5,945 matches
-
are continuitate certă: călare, tânărul boier se grăbește, apoi, să ajungă la iubita sa, Elena, fiica vecinului de moșie pomenit deja. Neagu organizează o partidă de vânătoare, în timpul căreia, dintr-un accident în care se topesc, anapoda, răul hazard și orgoliul cinegetic masculin, fata moare împușcată chiar de pețitorul ei. Supus unui proces răsunător, eroul este condamnat la zece ani de temniță, din care nu ispășește decât puțin, fiindcă domnitorul îi acordă o grațiere. Ieșit, astfel, din pușcărie, boierul trece prin
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
spațiu gol de pe pagina scrisă: "Ars, sării în picioare și mă frecai la ochi... Eram eu... dar eu întreg și teafăr în odaia mea [...]". Spaima hipnică îl determină pe erou să-și amâne călătoria pentru dimineața următoare, în vreme ce slujitorul, cu orgoliul satisfăcut, se oferă să-i frece stăpânului harnașamentul cu usturoi, ca mijloc defensiv împotriva duhurilor necurate. După cum se poate observa, prozatorul român încearcă să ofere o explicație rațională elementului aparent supranatural, îndepărtarea carteziană a misterului generându-i lectorului aceeași senzație
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Țării Moldovei continuă cronica lui Grigore Ureche, de la sfârșitul celei de-a doua domnii a lui Aron-vodă, poreclit Tiranul (1595) până la întronarea lui Dabija-vodă (1661), acoperind, așadar, ceva mai mult de o jumătate de secol (Spre deosebire de cronicarii munteni, munciți de orgolii și vânduți domnitorilor sau facțiunilor boierești mai puternice ori mai generoase, cei moldoveni au bunul-simț să lucreze în consonanță și să-și continue unul altuia letopisețele: de la Costin, ștafeta este preluată de Ion Neculce). După cum observă, cu onestitate bătrânească, N.
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
mortem, în evidentă cheie ironică. Adevărată capodoperă a dansului macabru (pentru a relua o sintagmă făcută celebră de Stephen King în titlul cărții sale consacrate horror fiction-ului american și a rădăcinilor sale intelectuale), nuvela lui Philippide poate sta cu egal orgoliu alături de mari piese ale terorii din literatura universală. Avem, în Îmbrățișarea mortului, una dintre cele mai convingătoare instrumentări ale anxietății criminale, beneficiind, simultan, de o copleșitoare țesătură de atmosferă. 2.4. Teroarea supranaturală Ancrajul ferm în supranatural al prozei terorii
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
este personajul tutelar al imersiunii onirice într-o lume spectrală a frumuseții proiectate în chipul demonului. Frumusețea acestei măști trece dincolo de orice relevanță fizică, adevăratul chip al poetului este cel al demonului-daimon al tradiției platoniciene, lucifericul Hiperion, tentat nu de orgoliul unei suveranități absolute, ci de perisabilitatea ființei umane asupra căreia timpul își pune amprenta ireversibil. Zeii tânjesc uneori să devină oameni. Melancolia daimonilor eminescieni se înrudește cu tristețea demonilor vrubelieni. Adriana Șotropa analizează cele două figuri ca sintaxă monstruoasă, tipică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe o suferință dizolvantă, ca la Luchian, care martirizează corpul pentru a elibera spiritul, ci ca o provocare întoarsă împotriva oricărei contestări, a lumii întregi. Nu există nici cea mai mică urmă de modestie în acest portret, ci dimpotrivă, un orgoliu aristocratic, pictorul înfățișează condiția sa de artist ca o demnitate seniorială. O altă deosebire esențială, Pallady se pictează în oglindă în cazul în care pictorul nu era stângaci pensula este ținută cu mâna stângă, iar aceasta nu se detașază cromatic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
serie de inscripții semnificative pentru reversul acestei atitudini: "Nu ești niciodată servit mai rău decât prin tine". Am aspirat la libertate, aspir acum la solitudine. Ea este dificil de obținut. Și încă mai dificil de suportat". Artistul este prins între orgoliul său creator și constrângerile inerente condiției umane ca între Scylla și Caribda. Artistul nu vrea să facă nicio concesie și atunci se izolează în turnul său de fildeș cu prețul unui efort considerabil, descoperind acolo dezavantajele unei astfel de decizii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
au marcat? Dintre filmele clasice pe care le puteam vedea pe vremea aceea, m-au impresionat Nanuk de Flaherty și filmele lui Joris Ivens, care încercau să demonstreze că filmul documentar este o formă pură de artă. În tinerețea mea, orgoliile erau atât de mari, încât spuneam că oricine poate face un film jucat, să iei doi actori, să-i pui să debiteze niște replici și să filmezi acest lucru, pe când să scoți sens dintr-o multitudine de evenimente reale, asta
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Televiziunea Română? Nu. Televiziunea era complet aservită. Astăzi este firească o asemenea colaborare pentru un studio de film, dar atunci era dezonorant să lucrezi pentru televiziune, fiind prea ideologizată. Relațiile dintre TVR și Sahia erau destul de reci, cei din televiziune aveau orgoliul lor și spuneau că se pot descurca și singuri. Dar filmele lor documentare erau atât de politizate, încât, comparativ, ale noastre păreau aproape "reacționare". La fiecare două, trei cadre, îi vedeai pe tovarășul și tovarășa, lucru care în Sahia nu
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
pe această lună (subl.ns.) cu care Federația Tineretului Democrat Vasluian și-a dus la îndeplinire sarcinile pe care și le-a impus în această campanie”. Nemulțumirea provocată de necâștigarea tuturor celor patru mandate de deputat a mușcat adânc din orgoliul nemăsurat al corifeului bolșevic vasluian. Iată ce autocritică „aspră” și-a făcut chiar cu mâna cu care și-a scris „raportul de activitate”: „... rezultatele pozitive cât și cele negative a muncii depuse de tineret în această perioadă s’au putut
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de încrezătoare în flecărelile fără sfârșit ale unor șmecheri politici, bine hrăniți, bine adăpați și bine plătiți, tot de ei, la urma urmei. În același mod triumfalist, Iacob scria la mașina din dotare următoarele perle propagandistice numai bune la uns orgoliile rănite ale ștabilor de la „centru”, dacă se vor fi lăsat duși de nas așa ușor: „... populația orașului cât și a județului, este mulțumită de măsurile luate contra elementelor rău-voitoare și primesc cu deosebită satisfacție asemenea măsuri pe viitor”. Aici, credem
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
că este făcută de un Tov. membru în Biroul Județian, perzând actele Organizației care erau de mare importanță (subl.ns.)”. Găsindu-i zelul „revoluționar” cam suspect, Pavlov a mai găsit un buboi negru pe chelia tovului: „...la aceasta a contribuit orgoliul din el, că va fi înlocuit în muncă dacă merge la spital, neavând curajul de a merge la C.C. atunci când s’a întâmplat fapta”. De aici deducem că ovreiul Vojniver era cam hapsân după „muncă” și a crezut că face
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
colonelul Leonov apoi de căpitanul Lukianenko. Nu se știe din ce hrube sau găuri de șobolan au apărut primii amici ai ocupanților, minoritarii evrei care, (conform documentelor originale pe care le-am studiat cu mare atenție) au început să gâdile orgoliile sovieticilor declarându-se cei mai aprigi...comuniști de-ai locului! Îmi permit să spun că a fost o minciună gogonată, deoarece prin cercetarea arhivei fostei Poliții de Siguranță, care de obicei nu glumea atunci când venea vorba de mișcări subversive ce
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
dominație, nu a căpătat încă acel chip blajin pe care europeanul îl admiră în propria-i oglindă. Europa este la fel de dificil de perceput dintr-un anumit punct al Europei, și anume Franța. Concepția noastră riscă să fie viciată de acel orgoliu cultural care face din Franța țara Luminilor și a Rațiunii, opusă prea empiricei și cețoasei Anglii, prea metafizicei și nebuloasei Germanii, precum și excesului de misticism slav, subtilității retorice italiene sau sumbrei pasiuni hispanice. Concepția noastră este de asemenea viciată de
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
dintre tendințele cunoașterii și acțiunii valorificabile în programul tranziției atitudinale ce vizează consolidarea democrației prin "democrația la bază", democrația comunitară. Criticii modernității clasice au accentuat mereu că modelul reprezentaționalist și determinist importat în științele socio-umane din științele naturii, preeminența pozitivismului, orgoliul raționalismului și pretenția acestuia de a emite numai judecăți obiective și soluții infailibile pentru "obiectele" sociale, precum și ambiția fundaționalismului de a produce certitudinea absolută, au îndepărtat cunoașterea și cultura social-politică de menirea comunitară și finalitatea terapeutică. Desigur, această situație este
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
moleșit de bunăstare care, fără să-și dea seama, se găsește în situația Imperiului roman, înainte ca acesta să se prăbușească sub acțiunea migrației barbarilor veniți din Răsărit, și un Est marcat de efervescența demolatoare a unei democrații primitive, de orgolii identitare și de o dezordine economică înfrățită cu corupția, generatoare de pauperitate și de impulsuri emigraționiste masive..." (Severin și Andreescu 2000, 286). Ne putem imagina cum percepe o Europă astfel prezentată un om de rând. Este ușor de remarcat ralierea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a fost inaugurat (cu fastul impus de eveniment) primul an școlar de la liceul de fete, numit, uneori, și „pension de domnișoare”. Din păcate, atunci când 14 femei se adună la un loc, fie și pentru o cauză nobilă, se adună 14 orgolii, 14 temperamente, 14 caractere și 14 trepte diferite pe scara ierarhiei sociale așa că, tot în acest an, au fost înregistrate și primele două demisii din comitetul de conducere a SNFOR Vaslui și anume: Olga G. Volenti (președinte) și Lucreția Ed.
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Nord, provincie ultimă ce nu făcuse parte NICIODATĂ din fostul imperiu țarist! Cu recunoscuta-i paranoia (nume generic pentru un grup de boli psihice cronice care se manifestă prin lipsă de logică în gândire, prin idei fixe, prin susceptibilitate, prin orgoliu exagerat, prin mania persecuției, prin halucinații), cel mai sângeros și mai odios dictator al secolului XX, voia să pună mâna, cu predilecție, pe cetățenii care se refugiaseră în România din dreapta Prutului, în perspectiva ofensivei generale a Frontului 2 ucrainean, comandat
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de către ruși și nu putea fi interpretat nicicum, la fel ca și celelalte 19. Pusă în fața faptului împlinit, delegația noastră, condusă de către avocatul comunist Lucrețiu Pătrășcanu, a semnat al Moscova documentul aproape fără a obiecta sau a scoate vreun cuvânt. Orgoliul marilor dușmani de la răsărit nu trebuia știrbit nici măcar cu o virgulă. Imediat după semnarea acestui rușinos diktat, conform articolului 18 din document au fost trimiși la județe așa-zisele Comisii Aliate de Control (inițial cu acronimul C.A.C., apoi, datorită
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fie alcătuit și din cucoa-ne dornice de senzații noi, veneau imboldurile pentru a continua munca aceasta ingrată de educare și autoeducare. Nevoia de public e perceptibilă așadar mai mult pe filiera unor necesități de natură intelectuală decât pe cea a orgoliilor personale, sau a goanei după celebritate. Dacă în ședințele de la Pogor întâlnirile cu Celălalt se derulau într-o manieră informală, uneori alunecând în zonele "uliței mici", în cadrul prelecțiunilor se exersează întâlnirile tehnicizate, nu atât de plăcute (tracul fatal unor prelectori
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
deopotrivă, act critic, iar actul critic stă la baza disocierilor, a opțiunilor, a creației însăși. Mie mi se pare că marele avantaj al intelectualului de veac XIX, care se raporta la Junimea maioresciană, era relaxarea, în sensul bun, lipsa unor orgolii intelectuale de pro-porția celor de azi. Era și un soi de solidaritate străină contemporaneității. Credeți că astăzi ar mai exista condiții de posibilitate pentru întruparea unei asemenea efervescențe a spiritului românesc? Există, fără îndoială, numai că altfel structurate, altfel puse
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
astre." Din păcate, aceste exerciții de școlar repetent nu arată doar inadecvarea la lirism! Dacă N. Iorga a fost un resentimentar incurabil, faptul se datorează și unor experiențe ce i-au traumatizat brutal adolescența și tinerețea aceste oaze ale nemăsuratului orgoliu; una din ele a fost o primă întîlnire cu I. L. Caragiale dramaturgul avea 42 de ani, Iorga doar 23: "...am îndrăznit să cetesc dintr-un cutezător manuscris de roman prin care încercam, în anumite seri la Paris, să schițez viața
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
în care, mitomania lui esențială se satisfăcea." Complexul portret realizat din lumini și umbre rembrandtiene e al unui exilat în această lume, al unui Don Quijote tragic, al unui vînător de iluzii; sufletește, e un alchimist năzuind să asocieze timiditatea și orgoliul, izolarea și revolta, inutilul și inactualul, postura de fanariot decadent și cea a spiritului imperial bizantin; această coabitare dihotomică pur-impur, nobil-ignobil o percepe Vasile Lovinescu ca un izvor al dramei interne ce se va distila în frumusețea stilului matein: Nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
al lui Ion Luca, "detestat de Mateiu, încă din tinerețe, cînd se afla silit să-i rabde lecțiile de morală" (B. Cioculescu), așa cum rezultă și din amintirile fiicei acestuia: "Într-o zi tata i-a făcut o observație usturătoare pentru orgoliul lui. Matei intrase în biroul tatei cu niște mănuși de piele fină, galbenă ca puișorii de rață. Tata a încruntat sprîncenele..." Supărarea nu îl împiedică pe tînăr să-l agreseze financiar pe cel detestat "pe care l-am touchat fort
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
fiind prea delicată." Totuși, din perspectiva lui Slavici, Caragiale "a fost un bun fiu, bun soț și bun părinte" iar Călinescu observa că "familia scriitorului este plină de jupâni Dumitrache mândri de calitatea lor de cetățeni onorabili și plini de orgoliul de familiști." Este dincolo de orice îndoială că și-a ajutat cu sume importante de bani mama și sora dar față de propriile progenituri a manifestat atitudini care frizează absurdul așa cum sugerează și celebra replică pe care cei mici o auzeau destul de
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]