KorAP: Find »[drukola/base=obiecție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...165 166 167 ...464 >

11,594 matches

Corola-website/Law/127342_a_128671

MONITORUL OFICIAL nr. 103 din 8 martie 2000 Curtea Constituțională a fost sesizată la data de 16 decembrie 1999 cu obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997 . Sesizarea a fost depusă la Senat în ziua de 16

DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/127342_a_128671]
de 16 decembrie 1999, sub semnăturile unui număr de 29 de senatori. Legea ce face obiectul sesizării de neconstituționalitate a fost adoptată de Cameră Deputaților și de Senat în ședință comună din 9 decembrie 1999. Potrivit tabelului cuprinzând semnăturile autorilor obiecției de neconstituționalitate, cei 29 de senatori sunt următorii: Ion Iliescu, Nicolae Văcăroiu, Oliviu Gherman, Doru Ioan Taracila, Mihai Matetovici, Liviu Maior, Petre Ninosu, Ilie Aurel Constantin, Sergiu Nicolaescu, Marin Predila, Constantin Sava, Ilie Platica-Vidovici, Viorel Ștefan, Gheorghe Avram, Victor Apostolache

DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/127342_a_128671]
reducere; așa fiind, suprafețele prevăzute de legea în discuție se restituie integral, de regulă în natură, iar în cazuri de excepție, prin echivalent. Acest lucru rezultă din reglementarea dată prin art. 3 al legii a cărei constituționalitate este contestată. ... b) Obiecția de neconstituționalitate are în vedere, de asemenea, art. 5 din lege, text potrivit căruia cei cărora li s-au operat reduceri de până la 5% nu beneficiază nici de întregire și nici de despăgubiri. Or, consideră autorii obiecției, "este al doilea

DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/127342_a_128671]
este contestată. ... b) Obiecția de neconstituționalitate are în vedere, de asemenea, art. 5 din lege, text potrivit căruia cei cărora li s-au operat reduceri de până la 5% nu beneficiază nici de întregire și nici de despăgubiri. Or, consideră autorii obiecției, "este al doilea aspect de discriminare și acesta este și mai grav pentru că lovește tocmai pe cetățenii care se află în mai mare nevoie, având suprafețele de teren mai mici în proprietate. Legea este favorizanta pentru persoanele cu drepturi mai

DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/127342_a_128671]
pe criterii de valabilitate legală a acestora și pe criterii ce țin de dezmembramintele dreptului de proprietate: transcriere (prior tempore), posesie, caracterizarea posesiei, autorul de la care a fost dobândit și titlul acestuia, buna sau reaua-credință etc.". Așa fiind, adaugă autorii obiecției de neconstituționalitate, "Legea nu poate decide asupra criteriilor de fapt, ci poate numai să reglementeze condițiile acestora"; se mai precizează în final că "Titlurile în concurs, asupra unuia și aceluiași obiect, nu pot fi calificate sau clarificate de lege, ci

DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/127342_a_128671]
în natură ambilor solicitanți. În cazul în care resursele sunt insuficiente, se va atribui în natură terenul persoanei care deține actele de proprietate, iar cei care au fost împroprietăriți cu asemenea terenuri vor fi despăgubiți în condițiile legii." ... d) Autorii obiecției de neconstituționalitate consideră, de asemenea, că art. 4 și următoarele din lege, care au ca obiect reconstituirea drepturilor privind terenurile forestiere, exprimă o concepție care nu corespunde principiilor constituționale de legiferare - și anume aceea de a fi egală pentru toți

DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/127342_a_128671]
corespunde principiilor constituționale de legiferare - și anume aceea de a fi egală pentru toți. Nu se fac precizări asupra textelor constituționale care ar consacră aceste principii, dar se poate deduce că este vorba despre art. 16 din legea fundamentală. ... Întrucât obiecția se referă, neîndoielnic, la chestiuni privind terenurile forestiere, autorii au în vedere art. 24 și următoarele din lege, iar nu art. 4 și următoarele, indicate dintr-o eroare materială. Argumentele pe care se bazează critică de constituționalitate se referă în

DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/127342_a_128671]
ale statului. e) În demonstrarea neconstituționalității art. 26 și următoarele din lege, care "se ocupă de așa-zisele forme asociative precum: composesoratele, obști de moșneni în devălmășie, obști de răzeși în indiviziune, păduri grănicerești și de moștenitori ai acestora", autorii obiecției susțin că prin această reglementare "Legea greșește grav, permitandu-și să creeze aberant forme și structuri anacronice de proprietate funciară și care nu au nimic comun cu concepția modernă avută în vedere de Constituție". Tot astfel, arată autorii obiecției, "denaturând

DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/127342_a_128671]
autorii obiecției susțin că prin această reglementare "Legea greșește grav, permitandu-și să creeze aberant forme și structuri anacronice de proprietate funciară și care nu au nimic comun cu concepția modernă avută în vedere de Constituție". Tot astfel, arată autorii obiecției, "denaturând total lucrurile, cândva existente", legea "instituie fără nici un temei un drept devălmaș-indiviz de proprietate pentru cei care au un drept de folosință temporară și condiționată de domiciliu". Se mai arată, în esență, ca așa-zisele forme asociative de care

DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/127342_a_128671]
din lege nu sunt de fapt forme asociative, fiind inițial constituite prin acte domnești de autoritate sau prin hotărâri ale sfaturilor existente în epoca; în cadrul lor proprietatea era comună, iar folosință era egală și devălmașa. Se mai arată de către autorii obiecției de neconstituționalitate că în cadrul așa-ziselor forme asociative proprietatea aparținea tipului de "proprietate comună în devălmășie, de interes colectiv, perpetua, fără drept individual de proprietate și fără posibilitatea individualizării personale a dreptului, pentru nici unul dintre cei cu drept de folosință

DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/127342_a_128671]
În același timp însă autorii sesizării arată și că în cadrul formelor respective " Proprietatea nu era a folositorilor, ci a autorității comunale pentru composesorate sau grăniceri - ori a obștei localității, pentru celelalte". ... Asemenea structuri de proprietate au corespuns, în opinia autorilor obiecției, epocii feudale, fiind "dintotdeauna considerate ca aparținând tipului de proprietate colectivist-socialistă al epocii anterioare; Efectele urmărite atunci de astfel de forme de proprietate nu se pot regăsi astăzi nici în concepția Constituției României și nici în reglementarea ei dată proprietății

DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/127342_a_128671]
dintotdeauna considerate ca aparținând tipului de proprietate colectivist-socialistă al epocii anterioare; Efectele urmărite atunci de astfel de forme de proprietate nu se pot regăsi astăzi nici în concepția Constituției României și nici în reglementarea ei dată proprietății". În fine, autorii obiecției remarcă faptul că "formele asociative" prevăzute de lege urmează să fie înființate în chip obligatoriu; aceasta contrazice, în opinia ce stă la baza obiecției de neconstituționalitate, principiile înscrise în art. 37 din Constituție, precum și reglementarea regimului proprietății de către Constituție; căci

DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/127342_a_128671]
astăzi nici în concepția Constituției României și nici în reglementarea ei dată proprietății". În fine, autorii obiecției remarcă faptul că "formele asociative" prevăzute de lege urmează să fie înființate în chip obligatoriu; aceasta contrazice, în opinia ce stă la baza obiecției de neconstituționalitate, principiile înscrise în art. 37 din Constituție, precum și reglementarea regimului proprietății de către Constituție; căci, consideră autorii, "după cum este cunoscut, asocierea are la bază actul liber de voință al persoanei asociate, iar nu ordinul legii". În temeiul art. 19

DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/127342_a_128671]
precum și Guvernul au comunicat Curții Constituționale punctele de vedere privind sesizarea de neconstituționalitate. În punctul de vedere al președintelui Senatului se solicită Curții să constate că prevederile legii la care se referă sesizarea sunt constituționale și ca atare să respingă obiecția formulată. În sprijinul acestei opinii se susțin, în esență, următoarele: - În ceea ce privește dispozițiile art. 1-3 din lege, prin care s-ar încalcă art. 16 și art. 4 alin. (2) din Constituție, presedintele Senatului consideră că autorii obiecției omit faptul că, potrivit

DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/127342_a_128671]
ca atare să respingă obiecția formulată. În sprijinul acestei opinii se susțin, în esență, următoarele: - În ceea ce privește dispozițiile art. 1-3 din lege, prin care s-ar încalcă art. 16 și art. 4 alin. (2) din Constituție, presedintele Senatului consideră că autorii obiecției omit faptul că, potrivit art. 3 alin. (1) din lege, cei îndreptățiți vor primi diferența ce li se cuvine, până la limita de 50 de hectare, astfel încât regimul reconstituirii dreptului este unitar și egal pentru toți foștii proprietari, chiar dacă unii au

DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/127342_a_128671]
în cadrul controlului preventiv, anterior promulgării, neconstituționalitatea unei prevederi în vigoare. Curtea Constituțională s-a pronunțat în acest sens prin Decizia nr. 6 din 25 februarie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 25 martie 1993. - Obiecția de neconstituționalitate referitoare la art. 6 din lege este inadmisibilă, întrucât în sesizare nu se indică nici o prevedere constituțională care ar fi nesocotita. De altfel, pe fond - arată în continuare președintele Senatului "se invocă concepția generală în domeniul respectiv, ca și cum

DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/127342_a_128671]
nesocotita. De altfel, pe fond - arată în continuare președintele Senatului "se invocă concepția generală în domeniul respectiv, ca și cum o asemenea concepție ar împiedica legiuitorul să adopte soluții diferite, cât timp nu încalcă o prevedere constituțională". - Nu poate fi primită nici obiecția de neconstituționalitate privind art. 4 și următoarele din lege, care pleacă de la opinia că reconstituirea proprietății pe vechile amplasamente ar favoriza pe foștii proprietari pe ale căror terenuri s-au realizat investiții sau care au defrișat terenurile forestiere primite anterior

DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/127342_a_128671]
de proprietate nu înseamnă încălcarea unui drept constituțional, ci, dimpotrivă, o organizare cât mai eficientă a exercitării de către toți cetățenii a dreptului de proprietate". Pentru motivele expuse Guvernul conchide că sesizarea de neconstituționalitate este neîntemeiată. CURTEA CONSTITUȚIONALĂ, având în vedere obiecția de neconstituționalitate cuprinsă în sesizarea celor 29 de senatori, punctele de vedere ale președinților celor două Camere ale Parlamentului și punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, prevederile Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere

DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/127342_a_128671]
proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997 , prevederile Constituției și cele ale Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: 1. Curtea Constituțională este competența să soluționeze obiecția de neconstituționalitate cu care a fost legal sesizată. 2. În ceea ce privește solicitarea adresată Curții Constituționale de autorii sesizării, de a declara, ca fiind neconstituțională, legea în întregime sau numai textele menționate în sesizare, dar împreună cu textele de corelare cu acestea, Curtea

DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/127342_a_128671]
decât să completeze măsurile cuprinse în Legea fondului funciar. Deosebirea de tratament s-ar plasă, eventual, înăuntrul categoriei acestora din urmă, în măsura în care unii și-au primit terenurile integral, iar altora le-au fost operate reducerile menționate. Este însă evident că obiecția de neconstituționalitate formulată în cadrul prezentului dosar nu poate privi Legea nr. 18/1991 . Așadar, la o analiză aprofundata iese în evidență faptul că legea ce face obiectul sesizării de neconstituționalitate nu aduce nici o discriminare între foștii cooperatori (ori între moștenitorii

DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/127342_a_128671]
obiectul sesizării de neconstituționalitate nu aduce nici o discriminare între foștii cooperatori (ori între moștenitorii acestora), toți urmând să iși primească integral terenurile, în limita celor 50 de hectare. Există însă, în plus față de argumentele menționate, un motiv peremptoriu pentru care obiecția nu poate fi primită. Într-adevăr, eventuală discriminare cuprinsă în reglementarea din Legea nr. 18/1991 , avută în vedere de autorii excepției, si anume aceea care îngăduia reducerea suprafeței cuvenite, pe familii, foștilor cooperatori, a fost practic înlăturata o dată cu modificarea

DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/127342_a_128671]
formulă cerere pentru suprafețele de teren care au constituit această cota. Cererile se formulează în cazul în care cota de reducere a depășit procentul de 5%." Apare evident, în aceste condiții, ca "discriminarea" la care se referă prima parte a obiecției de neconstituționalitate, dacă ar fi existat într-adevăr, a fost oricum înlăturata în 1997, o dată cu modificarea adusă Legii nr. 18/1991 , prin reformularea alin. (2) al art. 10, de Legea nr. 169/1997 . Dar, chiar dacă această modificare a Legii nr.

DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/127342_a_128671]
fost restabilit prin modificarea art. 9 alin. (2) numai în situațiile în care cota de reducere a depășit 5%. Curtea observa însă că această problemă privește cea de a doua critică de neconstituționalitate cuprinsă în sesizare. 4. Într-adevăr, autorii obiecției remarcă faptul că "În art. 5 din lege se prevede că celor cărora li s-au operat reduceri de până la 5% nu li se face nici întregire și nici nu li se dau despăgubiri". Curtea Constituțională se află, de această

DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/127342_a_128671]
reduceri de până la 5% nu li se face nici întregire și nici nu li se dau despăgubiri". Curtea Constituțională se află, de această dată, în prezența unei critici de neconstituționalitate ce nu poate fi acceptată. Într-adevăr, textul la care obiecția se referă (art. 5 din lege) este, în fondul reglementării, identic cu textul art. 9 alin. (2) din Legea nr. 18/1991 , în formă rezultată în urmă modificării ordonate prin Legea nr. 169/1997 . Dacă obiecția ar fi acceptată ar

DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/127342_a_128671]
adevăr, textul la care obiecția se referă (art. 5 din lege) este, în fondul reglementării, identic cu textul art. 9 alin. (2) din Legea nr. 18/1991 , în formă rezultată în urmă modificării ordonate prin Legea nr. 169/1997 . Dacă obiecția ar fi acceptată ar însemna să se admită competența Curții Constituționale de a se pronunța în prezent, potrivit art. 144 lit. a) din Constituție, asupra constituționalității unui text adoptat printr-o lege din 1997, text care este și rămâne în

DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/127342_a_128671]