5,269 matches
-
Brabantul de Nord), Flandra Statelor ("Staats-Vlaanderen" - actuala regiune Flandra Zeelandică), Limburgul Statelor ("Staats-Limburg" - teritoriul din jurul orașului Maastricht) și "Geldernul Statelor ("Staats-Oppergelre" - teritoriul din jurul orașului Venlo, după 1715). Stările Generale ale Provinciilor Unite controlau Compania Olandeză a Indiilor occidentale și Compania olandeză a Indiilor orientale ce au stat la baza Imperiului Colonial Olandez. Acestea realizau majoritatea expedițiilor de comerț internațional, dar o parte din comerț era inițiat de provinciile însele (în special Olanda și Zeelanda).
Provinciile Unite () [Corola-website/Science/305884_a_307213]
-
Statelor ("Staats-Limburg" - teritoriul din jurul orașului Maastricht) și "Geldernul Statelor ("Staats-Oppergelre" - teritoriul din jurul orașului Venlo, după 1715). Stările Generale ale Provinciilor Unite controlau Compania Olandeză a Indiilor occidentale și Compania olandeză a Indiilor orientale ce au stat la baza Imperiului Colonial Olandez. Acestea realizau majoritatea expedițiilor de comerț internațional, dar o parte din comerț era inițiat de provinciile însele (în special Olanda și Zeelanda).
Provinciile Unite () [Corola-website/Science/305884_a_307213]
-
Galeria regală de pictură este un muzeu în Haga, Olanda. Fosta reședința a contelui Johan Maurits van Nassau-Siegen, guvernator (1636-1644) al Braziliei olandeze, astăzi cuprinde o mare colecție de artă, incluzând lucrări de pictori olandezi celebri cum ar fi Jan Vermeer van Delft, Rembrandt van Rijn, Jan Steen, Paulus Potter și Franș Hals precum și lucrări ale pictorului german Hans Holbein cel Tânăr. Arhitecții
Mauritshuis () [Corola-website/Science/305914_a_307243]
-
Galeria regală de pictură este un muzeu în Haga, Olanda. Fosta reședința a contelui Johan Maurits van Nassau-Siegen, guvernator (1636-1644) al Braziliei olandeze, astăzi cuprinde o mare colecție de artă, incluzând lucrări de pictori olandezi celebri cum ar fi Jan Vermeer van Delft, Rembrandt van Rijn, Jan Steen, Paulus Potter și Franș Hals precum și lucrări ale pictorului german Hans Holbein cel Tânăr. Arhitecții clădirii au fost Jacob van Campen și Pieter Post. a fost muzeu
Mauritshuis () [Corola-website/Science/305914_a_307243]
-
sub controlul, respectiv sub ocupația britanicilor. Totuși, zonele de interior ale coloniilor, unde trăiau circa 90 % din coloniștii americani, nu se aflau deloc sub control britanic. După victoria trupelor americane de la Saratoga din 1777, Franța, având ca națiuni aliate Republică olandeză și Spania, a intrat în război de partea americanilor. Intrarea Franței în război s-a dovedit a fi în timp decisivă pentru soarta acestuia întrucât după victoria să navală de la Chesapeake împotriva flotei britanice a urmat capitularea armatei britanice de la
Războiul de Independență al Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/305878_a_307207]
-
Olanda.In 1780, britanicii i-au atacat preventiv pe olandezi pentru a-i opri să ia parte la Liga Neutralității Armate și pentru că îi sprijineau pe coloniștii americani.Razboiul anglo-olandez care a durat până în 1784 a fost dezastruos pentru economia olandeză. Așadar, Războiul de Independență american a fost mai degrabă un război mondial dintre măriile puteri coloniale (Franța, Olanda și Spania) care susțineau independența coloniilor americane și își urmăreau propriile interese economice și superputerea coloniala și navala-Imperiul Britanic, care conducea războaie
Războiul de Independență al Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/305878_a_307207]
-
(în traducere: "Muzeul Regal") este un muzeu național din Țările de Jos, aflat în Amsterdam, pe Museumplein. Rijksmuzeum este dedicat artelor, tehnicii și istoriei. Are în posesie o mare colecție de picturi din secolul de aur olandez precum și o bogată colecție de artă asiatică. " Research Library" (Biblioteca de Cercetare Rijksmuseum) aparține și ea de Rijksmuseum, fiind cea mai mare bibliotecă publică de cercetare a istoriei artei din Țările de Jos. Muzeul a fost fondat în 1800, la
Rijksmuseum () [Corola-website/Science/305926_a_307255]
-
din ordinul regelui Louis Napoleon, fratele lui Napoleon Bonaparte. Picturile aflate în proprietatea orașului, cum ar fi Rondul de noapte () de Rembrandt, au devenit parte a colecției muzeului. În 1885 muzeul s-a mutat în actuala locație, construită de arhitectul olandez Pierre Cuypers. El a îmbinat elemente de stil gotic și renascentist. Muzeul are o poziție proeminentă pe Museumplein și se învecinează cu Muzeul Van Gogh și Muzeul Stedelijk. Clădirea sa este bogat decorată cu motive ce fac referiri la istoria
Rijksmuseum () [Corola-website/Science/305926_a_307255]
-
, sau Revolta Olandeză ori Revoluția Olandeză, (1568 - 1648) a fost un război între cele Șaptesprezece Provincii ale Țărilor de Jos și Imperiul (Habsburgic) Spaniol, care a condus la crearea unui stat independent, Republica Provinciilor Unite. La început Spania a reușit să reprime revolta
Războiul de Optzeci de Ani () [Corola-website/Science/305920_a_307249]
-
, sau Revolta Olandeză ori Revoluția Olandeză, (1568 - 1648) a fost un război între cele Șaptesprezece Provincii ale Țărilor de Jos și Imperiul (Habsburgic) Spaniol, care a condus la crearea unui stat independent, Republica Provinciilor Unite. La început Spania a reușit să reprime revolta. După capturarea orașului
Războiul de Optzeci de Ani () [Corola-website/Science/305920_a_307249]
-
1572 de către rebelii olandezi, considerată uneori ca dată a izbucnirii conflictului, revolta a renăscut. Provinciile din nord au devenit independente, mai întâi de facto, iar ulterior și oficial, în 1648. În timpul revoltei, Provinciile Unite ale Țărilor de Jos (sau Republica Olandeză) au devenit rapid o putere a lumii secolului XVII datorită vaselelor lor comerciale, cunoscând astfel o perioadă de mare avânt economic, științific și cultural. Provinciile Țărilor de Jos din sud (situate pe teritoriul de azi al Belgiei, al Luxemburgului și
Războiul de Optzeci de Ani () [Corola-website/Science/305920_a_307249]
-
al Luxemburgului și al nordului Franței) au rămas sub stăpânirea Spaniei. Represiunea continuă a spaniolilor în aceste provincii a făcut ca mare parte a elitei financiare, intelectuale și culturale să plece în provinciile din nord, contribuind astfel la succesul Republicii Olandeze. În plus, la sfârșitul războiului, zone întinse ale Țărilor de Jos de sud au fost pierdute de spanioli în favoarea Franței. În acea vreme nu se folosea încă expresia „război de independență”, iar secesiunea față de o monarhie era ceva de neconceput
Războiul de Optzeci de Ani () [Corola-website/Science/305920_a_307249]
-
sud au fost pierdute de spanioli în favoarea Franței. În acea vreme nu se folosea încă expresia „război de independență”, iar secesiunea față de o monarhie era ceva de neconceput. Prima fază a conflictului poate fi considerată ca fiind Războiul de independență olandez. A doua fază a avut ca obiectiv central obținerea oficială a recunoașterii independenței Țărilor de Jos, deja stabilită de facto. Această fază a coincis cu ascensiunea Republicii Țărilor de Jos ca putere importantă și cu primii pași în construirea imperiului
Războiul de Optzeci de Ani () [Corola-website/Science/305920_a_307249]
-
doua fază a avut ca obiectiv central obținerea oficială a recunoașterii independenței Țărilor de Jos, deja stabilită de facto. Această fază a coincis cu ascensiunea Republicii Țărilor de Jos ca putere importantă și cu primii pași în construirea imperiului colonial olandez. Printr-o serie de căsătorii și cuceriri, o succesiune de duci de Burgundia și-a extins ducatul, formând Imperiul Burgundiei care a inclus și cele Șaptesprezece Provincii. Deși însuși Ducatul Burgundia a fost pierdut în favoarea Franței, în 1477, imperiul Burgund
Războiul de Optzeci de Ani () [Corola-website/Science/305920_a_307249]
-
de corăbii sau alte ocupații simple, și-au găsit rezonanță printre olandezi. Elementele calviniste ale rebeliunii au reprezentat o provocare morală pentru Imperiul Spaniol. Făcând deja parte din echilibrul puterii în evul mediu târziu, pe lângă nobilii locali, mulți dintre administratorii olandezi de atunci nu erau aristocrați prin tradiție, ci se trăgeau din familii care nu erau de viță nobilă și care s-au ridicat ca statut în ultimele secole prin comerț și finanțe. Opus acestui proces, colecția de regate aristocratice răsfirate
Războiul de Optzeci de Ani () [Corola-website/Science/305920_a_307249]
-
într-o a doua fază, mult mai decisivă. Totuși, această situație a dus la o discordie crescândă printre olandezi. De o parte exista o minoritate calvinistă militantă care dorea continuarea luptei împotriva regelui catolic Filip II și convertirea tuturor cetățenilor olandezi la calvinism. La cealaltă extremă exista o minoritate predominant catolică care dorea păstrarea loialității față de protectorul țării () și față de guvernul Țărilor de Jos, subordonat acestuia. Între cele două exista o mare majoritate de olandezi (catolici) care nu aveau o motivație
Războiul de Optzeci de Ani () [Corola-website/Science/305920_a_307249]
-
un comandant slab, iar în plus nu a înțeles aranjamentele comerciale sensibile dintre regenții Olandei și Spania. Mai mult, Leicester a ținut partea radicalilor calviniști, atrăgâd neîncrederea catolicilor și moderaților. Leicester, de asemenea, a intrat în conflict cu mulți patricieni olandezi încercând să adune mai multă putere în dauna statelor provinciale. În mai puțin de un an de la sosire, el și-a pierdut susținerea publică. Robert Dudley, Earl of Leicester s-a întors în Anglia, după care "Staten-Generaal" fiind incapabil să
Războiul de Optzeci de Ani () [Corola-website/Science/305920_a_307249]
-
Leicester s-a întors în Anglia, după care "Staten-Generaal" fiind incapabil să mai găsească un regent potrivit, l-a numit pe Maurits de Orania (fiul lui Wilhelm) în vârstă de 20 de ani în funcția de Căpitan general al armatei olandeze în 1587. Această numire disperată s-a dovedit în curând a fi salvarea republicii aflate sub presiune. Frontierele de astăzi ale Țărilor de Jos au fost în mare măsură stabilite de campaniile lui Mauritius van Oranje. Succesele Olandei se datorează
Războiul de Optzeci de Ani () [Corola-website/Science/305920_a_307249]
-
a provinciilor de sud a și fost lansată, fără avizul lui Mauritius, în 1600. Deși a fost prezentată ca eliberarea sudului Țărilor de Jos, campania a fost menită în primul rând să elimine amenințarea pe care o reprezentau pentru comerțul olandez pirații din Dunkirk (), sprijiniți de spanioli. Spaniolii și-au întărit pozițiile de-a lungul coastei, și astfel s-a ajuns la bătălia de la Nieuwpoort. Deși armata "Staten-Generaal" a câștigat un mare prestigiu, atât pentru ea cât și pentru comandanții săi
Războiul de Optzeci de Ani () [Corola-website/Science/305920_a_307249]
-
divizarea Țărilor de Jos în state separate a devenit inevitabilă. Cu eșuarea eliminării amenințării de la Dunkirk pentru comerț, provinciile din nord au decis să pună bazele propriei lor marine pentru protejarea comerțului maritim. Această decizie a condus la crearea Companiei Olandeze a Indiilor de Est în 1602. Puternica flotă olandeză s-a dovedit a fi o forță redutabilă, împiedicând mai târziu ambițiile maritime ale Spaniei. 1609 a cunoscut încetarea focului, numită apoi "Armistițiul de doisprezece ani", între Provinciile Unite și statele
Războiul de Optzeci de Ani () [Corola-website/Science/305920_a_307249]
-
inevitabilă. Cu eșuarea eliminării amenințării de la Dunkirk pentru comerț, provinciile din nord au decis să pună bazele propriei lor marine pentru protejarea comerțului maritim. Această decizie a condus la crearea Companiei Olandeze a Indiilor de Est în 1602. Puternica flotă olandeză s-a dovedit a fi o forță redutabilă, împiedicând mai târziu ambițiile maritime ale Spaniei. 1609 a cunoscut încetarea focului, numită apoi "Armistițiul de doisprezece ani", între Provinciile Unite și statele din sud controlate de Spania, mediate de Franța și
Războiul de Optzeci de Ani () [Corola-website/Science/305920_a_307249]
-
de Spania, mediate de Franța și Anglia la Haga. Acum, în timpul acestui armistițiu, Olanda a făcut mari eforturi de a-și construi flota care mai apoi avea să joace un rol crucial în schimbarea cursului războiului. În timpul armistițiului, în tabăra olandeză au apărut două fracțiuni pe teme de politică și religie. Una era formată din arminiani, printre ai căror suporteri erau și personalitățile Johan van Oldenbarnevelt și Hugo Grotius. Ei tindeau să fie comercianți realizați care acceptau o interpretare mai puțin
Războiul de Optzeci de Ani () [Corola-website/Science/305920_a_307249]
-
a murit în timp ce spaniolii asediau orașul Breda. Comandantul spaniol Ambrosio Spinola a reușit cucerirea orașului Breda (un episod imortalizat de pictorul spaniol Velázquez în faimoasa sa pictură „Las Lanzas”). După acea victorie însă, soarta s-a schimbat definitiv în favoarea Republicii Olandeze. Fratele vitreg al lui Maurice, Frederick Henry i-a urmat acestuia la comanda armatei. Frederick Henry a cucerit importantul oraș fortificat 's-Hertogenbosch în 1629. Acest oraș, cel mai mare în partea de nord a Brabantului, a fost considerat a fi
Războiul de Optzeci de Ani () [Corola-website/Science/305920_a_307249]
-
cunoscut sub numele de Războiul olandezo-portughez. Olandezii și-au creat un imperiu al comerțului pe tot globul, profitând de avantajul dominării mărilor. Au fost fondate Compania Indiilor Olandeze de Est, pentru administrarea comerțului Țărilor de Jos cu Orientul, și Compania Olandeză a Indiilor de Vest, care administra comerțul cu vestul. În coloniile din vest, "States General" în principal s-a limitat la susținerea căpitanilor de pirați, mai cu seamă în Caraibe, pentru a goli cuferele spaniole în favoarea lor. Cel mai de
Războiul de Optzeci de Ani () [Corola-website/Science/305920_a_307249]
-
noi în Brazilia, America de Nord și Africa. Majoritatea acestor încercări au avut un succes parțial sau temporar. În Orientul Îndepărtat, acțiunile au dus la cucerirea mai multor colonii profitabile. Această evoluție a fost un factor principal în crearea epocii de aur olandeze. În 1639, Spania a trimis o "armada", îmbarcată pentru Flandra, formată din 20000 de soldați pentru a face o ultimă încercare de mari proporții de a înfrânge „rebelii” din nord. "Armada" a suferit o înfrângere decisivă din partea locotenent-amiralului Maarten Tromp
Războiul de Optzeci de Ani () [Corola-website/Science/305920_a_307249]