13,698 matches
-
13 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU DARULUI Nu știu, estimp, mai mult, să vă spun de ce din prima clipă am avut atậta curaj de timpului n-am vrut să mă supun și nici o pithye nu m-a pupat pe obraji - dar știu, tot de atunci, și fac mărturisire că-mi frige fruntea dorul de albul nemărginirii - că uit,uneori, să mai strig, melancolic, o, tempora! că Nordul mi-a furat, definitiv, unghiul privirii - și, încă, mai vreau sa latru, cu
ELOGIU DARULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356254_a_357583]
-
mod egal, le-am înfășurat pe fiecare în prosoape mici și mi le-am pus pe coapsă și gleznă. Când s-a întors, mi-a adus un buchet de crizanteme aurii pe care mi le-a dat, sărutându-mă pe obraz. - Ți-am cumpărat doua borcane de câte 5 kg. cu gogoșari în oțet. De acum încolo, să nu te mai văd că muncești atâta! - Mulțumesc, dragul mamii! Cred că au costat o groază de bani, păstrez numai un borcan, celălalt
INTERVIUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356236_a_357565]
-
stufărișul de la marginea lacului. Se apropie pe furiș și o văzu pe minunata fată încercând să o ridice pe vrăjitoare de pe mătura ei înfiptă într-o scorbură de salcie. - Cum să te mai rog? Înțelege, zicea fata cu lacrimi pe obraz, că trebuie să desfaci vraja pe care ai aruncat-o deasupra acestui lac! Tatăl meu și fratele meu sunt pierduți dacă nu faci ceva! Bătrâna vrăjitoare stătea cocoțată pe mătura ei, cu nasul uriaș și încovoiat proptit în piept, cu
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
dacă stătea bine să se gândească acum după atâția ani dorința mognea de mult în el doar că nu își găsise încă un nume... A prins-o pe holul mic dinspre bucătărie și s-a aplecat să o sărute pe obraz, ea s-a ridicat pe vârfuri și poate întâmplarea, poate norocul, din cauza vitezei sărutul nu a aterizat pe obraz ci pe colțul gurii. A fost suficient ca ceva să se frângă în el și dorința să erupă cu putere. A
INELUL de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368841_a_370170]
-
își găsise încă un nume... A prins-o pe holul mic dinspre bucătărie și s-a aplecat să o sărute pe obraz, ea s-a ridicat pe vârfuri și poate întâmplarea, poate norocul, din cauza vitezei sărutul nu a aterizat pe obraz ci pe colțul gurii. A fost suficient ca ceva să se frângă în el și dorința să erupă cu putere. A sărutat-o din nou grăbit cumva de teamă să nu se răzgândească și Doamne cât i-a plăcut gustul
INELUL de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368841_a_370170]
-
sugera zborul unei porumbițe albe către o rază de soare. Ciudat! Femeia din portret nu semăna cu Dora, doar zâmbetul și expresia ochilor erau aceleași. Se spune că ochii ar fi oglinzile sufletului și nu știu cum dar fata de pe pânză cu obrazul ei catifelat ca o petală de magnolie și Dora care era mult mai în vârstă, exprimau prin oglinzile sufletului lor același lucru, ca două suflete gemene. În opinia mea, era atât de evident acest lucru, că rămăsesem ca hipnotizată privind
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368809_a_370138]
-
o ființă, să simtă-aproape un om, Dar împrejur domnește, cât vezi cu ochii, marea Și-n insula de gheață nu-i nici măcar un pom. Îngenunchind pe piscuri, spre cer înalță rugă, Cerșind îngăduință, de-a nu trăi-n pustii, Pe-obrajii care ard șiroaie-ncep să curgă Iar gheața se transformă în râuri mici, zglobii. Din cer, se-aude orga ce cântă în surdină, Iar munții se topesc sub râul plin de foc, Pe bolta fără stele apare o lumină, Prin
INSULA DE GHEAȚĂ de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368926_a_370255]
-
coroniță Și-n rochia sa dalbă străluce ca o stea. Pe umeri cad în valuri cosițele de aur, Iar pieptul ca de piatră tresaltă-n mersul lin, Pe mijloc șerpuiește, lucrată de un faur, O mică cingătoare, bătută în rubin. Obrajii-i sunt petale din rozele magnolii, Pe buze poartă pârgul cireșilor de mai, Prin genele-aplecate își slobozește solii, Iar briza se dezmiardă în părul său bălai. Suflarea sa topește zăpada ascunsă-n grote, Câmpia se răsfață în sute de culori
INSULA DE GHEAȚĂ de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368926_a_370255]
-
vezi, rogu-Te nevoia mea, ajută-mă, în biruință să mă întorc, Măicuța mea. Mă iartă tu, țăran al gliei ce prin brazdisuri te-ai culcat, să fii coloana veșniciei credinței ce noi am uitat. Oh, lacrimă ce-mi arzi obrazul usucă-n veci păcatul meu, ajută-mă s-aplec geniunchiul către Iisus, Fratele meu. Tu, suflete ce simt că suferi fruntea îți 'pleacă-n umilință, cu dragoste să te acoperi și cu prea sinceră căință. SE CRAPĂ ZORII Se crapă
LACRIMI CORUPTE (POEME) de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368884_a_370213]
-
Poezie > Afectiune > DE-AR FI Autor: Elena Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 1930 din 13 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului De-ar fi să te pierd vreodată Aș învăța zi de zi cum e să mori, Lacrima-mi pe obraz va fi brodată, M-ar alina doar visele din zori. De-ar fi să pot să te întâlnesc Aș crede că viața mi-a zâmbit. Divin ar deveni tot ce e omenesc Și-aș înflori sub raza soarelui iubit. De-
DE-AR FI de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368933_a_370262]
-
încruntat, Vorbești la telefon continuu, Discursul tău a lâncezit, pari supărat. Și ești mereu plecat, s- a încălzit și vinu' De când aștept o urmă( timidă) de păcat. ( firește sunt sobra, nu zâmbesc nici eu) Sărutul s- a uscat demult pe- obraz, curat. De parc- am fi păpuși într- un muzeu. Unde sunt anii când m- așteptai în gară Și m- aruncăm de gâtul tău, iubite, Iar inima era din piept să- mi sară Când mi- aduceai într- un buchet, lipite Lalele
VISE PRAFUITE de DANIA BADEA în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368943_a_370272]
-
e doar pricina percepția și văzul. Merg pipăind lumina, șoptind cărării crezul. Zâmbesc mereu, să știi! Deși nu se prea vede. Suntem niște copii pe-altar de vechi poiede. Si cum să nu fi trist când ploaia înghețată îți sfichiue-n obraz anostă, dezgustată?! Că nu mai vrea, pesemne din nori de plumb să cază să spele bube, semne și urme de pricază. Că nu mai vrea nici vântul s-asculte false rugi... Vezi, trist e și cuvântul ce-n van îl
SENSURI de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368956_a_370285]
-
Acasa > Poezie > Delectare > NUMELE Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1905 din 19 martie 2016 Toate Articolele Autorului Când îți rosteam numele, fremătau brazii, cu bujori de foc îmi înfloreau obrajii. Zâmbetul meu de fericire îl aruncam peste lume năvod, dar ai scăpat din plasa mea de iubire și ai tăiat-o, cu sabie de Irod. Noaptea număr stelele, turmele și numele tău îmi sună atât de gol, atât de înfundat
NUMELE de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368963_a_370292]
-
criticul literar Antonia Bodea, care spunea că substanță acesor volume cuprinde sinceritatea în armonie cu dragostea de viață pe care o emană paginile cărților scrise de Titina Nica Țene. Criticul literar Antonia Bodea și-a prezentat recentă carte “Gravuri pe obrazul clipei”, despre care scriitorul Mircea Petean spune”Antonia Bodea se numără printre cei mai statornici și mai aplicați comentatori literări ai zilelor noastre (...) În acest volum sunt incluse cronici și analize literare despre cărțile confraților. Momentul deosebit care ne-a
LA CÂMPIA TURZII-SCRIITORI CLUJENI LA PRIMUL TÂRG NAȚIONAL DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369030_a_370359]
-
Și celui preasfânt Îi dă mulțumiri . E seară și-n tihna Vrea să adoarmă , Dar n-a uitat De Isus și de Cer . Se stinge scânteia Din ochii măicuței , Aș vrea să mai stea Aicea , nițel , Să-i pot săruta Obrazul și palmă , Un sfat , să-mi mai dea , Și-un îndemn către Cer . Referință Bibliografica: Se stinge / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1975, Anul VI, 28 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florina Emilia Pincotan
SE STINGE de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369080_a_370409]
-
a fost...și toate-s pierdute... Strâng macii din vale și-i pun lângă inima-mi frântă, Cu sufletul meu, ei, roșii ca focul, cuvântă, De dor și de jale ei plâng pe pământ mari petale, Pe-ai mei triști obraji cad lacrimi-ascunse, de jale... M-așez iar pe iarbă ținând ochii deschiși către cer, Departe de mine se duc amintiri care pier... Trăiesc ca și ieri, iubesc și tresalt pentru toate, Tu, sufletul meu, rămâi veșnic frumos! Se poate? Referință
TRĂIRI... de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369094_a_370423]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Spiritual > GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - NAȘTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINȚEI ȘI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 1454 din 24 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului „Bătrâni cu obrazul de ghiață / și pași năclăiți în tristețe, Prin moarte-am trecut, nu prin viață. Noi n-am avut tinerețe”. (Radu Demetrescu Gyr) Dacoromânul creștin ortodox care pășește sub harul înțelepciunii Duhului Sfânt, indiferent dacă este liber, sau foarte liber, călăuzit
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
îmi alina Când suspinam și eram necăjită. Căsuța primitoare și curată Pentru mine era un paradis, Toate-ncăperile erau parfumate Cu mere, pere și gutui....un vis. Iarna pe geamul din odaia mică Țesea tablouri dantelate, flori Iar merele cu-obraz ca de bunică Mă îmbiau cu dulce-arom-a lor. Mi-e dor, atât de dor de-a mea bunică Făptura ei în minte am păstrat-o Aș vrea să fiu din nou doar o fetică Pe păr să mă mai mângâie
BUNICA de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370834_a_372163]
-
adune de acolo și de pretutindeni unde sunetele ecourilor glasului tău încă scot la iveală gânduri și tremură ca frunza în noiembrie când și când nu știu de ce este așa mereu și nu știu de ce sunt ca o umbră pe obrazul tău care invariabil nu se înroșește la literele adunate haotic și aruncate pe bucata de șervețel de la masa viselor tale ale mele ale noastre cândva pe unde umbli și unde te mai răsucești pe călcâie să pleci spre insula ta
RĂSUNĂ APROAPE ŞOPTIT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370875_a_372204]
-
I COPILĂRIA DIN MIJLOCUL UNEI AVUȚII EDENICE Motto: „La intrarea ta în viață, trebuie ca să-ți plătești, Toate taxele intrării că, de nu, te păcălești.ˮ Alexandru Macedonski, Formele, volumul Prima verba, 1872 Dinspre Bărăgan sufla un viscol, ciupind usturător obrajii puținilor trecători de prin zona Gabroveni din București, unde trona hanul cu același nume, atribuit lui Constantin Mavrocordat, pornind de la însemnările francezului Jean Claude Flachat din 1739. Fostul secretar domnesc notează în memoriile sale că fiul lui Nicolae Mavrocordat, Constantin
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
livezile și viile au rămas părăsite. Mi se strânge inima de tristețe și duioșie fiindcă imi amintesc fiecare gospodărie în parte și nu îmi vine să cred că nu mai există. Ochii mi se umezesc și lacrimile îmi cad pe obraji fiindcă filmul copilăriei mi se derulează în minte cu toate imaginile uliței: bărbați, femei, copii, toți trăind într-o armonie cu natura, în toate anotimpurile. Ajung în dreptul casei părintești și inima îmi bate mai tare. Deschid poarta și mă întâmpină
ACASĂ- FILĂ DE JURNAL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370867_a_372196]
-
un pic mai înaltă. Aproape eram intimidat în fața ei, văzând-o atât de rafinată și elegantă. Dar ea mă privea cu atâta bucurie în ochi, cu atâta pasiune, încât aproape nimic nu mai conta. Mă fascina chipul ei perfect, cu obraji și buze de-o frumusețe rară, cu părul auriu și ondulat, revărsat pe umeri și prins cu agrafe roșii și albastre. Și, mai ales, ochii ei întunecați și adânci, cu sprâncene frumos arcuite. Simțeam o înfiorare în inimă văzând-o
PENULTIMUL EPISOD) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370893_a_372222]
-
scoți vorbuliță pe limbă și nu-ț' bag de vină, nici nu te grăbesc cu răspuns; noaptea asta-i lungă și cleioasă-i ca mierea, dar ... drumu' ți-l văz clar, fără zăplazuri. Cealaltă femeie, cu lacrimile abia zvântate pe obrazul îngust și cu cearcăne de fard de bună calitate, zâmbi din instinct, fără control, surâse candid pentru prima dată de când, după ani de îngenunchieri de tot felul, își demonstrase că era capabilă nu doar să iubească, să ierte, dar și
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
pentru femei ca noi o fost conceput ... Zise și nu pentru sine, oacheșa corpolentă, apăsând din două în două silabe și crișcând din măsele ca și cum ar fi fost bărbat în putere și nu o biată femeie. De la locul ei, cu obrazul ascuns în spatele celor cinci degete frumoase și fără inele, cea mai vestită dansatoare a Secolului XX se trezi chicotind ca o adolescentă atotștiutoare: ,, Iaca, vorbi și Proasta-noastră! Ce poate ști ea, o țigancă ignorantă, despre ,,concepție” și ,,concept”!? - Fie cum
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
-mi faci cacialma, Doamne???! Pupa-Ți-aș tălpile, ferește-ne pe noi, niște femei slabe, de toanele Tale! Amin! Io-te, surioară, ești și nu ești tu aci, în carte, întinsă ca o gazetă peste năsălie! Nu te-ngălbeni-n obraz, că nu-i Moartea ai' de te vrea de însoțitoare. Tu nu ești numa' din carne, oase și sânge, alte forțe, bune si nebune, se bat între ele să te câștige. Cum anume? Nu știe baba a-ți spune. Da
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]