dumnezeu care nu împlinește nădejdea în viața veșnică. Acesta este așteptat să stăpînească istoria omului, istorie în care supremația o dețin acele entități numite Progres, Sprijin, Armonie, Patrie, Republică... Nu există totuși alte religii decît cele ale mîntuirii? Anumite speranțe, anumite credințe legate de curgerea
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
informații este și cea privind „Biodiversitatea” publicată în Editura Ceres, în anul 2006. Prin capacitatea sa deosebită de a stimula tot ce este nou în știința agricolă, Stațiunea Suceava a devenit o școală în care s-au format cadre de nădejde nu numai pentru cercetare ci și pentru producție. Dar una din cele mai importante calități a lui a fost că a știut să aleagă colaboratorii competenți în posturile cheie să le acorde încredere deosebită și să le evalueze corect rezultatele
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
din Suceava, mai ales că a și creat prin cercetări asidui un nou soi de porumb cu perioada de vegetație mai scurtă. Dar, constant, a ținut să fie prezenți cu reale și documentate prelegeri, mai toți colaboratorii și colegii de nădejde ce l-au ajutat în realizările stațiunii. Mă refer la câțiva ingineri și doctori în științele agricole: Popovici Dumitru (director adjunct ce răspundea de bunul mers al cercetărilor din stațiuneă, Scurtu Dumitru, Reichbuch Leon, Catargiu Dumitru, Ignătescu Ioan și mulți
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
toți aceștia am putut afla multe informații despre gălăuțenii de odinioară. Celor al căror neam nu se va găsi menționat Între coperțile acestei cărți le cer iertare fiindcă uitarea ține și ea de condiția umană. Ei să nu-și piardă nădejdea fiindcă Își vor găsi pomenit neamul de obârșie Într-o ediție următoare. Câteva vorbe despre cuvântul Gălăuțaș Încercarea de a descoperi originea unui toponim nu este Întotdeauna un lucru prea ușor. A-l folosi fără argumente plauzibile, deci demne de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
o aud și acum cum Îl striga: Mitre! Mitre! Mitre! Plecase la un vecin și În drum spre casă a căzut din picioare și a murit, așa subit. Își pusese atâta speranță În el! Zicea că Mitrucu e singura mea nădejde pe când voi fi bătrână. Și n-a fost să fie, a rămas singură și a murit singură. De fapt ... toți murim singuri atunci când ne vine ceasul. În apropiere de troaca, unde-și adăpau prelucanii vitele, bătrânii spun că Nichita Marcu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
părțile Tirolului, pe unde feciorii ardeleni Își făceau serviciul militar la Împăratul. Lunea, cam pe la amiază, nunta se termina și tinerii Însurăței Își Începeau viața ca soț și soție, de multe ori ei conviețuind În casa mirelui, acum bărbatul de nădejde al casei, Împreună cu socrul și soacra, părinții tânărului Însurățel. Și viața Își urma cursul cu bune și rele, veneau apoi pruncii, iar anii și nevoile Încet Încet Își lăsau urma pe chipul celor căsătoriți. Ca semn al unei prietenii durabile
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]