5,043 matches
-
au reintrat ulterior în țară și l-au înscăunat ca domn pe Dan. În acest timp, Mircea se retrăsese în Cetatea Făgărașului și a purtat tratative cu împăratul german Sigismund de Luxemburg (Vladimir Găitan), regele Ungariei. S-a format o oaste cruciată condusă de împăratul Sigismund și al cărui comandant a fost numit Jean de Nevers (Ștefan Velniciuc), fiul ducelui de Burgundia. Din cauza orgoliilor și a disputelor între diferiții comandanți, oastea cruciată a fost învinsă de turci în Bătălia de la Nicopole
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
de Luxemburg (Vladimir Găitan), regele Ungariei. S-a format o oaste cruciată condusă de împăratul Sigismund și al cărui comandant a fost numit Jean de Nevers (Ștefan Velniciuc), fiul ducelui de Burgundia. Din cauza orgoliilor și a disputelor între diferiții comandanți, oastea cruciată a fost învinsă de turci în Bătălia de la Nicopole (1396). Dan a fost alungat din țară de Mircea și s-a ascuns pe la curțile regilor din apusul Europei de la care spera să primească ajutor pentru a reveni în țară
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
anii următori, Imperiul Otoman a trecut printr-o perioadă de lupte interne în care au fost implicați cei trei fii supraviețuitori ai lui Baiazid: Mehmed I (George Alexandru), Mousa și Mustafa. Mircea cel Bătrân i-a sprijinit cu bani și oști pe Mousa și Mustafa, el având un aliat în persoana solului turc Izzedin Bey (Colea Răutu). Dar, în cele din urmă, sultan a devenit Mehmed (1413-1421). Dorind să se răzbune pe Mircea cel Bătrân pentru înfrângerea oștilor turcești la Rovine
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
cu bani și oști pe Mousa și Mustafa, el având un aliat în persoana solului turc Izzedin Bey (Colea Răutu). Dar, în cele din urmă, sultan a devenit Mehmed (1413-1421). Dorind să se răzbune pe Mircea cel Bătrân pentru înfrângerea oștilor turcești la Rovine și susținerea la tron a celor doi frați ai sultanului, Mehmed sosește la Dunăre cu o armată numeroasă. De asemenea, Dan se află la Castelul Bran cu o oaste nemțească, pregătit să intre și el în țară
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
se răzbune pe Mircea cel Bătrân pentru înfrângerea oștilor turcești la Rovine și susținerea la tron a celor doi frați ai sultanului, Mehmed sosește la Dunăre cu o armată numeroasă. De asemenea, Dan se află la Castelul Bran cu o oaste nemțească, pregătit să intre și el în țară. Pe lângă dușmanii din exteriorul țării, Mircea se confruntă cu dușmani interni. Solii germani și polonezi încearcă să-l convingă pe fiul său, prințul coregent Mihail I (Șerban Ionescu), să-și înlăture tatăl
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
polonez îi condiținează ajutorul de recunoașterea suzeranității Germaniei și respectiv a Poloniei asupra Țării Românești. Solul turc Izzedin Bey îi comunică domnitorului că sultanul își va retrage oștirea dacă domnitorul va accepta să plătească tribut turcilor, îl va ajuta cu oaste de fiecare dată când sultanul va avea nevoie și va permite trecerea oștilor otomane pe teritoriul țării. În plus, domnitorul trebuia să se angajeze să nu se mai amestece în treburile imperiului și să-și trimită unul dintre fii ca
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
Țării Românești. Solul turc Izzedin Bey îi comunică domnitorului că sultanul își va retrage oștirea dacă domnitorul va accepta să plătească tribut turcilor, îl va ajuta cu oaste de fiecare dată când sultanul va avea nevoie și va permite trecerea oștilor otomane pe teritoriul țării. În plus, domnitorul trebuia să se angajeze să nu se mai amestece în treburile imperiului și să-și trimită unul dintre fii ca oaspete la curtea sultanului. Nepotul voievodului, Vlăduț (Vlad Nemeș), fiul lui Vlad Dracul
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
Irina (Manuela Hărăbor), surprinde o serie de discuții ale boierilor intriganți și încearcă să i le aducă la cunoștință domnitorului, dar acesta îi spune că nu-i plac oamenii pârâcioși. În aceste condiții, Vlăduț fuge din cetate și călărește până la oastea aflată pe malurile Dunării, dorind să-l informeze pe tatăl său de intrigile de la curte. Crezând că și tatăl său uneltește pentru a deveni domnitor, Vlăduț fuge din tabără și se aruncă în Dunăre, dar este prins de Izzedin Bey
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
Mihail uneltește cu dușmanii țării. Voievodul îl alungă din țară pe preotul Gerolamo și le dezvăluie boierilor că Mihail s-a prefăcut a unelti. El o atenționează pe Elisabeta că prefăcătoria ei a fost prea veridică. Mircea se duce la oastea de pe malul Dunării, împreună cu cei doi fii ai săi, Mihail și Vlad, și cu nepotul Vlăduț. Izzedin îl anunță că Mehmed a acceptat să se întâlnească cu voievodul român pe o insulă de pe Dunăre. Mircea acceptă să plătească tribut turcilor
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
întâlnească cu voievodul român pe o insulă de pe Dunăre. Mircea acceptă să plătească tribut turcilor și să îl trimită la curtea imperială pe Vlad, dar Mehmed cere să fie trimis Vlăduț. Domnitorul refuză această cerere și pleacă. Pe drumul spre oaste, Mehmed poruncește să i se taie capul lui Izzedin. În acea noapte, starea de sănătate a lui Mircea se agravează, dar el reușește să reziste până a doua zi din dorința de a se afla în fruntea armatei pentru a
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
a lui Mircea se agravează, dar el reușește să reziste până a doua zi din dorința de a se afla în fruntea armatei pentru a fi văzut de români și de turci. Domnitorul apare a doua zi pe cal în fața oștilor, iar Mehmed decide să accepte învoiala făcută pe insulă, dându-i lui Mircea posibilitatea de a trimite pe cine vrea la curtea imperială. Armata turcească se retrage de pe malul Dunării. Vlăduț îi cere domnitorului să fie trimis la curtea sultanului
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
curtea imperială. Armata turcească se retrage de pe malul Dunării. Vlăduț îi cere domnitorului să fie trimis la curtea sultanului pentru a afla care sunt punctele forte și cele slabe ale armatei otomane și a putea în viitor să țină piept oștilor turcești. Filmul se încheie cu Mircea cel Bătrân stând pe malul mării și afirmând că el a lăsat urmașilor țara întreagă ca moștenire. Profesoara Elena Saulea a evidențiat faptul că voievodul Mircea cel Bătrân este descris în film ca un
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Machiorul Mircea Vodă a primit în 1989 Premiul pentru machiaj al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmele "François Villon" și "Mircea". Analizând acest film, criticul Călin Căliman a lăudat imaginile spectaculoase ale luptei oastei lui Mircea cu armata otomană, precum și portretele durabile create de Sergiu Nicolaescu, Vlad Nemeș, Șerban Ionescu, Adrian Pintea și Colea Răutu. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Momente semnificative ale sfârșitului
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
Iosif Trifa, Constantin Galeriu, Visarion Iugulescu, Lucian Blaga, Costache Ioanid,Traian Dorz, Ioan Alexandru. A publicat în "Convorbiri literare","Ziua de Giurgiu" (revista editată de autor), "Azi", "Dimineața", "Tineretul liber", "Timp liber","Vestitorul Ortodoxiei", "Revista Ortodoxa Sfântul Andrei","Creștinul azi", "Oastea Domnului". A redactat "Dulcea mea veșnicie"(Poeme creștine). Unele poezii au fost preluate și de alte confesiuni creștine. Răspândindu-se și pe cale orală, unele au ajuns în folclor. Lirica poetului se concentrează asupra unor teme mari, sacre, cosmice, precum Dumnezeu
Gabriel Iordan-Dorobanțu () [Corola-website/Science/312796_a_314125]
-
prin prezența unor profesori renumiți ca Melchisedec Ștefănescu, Neofit Scriban și Filaret Scriban). Ea a fost de asemenea "alma mater" a lui Ion Creangă (1837-1889), cunoscut mai târziu ca un scriitor important al literaturii române. Școala a fost ocupată de către oștile rusești în timpul Războiului Ruso-Otoman din 1828-1829 și, câteva luni mai târziu, a ars în mod accidental. Clădirea a fost restaurată și, în aprilie 1859, armatele celor două Principate Române (Moldova și Țara Românească) au sărbătorit Unirea Moldovei cu Țara Românească
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
Arnulf de Carinthia. În 900, în calitate de nepot al împăratului Ludovic al II-lea, Ludovic este chemat în Italia de unii nobili ale căror posesiuni erau atacate de unguri, precum și din cauza incompetenței regelui Berengar de Friuli. Ludovic a trecut cu o oaste Alpii, l-a înfrânt pe Berengar și a fost încoronat la Pavia ca rege al Italiei. În anul următor a ajuns la Roma, unde a devenit împărat, încoronat de Papa Benedict al IV-lea. În 902 este învins de Berengar
Ludovic al III-lea, Împărat carolingian () [Corola-website/Science/312130_a_313459]
-
În timp, Curtea domnească din Vaslui s-a risipit, rămânând din complexul curții domnești doar biserica. O lungă perioadă de timp s-a crezut că această biserică a fost construită după Bătălia de la Podu Înalt din 10 ianuarie 1475, când oștile moldovenești ale lui Ștefan cel Mare le-au înfrânt pe cele turcești. Această confuzie a plecat de la letopisețul lui Grigore Ureche, în care cronicarul sus-menționat a scris următoarele: Și într-acéia laudă și bucurie au ziditu bisérica în târgu în Vasluiu
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
Grigore Ureche, în care cronicarul sus-menționat a scris următoarele: Și într-acéia laudă și bucurie au ziditu bisérica în târgu în Vasluiu, dându laudă lui Dumnezeu de biruință ce a făcut."" , iar Misail Călugărul a completat că ""Mărgândŭ Ștefan vodă cu oștile pre apa Bârladului în sus, atuncea plăcându-i locul intre Bârlad și intre apa Vasluiului și într-aceia laudă și bucurie de izbândă cu năroc ce au biruit pre turci și pre munténi, au început a zidi bisérica sveti Ioan
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
munténi, au început a zidi bisérica sveti Ioan Predioice, în târgŭ în Vasluiu, dând laudă lui Dumnedzău de biruință ce au făcut, și pre urmă case domnești, cum să cunoscŭ și păn' într-acéște vremi. Și odihnindŭ Ștefan vodă acolo cu oștile sale și râvnindŭ cu nevoință a să zidi biséreca și alte lucruri ce arată că au făcut mai pre urmă."". În anul 1882, Teodor Burada a descoperit pisania bisericii și a publicat pentru prima dată traducerea inscripției. Pisania bisericii s-
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, când apare în sfat. În Letopisețul Țării Moldovei, Grigore Ureche scria: "Tocmit-au și boieri mari în svat, de chevernisala țării ș-a pământului Moldovii: ... "" mare pre corturile domnești și-n oști și-ntr-alte căli și purtătoriu de grijă tunurilor". În Țara Românească, șetrarul este amintit pentru prima dată în anul 1520. La începutul sec. al XIX-lea se va păstra numai titlul dregătoriei, dar cu alte atribuțiuni. <br>
Șetrar () [Corola-website/Science/311697_a_313026]
-
că un împricinat, a cărui cerere a fost respinsă de curtea scoțiană, va putea în viitor să facă apel la tribunalele engleze, John Balliol a intrat în alianță cu regele Franței, adevrsarul lui Edward din pricina Gasconiei. Edward a intrat cu oastea sa în Scoția și l-a făcut prizonier pe Balliol. A impus Scoției să adopte legile englezești însă nu se așteptase să se izbească de o rezistență atât de mare, nu din partea baronilor, ci din partea poporului scoțian, care, sub conducerea
Casa de Plantagenet () [Corola-website/Science/310961_a_312290]
-
continuat călătoria spre Huddington. Bates a părăsit grupul și a călătorit la Coughton Court spre a livra o scrisoare de la Catesby adresată părintelui Garnet și celorlalți preoți, informându-i despre ceea ce s-a întâmplat, și cerându-le ajutorul să strângă oaste. Garnet a răspuns implorându-i pe Catesby și pe adepții săi să înceteze cu „faptele rele”, înainte ca el însuși să fugă. Mai mulți preoți au plecat spre Warwick, îngrijorați de soarta tovarășilor lor. Ei au fost prinși, și apoi
Complotul prafului de pușcă () [Corola-website/Science/311001_a_312330]
-
locuitorii domeniului Tălmaciului evenimente legate de incursiunile turcești în Transilvania. Memorabilă a rămas campania turcească din 28 ianurie 1493, care a avut un deznodământ dezastruos pentru invadatori. Astfel, în timp ce aceștia se retrăgeau prin pasul Turnu Roșu, au fost izbiți de către oștile sibiene conduse de primarul cetății Gheorghe Hecht, ajutate de către românii din satele învecinate. Teama de represalii, i-au silit pe combatanți să se adreseze regelui țării implorând sprijin și apărare. Răspunsul acestuia este concretizat într-un document din 1524, prin
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
care Ludovic al II-lea se obligă să-i apere, atât împotriva turcilor cât și a aliatului acestora, Radu de la Afumați, domn al Țării Românești. La numai doi ani de la această promisiune, are loc însă dezastrul de la Mohács, în urma înfrângerii oștilor lui Ludovic al II-lea de către cele turcești conduse de Soliman Magnificul, după care cea mai mare parte a Ungariei a fost transformată în pașalâc turcesc. Transilvania, care până la această dată a avut statutul de voievodat autonom dependent de Ungaria
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
emis în 1583. Acest decret este important pentru istoria Racoviței, deoarece în el apar pentru prima dată numele unor iobagi: Thoma Nikowich, Radul Batuir(?), Ioan Zakette Doykul, Wratislav Opre și Radul Vlatislaw de Rakowicza. În ziua de 25 octombrie 1599 oștile muntene în frunte cu Mihai Viteazul venite dinspre Făgăraș au făcut joncțiunea cu trupele intrate prin pasul Turnu Roșu conduse de frații Buzești, căpitanul Baba Novac și Banul Udrea. Dacă avrigenii au reparat carele oștenilor, „întărindu-le "obezile" slăbite”, este
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]