4,818 matches
-
ea, făcusem pace cu această idee, evreitatea mea, adică, cum procedasem cu toate celelalte neplăcute și, pe deasupra, nu foarte comprehensibile idei. Făcusem pace cu ele lent, treptat, una după alta; doar un armistițiu, bagă de seamă, știind că aceste idei neplăcute și mai ales nu ușor de Înțeles vor Înceta să existe când eu voi Înceta să exist și până atunci rămân cu totul utile. Printre ele, cu deosebire utilă, ideea evreității mele, firește. Doar o neplăcută și, peste toate, nu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
știind că aceste idei neplăcute și mai ales nu ușor de Înțeles vor Înceta să existe când eu voi Înceta să exist și până atunci rămân cu totul utile. Printre ele, cu deosebire utilă, ideea evreității mele, firește. Doar o neplăcută și, peste toate, nu prea comprehensibilă stare de fapt suplimentară, uneori mortală, pe care trebuie să Încercăm a o iubi cât putem, doar pentru primejdia ei.” Iudaitatea „slabă” În sensul lui Vattimo (citat de criticul Ion Simuț În eseul său
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
plăcere. Puțină vreme după aceea, În martie, am primit o ilustrată din Antilele franceze din Saint-Barthélemy. „Greetings - Love from Perfect Weather. Cu drag.” („Salutări și Dragoste din Vremea Perfectă.”) Evada În fiecare an În Caraibe, când vremea În New York era neplăcută. Acest ultim mesaj era un semnal de reconciliere, presupun. Avusesem, câteva luni Înainte, o convorbire telefonică cu final incert. Încercam să stabilim o dată să ne vedem doar În doi, cum obișnuiam s-o facem, periodic. Impulsul pornise, de data asta
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mărturisi atunci cât de mult îl prețuiam, i aș fi părut deplasat și, poate, chiar suspect, iar păstrând o firească rezervă așa cum era inevitabil să aibă și el față de mine, așeza o distanță între noi susceptibilă de orice interpretări, chiar neplăcute. Prizonieri la discreția unui regim politic ce dispunea arbitrar de noi fără să-i putem preveni măsurile, nu aș fi crezut, reîntâlnindu-l prin mai 1964 în fața celularului mare din Aiud, că aveam să-l văd pentru ultima oară. Și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
dau câțiva lei. Când auzeau că e vorba de căminul de la Iași și de lupta studențească, le părea oamenilor bine de ceea ce au dat și regretând mutra acră de la început, ne urau noroc în lupta noastră. Cei mai mulți trecători aveau chipuri neplăcute și obosite. Nici unul dintre noi nu era prea îndrăzneț, așa că atunci când cineva nu era prea dispus să dea banul, nu mai insistam și-l lăsam în pace. Pe la amiază neam întors la centru. Adunasem noi ceva bani, dar nu prea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
arareori aveai ocazia să te apostrofeze oricine, jignindu-te ca pe un cerșetor. Aceasta e lumea românească și mai cu seamă în București unde omul nu-și poate face prea multe scrupule în tratarea altui om. Îți spune o vorbă neplăcută și pleacă mai departe. Am așteptat cu Căpitanul până au venit toți băieții. Se apropia seara și trebuiau să se adune toate cutiile. Eu am răsuflat ușurat, o povară grea îmi căzuse de pe suflet. Trecuse o zi grea pentru mine
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și cu o mare credință. Mișcarea a predat o parte din depozitele de armamente din țară, dar unii dintre deținători au refuzat predarea, cum a fost Filon Verca din Banat, care a avut cu Nicolae Petrașcu chiar un conflict destul de neplăcut, pe această temă. Datorită acestei solicitări a început să se spună despre Nicolae Petrașcu, că a trădat Mișcarea Legionară și unii l-au amenințat chiar cu moartea, ca Ion Sadovan. Cu timpul lucrurile s-au așezat și încet, încet au
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
moale. Nu ceva mare. Ce se întâmpla? m-am întrebat. În clipa aceea m-a plesnit iar. Am ridicat mâna dreaptă să scap de lovituri, dar degeaba. Am mai primit o lovitură. Și încă una. În fața mea tremura o lumină neplăcută. Am deschis ochii. Până atunci nu mi-am dat seama că fuseseră închiși. Lanterna ei mare fâlfâia înaintea ochilor mei. Ea mă plesnise peste obraz. — Dă lumina deoparte! Mă dor ochii cumplit. — Ești tâmpit? Aici ți-ai găsit să dormi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
un deal și dincolo de el e pădurea. Intri în pădure, mergi vreo cinci sute de metri și ajungi la termocentrală. — Am înțeles. Dar nu e periculos să intru în pădure iarna? Lumea așa spune. Am avut și eu o experiență neplăcută acolo. — Da, așa e. Am uitat complet. Bine, te urc în căruță și te duc eu acolo. Te simți mai bine? — Da, foarte bine. Ți-a fost învățătură de minte, nu? — Da. Paznicul a râs iar și și-a schimbat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
fabrica de elefanți din conștiința ta și ai confecționat elefantul cu propriile tale mâini. Fără măcar să știi lucrul acesta! — Nu-mi vine să cred! Cum de-am reușit eu să fac așa ceva? — Ar fi posibile mai multe cauze: o experiență neplăcută în copilărie, mediul familial, te-ai supraestimat într-o anumită situație, ai avut sentimentul culpabilității... Oricare dintre ele ar fi fost, n-a făcut decât să te întărească, să-ți creeze un scut protector sănătos. N-am dreptate? — Poate că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Aerul rece ne izbea obrajii, aducând cu el și miros de pești morți. Aveam senzația că ne sufocăm. Parcă ne aflam în carcasa unui pește uriaș ale cărui intestine erau mâncate de viermi. Se mai auzeau Întunegrii. Sunete cumplit de neplăcute ce veneau dintr-un loc din care n-ar fi trebuit să se audă nimic. Îmi vâjâiau urechile. În gură simțeam un gust oribil și-mi venea să vomit. Cu toate acestea, picioarele mi se mișcau din reflex. Reușeam să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
eu n-aș mai fi putut salva pe cineva. Îmi venea să plâng, dar îmi dădeam seama că n-aveam nici un motiv. Trecusem de vârsta la care un bărbat își permitea să plângă și avusesem parte de prea multe experiențe neplăcute. Știu că există pe lume un fel de tristețe pentru care lacrimile nu sunt suficiente. Sau poate chiar mai multe feluri. Nu puteam explica nimănui așa ceva, și chiar dacă aș fi explicat cuiva, tot nu m-ar fi înțeles. Oricum, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
conturile finale ar trebui să reprezinte o fereastră între lumea exterioară și organizație, astfel încât utilizatorii interesați să poată să primească o perspectivă clară a modului în care managementul se comportă și care este performanța acestuia, fără a putea avea surprize neplăcute mai târziu. Standardele etice stabilite de organizații reprezintă o preocupare permanentă, în vederea asigurării atingerii obiectivelor programate, care, odată elaborate, sunt aduse la cunoștința angajaților, precum și a persoanelor care pot contribui la definirea unei conduite acceptabile. În acest fel crește stabilitatea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
încredere în judecata sau capacitățile sale, mai curând decât din cauza lipsei de motivație sau de energieă; 5Ă merge foarte departe spre a obține solicitudine și suport de la alții, până la punctul de a se oferi voluntar să facă lucruri care sunt neplăcute; 6Ă se simte incomodat sau lipsit de ajutor atunci când rămâne singur, din cauza fricii exagerate de a nu fi în stare să aibă grijă de sine; 7Ă caută urgent altă relație drept sursă de solicitudine și suport când o relație strânsă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
să ignore manifestările de serie histrionică. Copleșit de dorința de a se valoriza prin hiperexpresivitate și acțiuni captative, histrionicul își confirmă mereu dezinteresul pentru lumea din jur, care este percepută ca indiferentă, ostilă sau ca o sursă permanentă de situații neplăcute. Având mereu ca punct de plecare problematizanta stimă de sine, histrionicul are uneori tendința de a-și desconsidera anturajul de care rămâne totuși dependent. Este evidentă lipsa de curiozitate, creativitate și răbdare, în sensul perseverenței și conștiinciozității. Multe personalități histrionice
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
disconfort intens și neajutorare în condiții de singurătate, cu ipsofobie și teamă de abandon. Sunt evidente încercările permanente de a obține ajutorul celorlați, pe care nu-i poate contrazice în nici o situație. Dependentul este în stare să facă chiar lucruri neplăcute sau umilitoare pentru a le fi pe plac acestora, pentru a le obține și păstra cât mai mult sprijinul. Își poate schimba brusc preferințele atunci când li se pare că sunt ignorați de cei din jur. Își subordonează nevoile personale celor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de dominare și obținere a unei plăceri perverse, sadice. Atitudinea de dominare agresivă poate evolua până la tortura morală. Celălalt poate fi agresat și fizic, lovit, molestat, rănit, mutilat, violat. I se pot provoca sau întreține dureri sau alte stări fizice neplăcute, poate fi torturat, chinuit, schingiuit. În extremis se ajunge la crima executată cu sânge rece. Chinuirea fizică și cea morală se pot combina. În universul torturii intră de obicei și amenințarea cu suferința sau producerea de suferință celor apropiați victimei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
doar un fenomen: „inhibiția asociativă” (associative inhibition)2. Dar a formulat și alte exemple de „inhibiție asociativă” - nutrind probabil o dorință secretă de a sugera universalitatea acesteia. Vom scăpa de frica de a fi obligați să acționăm într-o situație neplăcută, dacă vom râde sau ne vom ocupa cu o problemă mai importantă. Expresia: 9 × 6 = 56, asimilată mecanic, va înceta să-i mai sugereze elevului pe 56 dacă profesorul îl pune în fața unor situații problematice noi, care conduc la substituirea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
formulat o teorie a întăririlor/consolidărilor pozitive și negative care s-a dovedit ulterior cea mai consistentă construcție a întregului său sistem (vezi capitolul „Positive and Negative Reinforces”). Este o teorie aproape cinică, dar realismul ei indiscutabil estompează acest aspect neplăcut. După Skinner, singura modalitate prin care putem spune că un eveniment este întăritor pentru un organism în condiții date este realizarea unui test direct. Observăm frecvența unui răspuns selectat, apoi construim un eveniment contingent lui și notăm dacă există vreo
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în viața personală și vechile recompense asociate cu atitudinile personale au fost repede înlăturate sau transformate. Spre exemplu, Iulia se simțea foarte bine când lua masa într-un anumit restaurant cu prietenul ei, dar acum localul respectiv îi stârnește amintiri neplăcute. Multe secte cultivă cu grijă aceste sentimente de alienare, singurătate și dezorientare prin întreruperea frecventă a somnului, schimbarea permanentă a orelor de luare a mesei și interzicerea potențialilor convertiți să păstreze contactul cu vechile cunoștințe. Acești pași exagerează în mod
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
viață a hematiilor) a echilibrului glicemic. S-a constatat că există o corelație bună între valoarea hemoglobinei glicate și media zilnică a glicemiilor. Această corelație este redată în tabelul 9.3. Regimul de insulinoterapie Mulți pacienți consideră automonitorizarea ca mai neplăcută decât injecțiile cu insulină. Acest lucru se datoreaza faptului că înțeparea degetului este mai dureroasă decât a abdomenului sau a coapsei. Deprinderea corectă a tehnicii și anume efectuarea înțepăturii pe părțile laterale ale pulpei degetului care sunt mai puțin sensibile
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
boală, propus de Leventhal, în care un factor determinant major al comportamentelor în boală este experiențierea unor simptome, atunci rezistența psihologică la insulină ar putea fi explicată tocmai prin lipsa acestor simptome. Există însă unii pacienți care resimt în mod neplăcut creșterile glicemiei, mai ales când acestea sunt de durată. Sunt acești pacienți o categorie care aceptă mai ușor insulinoterapia? În reprezentarea mentală a bolii devin mai activate posibilele complicații în cazul unui control glicemic nesatisfăcător la persoanele care resimt subiectiv
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
românilor (Chirot, 1978). 7. Cotidianul comunist în România lui Ceaușescu Caracteristicile vieții în regimul comunist din România au fost: „corupția, represiunea și sărăcia”(Tismăneanu, 1991, p. 85). „Nu era garantată libertatea intelectuală și cei care-i explorau limitele” primeau șocuri neplăcute””(Hoivic, 1974, p. 295) Existau două limbi române vorbite de români: limba oficială, promovată de învățământul de partid devenit obligatoriu din 1982, folosită așadar la locul de muncă și în condiții oficiale, și limba obișnuită, în familie, în cercul de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
autoadministrarea chestionarului, într-un spital din Timișoara. 1. Prima întrebare solicită respondenților definirea durerii. Răspunsurile primite apar astfel: 11 respondenți nu dau nici o definiție a durerii. Nouă respondenți definesc durerea ca „stare de disconfort”. 13 respondenți detaliază astfel: „disconfort, senzație neplăcută de intensitate diferită”. Definiția durerii, dată de International Association for the Study of Pain (IASP) este: „durerea este o experiență senzorială și emoțional neplăcută asociată cu distrugeri actuale sau potențiale de țesut sau descrisă în termeni de astfel de distrugeri
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a durerii. Nouă respondenți definesc durerea ca „stare de disconfort”. 13 respondenți detaliază astfel: „disconfort, senzație neplăcută de intensitate diferită”. Definiția durerii, dată de International Association for the Study of Pain (IASP) este: „durerea este o experiență senzorială și emoțional neplăcută asociată cu distrugeri actuale sau potențiale de țesut sau descrisă în termeni de astfel de distrugeri”. Am dat această definiție deoarece tocmai „asocierea cu distrugerile actuale sau potențiale de țesut”ar trebui să intre în atenția personalului medical tradițional. Respondenții
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]