4,211 matches
-
sunt din mulțime, ci oameni cu stare și funcții, unul fiind fiu de preot, iar celălalt nimeni altul decât fiul unui fruntaș din obște, descendent indubitabil al bătrânului Căuia, unul din cei patru fruntași bătrâni pe care s-a împărțit obștea sătească. Se pare că alegerea părților de ocină a reprezentat un proces de durată și a fost dificil, dând naștere la anumite nemulțumiri și animozități între obșteni, din moment ce se consemnează acțiuni judiciare, ce merg până la instanța supremă, domnitorul țării. O
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
suficient în lucrările istoricilor care s-au ocupat de problematica socială a răzeșiei, a menținerii categoriei țăranilor liberi în cadrul atotputerniciei stăpânirilor boierești și merită a fi mai bine cercetat și cunoscut. Nu avem în vedere pe boierii copărtași în diferite obști sătești, numiți și ei în unele acte răzeși, ci la țăranii cu asemenea statut. După moartea în pribegie a marelui vornic Vasile Costache, survenită în anul 1703, Torceștii par să fi ajuns în stăpânirea fiului mai mare, Constantin Costache, căci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Sus la comuna Ivești, lucru firesc din multiple puncte de vedere. Pentru că Torceștii, așa cum am mai arătat, a făcut întotdeauna în istorie corp comun unitar, ca teritoriu și comunitate umană, cu Umbrăreștii, ceea ce se constată prin durata relațiilor dintre locuitorii obștii umbrăreștene de-a lungul timpului, din care și Torceștii au făcut parte în vremurile ancestrale ale existenței ei. Astfel încât, în 1906, se produce o reîntoarcere la vechiul trup strămoșesc, din care locuitorii tuturor satele umbrăreștene își trag obârșia. Iar dovada
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
târziu decât altele din diferite zone. În felul acesta suntem lipsiți de posibilitatea cunoașterii unui număr mai mare de nume participante și implicate în fenomenul de transmitere al dreptului de stăpânire, implicit al realității demografice din hotarul Umbrăreștilor păstrat ca obște devălmașă. În schimb, la Torcești, mai bine reprezentat documentar ca urmare a intrării mai timpurii pe calea de disoluție a devălmășiei, aflăm un număr de 29 familii documentate nominal și, cum se știe că doar o parte din capii de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fie răzeși, fie clăcași, lucrau ori erau considerați că lucrează în gospodăria lor, implicit și în cadrul obligațiilor față de stat și boieri, cu 4 (patru) boi sau mai mulți, deci aveau/dispuneau și de o suprafață de teren mai mare din obște sau de folosință de la stăpânul moșiei, de unde se aprecia că și beneficiile sunt mai mari, dar și obligațiile trebuie să fi fost pe măsură. Pe lângă vitele de muncă, ei aveau și alte animale, numeroase, iar dreptul lor de folosință, fie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de folosință de la stăpânul moșiei, de unde se aprecia că și beneficiile sunt mai mari, dar și obligațiile trebuie să fi fost pe măsură. Pe lângă vitele de muncă, ei aveau și alte animale, numeroase, iar dreptul lor de folosință, fie în cadrul obștii răzeșești, fie a celei boierești, trebuia să satisfacă toate nevoile de întreținere, deci mai mult loc pentru arătură, mai multă pășune și fâneață, lemne din pădure etc. Numărul fruntașilor dintr-un sat nu se reducea la 2-3 familii, ci reprezenta
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
umbrăreștene sunt menționați astfel: Evident că cei trei gospodari desemnați ca „pacinici ai satului” reprezentau cele trei straturi sociale. În acest sens iată un alt exemplu documentar, din care rezultă explicit existența oficială a celor trei grupări de țărani din obștile sătești libere ori aservite din studiul nostru: „Adică noi, pacinicii din satul Condrea, din porunca giudecătoriei; eu, Lupul Grigori, pacinic dintre fruntași; eu, Săre Gorgan, dintre mijlocași; eu, Ion Poiană, dintre codași”, toți dau mărturie despre un răzeș al lor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Dumitrașcu Sobieshi, de multe ori persoanele se schimbă de la an la an, excepția o reprezintă preotul, care făcea parte de drept din organul conducător al satului pe care-l păstorea spiritual. Este evident caracterul autentic democrat al conducerii interne din obștile sătești umbrăreștene, până pe la mijlocul secolului al XIX-lea. Situația cu datele și informațiile din tabelele precedente, deși lipsite de rigoarea exactității, nu sunt în nici un fel fără valoare documentară atunci când avem posibilitatea să confruntăm cifrele și numele înscrise în ele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
adică aceea destinată cu precădere satisfacerii directe a nevoilor și nu producția pentru vânzare-cumpărare, de un interes aparte s-ar fi bucurat îndeletnicirea creșterii animalelor, ca ramură mai lesne realizabilă economic. Cultura plantelor se reducea doar la îndestularea consumului din obște. Și totuși, numărul mare al râșnițelor de mână din neolitic, ca și acelea asemănătoare, folosite în epoca metalelor (bronz și fier), piesele din rocă conglomerat ce vor lua aspectul primelor pietre de moară de mai târziu, deci acele râșnițe getice
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
găsim însemnată cu cifra 7: „Crâșmă și Drumul Mare al Galaților”. În situația că satul se afla în forma de organizare devălmașă, cazul Umbrăreștilor-răzeși, dar și al Torceștilor o bună bucată de vreme, crâșma era pusă sub controlul și stăpânirea obștii sătești, aceasta încredințându-o unui om priceput în domeniu și cu experiență în practicarea negoțului cu diferite mărfuri. Obștea o avea sub observație și ținea o evidență a ponderii vânzărilor, pondere ce se exprima atunci prin expresia alișveriș, adică ceea ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de organizare devălmașă, cazul Umbrăreștilor-răzeși, dar și al Torceștilor o bună bucată de vreme, crâșma era pusă sub controlul și stăpânirea obștii sătești, aceasta încredințându-o unui om priceput în domeniu și cu experiență în practicarea negoțului cu diferite mărfuri. Obștea o avea sub observație și ținea o evidență a ponderii vânzărilor, pondere ce se exprima atunci prin expresia alișveriș, adică ceea ce azi ar însemna deverul comercial. Pe această bază, în cadrul obștii se evalua și se stabilea venitul obținut pe un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și cu experiență în practicarea negoțului cu diferite mărfuri. Obștea o avea sub observație și ținea o evidență a ponderii vânzărilor, pondere ce se exprima atunci prin expresia alișveriș, adică ceea ce azi ar însemna deverul comercial. Pe această bază, în cadrul obștii se evalua și se stabilea venitul obținut pe un anumit timp, de regulă anual. El se împărțea, ca toate veniturile realizate în devălmășie, după analogon, ceea ce înseamnă proporțional cu numărul și mărimea părților stăpânite și recunoscute în obște pentru fiecare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bază, în cadrul obștii se evalua și se stabilea venitul obținut pe un anumit timp, de regulă anual. El se împărțea, ca toate veniturile realizate în devălmășie, după analogon, ceea ce înseamnă proporțional cu numărul și mărimea părților stăpânite și recunoscute în obște pentru fiecare familie și în funcție de întinderea părților de moșie ca mărime, suprafață, fără ca aceasta să fie fixată și strict delimitată pe teren, ci doar evidențiate părțile cantitativ în socoteala (cisla) satului. Se ținea seama și de rolul avut de fiecare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
părților de moșie ca mărime, suprafață, fără ca aceasta să fie fixată și strict delimitată pe teren, ci doar evidențiate părțile cantitativ în socoteala (cisla) satului. Se ținea seama și de rolul avut de fiecare familie în conducerea, apărarea și propășirea obștii sătești. O îndelungată vreme însemnarea și păstrarea evidenței se făcea pe răboaje, căci exista un „răboj al satului” în care se notau prin semne anume toate veniturile și repartiția lor, întâi în părți egale, iar apoi pe fiecare familie, în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
evidenței se făcea pe răboaje, căci exista un „răboj al satului” în care se notau prin semne anume toate veniturile și repartiția lor, întâi în părți egale, iar apoi pe fiecare familie, în raport de numărul de părți deținute în obște. Credem că nu greșim prea mult dacă asemănăm repartiția pe părți din obștile sătești cu distribuirea dividentelor în raport de numărul și mărimea acțiunilor avute de către oamenii de afaceri din perioada modernă, în întreprinderile sau societățile comerciale și bancare. Desigur
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se notau prin semne anume toate veniturile și repartiția lor, întâi în părți egale, iar apoi pe fiecare familie, în raport de numărul de părți deținute în obște. Credem că nu greșim prea mult dacă asemănăm repartiția pe părți din obștile sătești cu distribuirea dividentelor în raport de numărul și mărimea acțiunilor avute de către oamenii de afaceri din perioada modernă, în întreprinderile sau societățile comerciale și bancare. Desigur că nu existau evidențele contabile și birocrația aferentă lor, ci se conta mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
afaceri din perioada modernă, în întreprinderile sau societățile comerciale și bancare. Desigur că nu existau evidențele contabile și birocrația aferentă lor, ci se conta mai mult pe încrederea reciprocă, se mergea pe calea cinstei și dreptății ce credem că domina obștea, astfel de virtuți cetățenești păstrându-se în lumea satelor până foarte târziu, când vor deveni simple naivități, de care vor beneficia profitorii locali sau de aiurea. Apoi, cisla nu credem că trebuie luată și înțeleasă numai cu sensul de „impunere
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
contract „a răspunde banii grămadă ca și noi (răzeșii, I.S.) să-i analoghisim pi acești bătrâni și să tragem banii fiiștecari pe câți stânjeni om avea”. După cum ușor se poate constata, este un procedeu de a face negoț pe principiile obștii devălmașe. Dar, pentru că mulți dintre locuitori nu fuseseră întrebați, consultați, în prealabil, ceea ce echivala cu o scoatere a lor din drepturile ancestrale, contractul a fost contestat în justiție de ei, cei mulți, și nu va putea fi aplicat. Valoarea sa
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a lor din drepturile ancestrale, contractul a fost contestat în justiție de ei, cei mulți, și nu va putea fi aplicat. Valoarea sa rămâne însă de natură istorică, pentru că ne furnizează informații asupra modului de comercializare a unor produse în cadrul obștii sătești umbrăreștene, în ultima fază a existenței ei. Avem un exemplu de contract din domeniul comerțului, din satul boieresc Torcești, ale cărui clauze sunt relevate tot cu prilejul unui proces, pornit la 7 iulie 1836, de către crâșmarul evreu botezat, Mihalachi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu s-a pus în aplicare, deaoarece a început războiul, iar Ion S. Ioniță a fost mobilizat, fiind în acel timp om tânăr. Actul din care am reprodus reprezintă dovada că aceasta era forma de practicare a comerțului după disoluția obștii sătești devălmașe la care ne-am raportat mai sus. De reținut, totuși, că se folosește expresia cârciumă comunală, care trebuie interpretată ca drept al comunei de a autoriza și nu în sensul că în toată comuna era în funcțiune o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în alt loc, Torceștii propriu-ziși, la fel Iveștii, au avut vetrele pe malul de est al Bârladului, deci pe stânga cursului apei. Numai ceea ce s-a numit în vechime Slobozia-Torcești, satul de răzeși ce a fost permanent parte componentă a obștii Umbrăreștilor, și-a avut vatra pe dreapta Bârladului. E mai mult decât evident că, în spațiul teritoriului nostru, drumul dat ca fiind moldovenesc suprapune traseul străvechi, deci artera de circulație prezentată de noi, în sens invers, adică de la sud spre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
capacități fizice și intelectuale egale, cum nu credem să fi existat vreodată, avem temeiuri să presupunem anumite departajări în cadrul comunităților familiale și, mai ales, în cele sătești. Aptitudinile deosebite, ca merite incontestabil recunoscute, erau unanim acceptate și răsplătite de întreaga obște. Aceasta este și opinia istoricului Alexandru I. Gonța în lucrarea Satul medieval în Moldova. Instituțiile, în care scrie: „Numai în urma constatării destoiniciei ca militar și a prestării unui serviciu deosebit, de interes comun, s-au putut crea privilegii pentru unii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
conducătorii lor, pentru organizarea și desfășurarea lucrărilor productive, în acțiunile de apărare din interior (justiție) și din exterior (militarii), satisfăcând deopotrivă interesele de grup și pe cele individuale. Astfel se și explică trăinicia și durata formei de organizare umană în obște teritorială și uniune de obști, cum a fos și aceasta de la Umbrărești, înfrățită, mai corect și exact spus însorărită cu toate celelalte obști sătești de pe cursul inferior al râului Bârlad, pe o întinsă zonă est-vest, începând din partea sudică a târgului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
desfășurarea lucrărilor productive, în acțiunile de apărare din interior (justiție) și din exterior (militarii), satisfăcând deopotrivă interesele de grup și pe cele individuale. Astfel se și explică trăinicia și durata formei de organizare umană în obște teritorială și uniune de obști, cum a fos și aceasta de la Umbrărești, înfrățită, mai corect și exact spus însorărită cu toate celelalte obști sătești de pe cursul inferior al râului Bârlad, pe o întinsă zonă est-vest, începând din partea sudică a târgului Tecuci. Disoluția, prin spargerea solidarității
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
grup și pe cele individuale. Astfel se și explică trăinicia și durata formei de organizare umană în obște teritorială și uniune de obști, cum a fos și aceasta de la Umbrărești, înfrățită, mai corect și exact spus însorărită cu toate celelalte obști sătești de pe cursul inferior al râului Bârlad, pe o întinsă zonă est-vest, începând din partea sudică a târgului Tecuci. Disoluția, prin spargerea solidarității dintre obșteni pe criterii de interese individuale, s-a produs diferențiat, ca ritm, în timp și în spațiu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]