4,474 matches
-
Pe la mijlocul acestui secol existau aproximativ 3000 de orașe 160. Începând cu anul 1254161, puterea lor a crescut, permițând formarea unei mari Confederații a Rinului. Această Confederație și-a asumat efortul de a restabili unitatea vastului Imperiu după căderea Hohenstaufenilor, dar ostilitatea episcopilor și a principilor teritoriali l-a zădărnicit. Cu mai multă sau mai puțină amploare, încercările se reluau cu orice prilej, începând cu secolul al XIV-lea. Micile "republici suverane" precum Köln, Worms, Spire, Ratisbonne, Bâle (născute din orașele libere
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
distribuindu-le în schimb pământurile Sfântului Imperiu. Începea acum un lung război, în care "protagoniștii dramei" vor dispare unii după alții. Ferdinand al II-lea va muri în 1637, în timp ce armatele Habsburgilor amenințau Parisul 240. În anii 1637 și 1638 ostilitățile sunt marcate de confuzie și un relativ statu quo. Când se stingeau Richelieu (1642) și Ludovic al XIII-lea (1643), trupele franceze îndreptaseră situația, învingând Spania la Rocroi (1643). Ferdinand al III-lea, fiul și urmașul lui Ferdinand al II
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
a nordului Lorenei (incluzând Metz) și obligația de a plăti despăgubiri de război în valoare de 5 miliarde franci-aur425. În timp ce, învinsă, Franța pierdea Alsacia-Lorena și era supusă unor obligații financiare uriașe, unificarea Germaniei se înfăptuia. Elanul patriotic provocat de aceste ostilități au determinat unirea statelor din Sud cu Confederația Germaniei de Nord, punând bazele celui de-al doilea Reich 426. La 18 ianuarie 1871, regele Prusiei, Wilhelm I, era proclamat împărat în Sala Oglinzilor de la Versailles 427. Constituția celui de-al
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
pe posibilitățile tehnicii de luptă. Germaniei, adepta unui război de anvergură, de distrugere fără menajamente, declanșat cu rapiditate, i se opunea o strategie franceză bazată pe un război cu participare națională, desfășurat pe fronturi largi, susținut de coaliții militare. Desfășurarea ostilităților va demonstra că războiul-fulger (Blitzkrieg) preconizat deja de germani nu se putea încă materializa, că forțele vor fi măcinate treptat prin uzura unui război de poziție. 4. Criza din vara anului 1914 și pretextul "Sarajevo". Războiul Străbătută de crize și
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de presiuni asupra lui Hull cu privire la importanța cooperării internaționale postbelice și la necesitatea de a nu se mai reveni la politica sferelor de influență, a acceptat un set de principii cu privire la unitatea Aliaților și colaborarea "în perioada ce urma încheierii ostilităților" ("Declarația celor Patru Puteri din octombrie 1943"), incluzând crearea unei organizații internaționale de menținere a păcii și securității 743. La Conferința de la Teheran, care i-a reunit în zilele de 28-29 noiembrie 1943 pe Churchill, Roosevelt și Stalin 744, s-
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
O situație specială a apărut atunci în Cehoslovacia, al cărei guvern acceptase în iulie 1947 participarea la Conferința pregătitoare pentru aplicarea Planului Marshall. Conducătorii sovietici au dat de înțeles că acceptarea Planului Marshall va fi considerată ca un "act de ostilitate" la adresa sa. La 10 iulie 1947, guvernul de la Praga și președintele Beneš s-au aliniat poziției sovietice, declinând oferta americană. Planul Marshall a intrat în vigoare la 3 aprilie 1948. Planul reprezenta 1,2% din produsul național brut al SUA
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Zid". După vizita lui Honecker în septembrie 1987 primul șef de stat est-german aflat într-o vizită oficială în RFG838, acordurile de cooperare, pe toate planurile, dintre cele două țări s-au înmulțit. Cu toate acestea, Honecker și-a manifestat ostilitatea față de Perestroika și politica lui Gorbaciov, continuând să conducă țara într-un sistem strict autoritar. Ideea reunificării nu a fost niciodată abandonată. Reunificarea celor două Germanii era prevăzută în Constituția RFG (Grundgesetz), art. 146839, intrată în vigoare la 23 mai
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
855. Era din ce în ce mai clar că nu atât utilizarea puterii militare, cât a celei comerciale și "armei" drepturilor omului putea produce schimbarea 856. Căderea Zidului a însemnat sfârșitul lui Honecker și deschiderea drumului reformelor democratice în Republica Democrată Germania. Conducătorii est-germani au manifestat ostilitate față de evenimentele de la Budapesta și Varșovia. Din cauza strictei supravegheri, locurile de întrunire a opozanților regimului comunist au devenit lăcașele cultului protestant. Anunțarea distrugerii cortinei de fier între Ungaria și Austria i-a determinat pe mii de est-germani să profite de
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Schulze, op. cit., p. 71. 298 Mary Fulbrook, op. cit., p. 124. O asemenea Confederație a mai fost formată începând cu anul 1254: Confederața Rinului, care și-a asumat rolul de a restabili unitatea vastului Imperiu după căderea Hohenstaufenilor, proiect zădărnicit de ostilitatea episcopilor și a principilor teritoriali. 299 Fr. M. Kircheisen, op. cit., p. 12. 300 Jacques Le Rider, op. cit., p. 47. 301 Istoria diplomației, I, p. 410. 302 Fr. M. Kircheisen, op. cit., p. 65. 303 Gh. Bichicean, Introducere în istoria modernă universală
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
și termenele de evacuare a teritoriilor cerute. Pe 28 iunie, orele 11, în telegrama de răspuns a Guvernului român către Guvernul URSS, citim: "Guvernul român, pentru a evita gravele urmări pe care le-ar avea recurgerea la forță și deschiderea ostilităților în această parte a Europei, se vede silit să primească condițiile de evacuare specificate în răspunsul sovietic". În primul Consiliu de coroană convocat de Carol al II-lea privind primirea Ultimatumului, se votează după cum urmează: 11 exprimate nu, 10 da
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și cu totul nemotivată se manifestă în contra esteticului; uriașe mașinării, remarcă Virgil Nemoianu, sînt puse în mișcare pentru a strivi niște fluturi care nu fac rău nimănui. Se luptă cu tancurile în contra vrăbiilor. Sînt de neînțeles și greu de motivat ostilitățile orchestrate sistematic în contra celor care susțin autonomia esteticului. Aflăm această teamă și antipatie aproape egal răspîndită printre ideologiile de Dreapta, de Stînga sau de Centru. Din războiul în contra formalismului estetic sînt luați ca repere Nietzsche și Dilthey, primul un antiformalist
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
literați care cred cu tărie în nevoia de frumos. În argumentația etalată în favoarea formalismului estetic apelează la unul dintre cei mai importanți filosofi politici conservatori, Michael Oakeshott, bun observator al ideologiei comuniste, care urmărea simplificarea, la maximum a tuturor activităților: "Ostilitatea față de subtilitățile și nuanțele practicii literare și analizei critice formaliste provine din această dorință disperată de simplitate. Mulțimile de inamici ai formei nu caută să ne protejeze de vreun exces de ordine, cum vor să ne facă să credem. Dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în crearea instituțiilor. Virgil Nemoianu narează în cîteva fraze sintetice argumentul general al acestui necesar tratat de îmblînzit postmodernitatea: "Apariția formei estetice și atracția spre ea constituie deopotrivă o prezență constantă în istoria literară și culturală. La fel de permanentă e și ostilitatea față de ele: doar justificarea acestei ostilități variază de-a lungul secolelor, putînd fi de natură religioasă, filozofică, ideologică, socio-economică sau de alt fel. Aproape inevitabil, cei care studiază literatura sînt obligați să aleagă o tabără sau alta. Motivele pentru care
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în cîteva fraze sintetice argumentul general al acestui necesar tratat de îmblînzit postmodernitatea: "Apariția formei estetice și atracția spre ea constituie deopotrivă o prezență constantă în istoria literară și culturală. La fel de permanentă e și ostilitatea față de ele: doar justificarea acestei ostilități variază de-a lungul secolelor, putînd fi de natură religioasă, filozofică, ideologică, socio-economică sau de alt fel. Aproape inevitabil, cei care studiază literatura sînt obligați să aleagă o tabără sau alta. Motivele pentru care sînt înclinat s-o aleg pe
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
istorici. I.E. Torouțiu consemnează: "în "postfața" "vieții lui Eminescu", d-l G. Călinescu recunoaște dealtfel singur că lucrarea d-sale nu este decît o compilație obicinuită, "fără duh creator" și că din această cauză se așteaptă, să fie întîmpinată "cu ostilitate de către scriitori și oameni de știință". Se felicită însă că d-sa a avut destul talent și "îndemînare" să compileze în așa fel, încît să nu lase "să se vadă cusăturile materialului" altora". Și este argumentată evidenta ipocrizie a lui
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
nefericire, n-au mai rămas decât în zonele necooperativizate de comuniști!). Dincolo însă de această explicație mai generală, care încearcă o înobilare sofistică pentru mahalagismul generalizat ce domină - din vina formatorilor de opinie și a stăpânilor lor - spațiul nostru public, ostilitatea cu care a fost întâmpinat încă de la început Principele Radu e greu de înțeles. S-a insinuat, în tradiția scenariilor conspiraționiste care fac deliciul bârfitorilor politici, că ar fi un fel de "cal troian" infiltrat în Casa Regală. De cine
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ale procesului sau chiar acordul final.119 Conform art. 3 (al Convenției de la Haga, 1907) în reglementarea pașnică a conflictelor internaționale oferta de mediere nu trebuie să fie considerată un act inamical, dreptul de a media fiind conferit (chiar pe parcursul ostilităților) unor părți neimplicate în conflict. Medierea este acțiunea unei persoane aleasă luându-se în considerare calitățile personale sau funcțiile pe care le îndeplinește; în mod obligatoriu mediatorii trebuie să dispună de cunoștințe, resurse și prestigiu, toate acestea fiind elemente definitorii
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
și arabi vs. vest.246 În legătură cu motivele reale care alimentează criză israeliano-palestiniană nu se poate spune că există o unanimitate de percepții, înșiși evreii și palestinienii împărtășind puncte de vedere diferite; astfel, israelienii consideră că unul dintre principalele motive ale ostilității îndreptate împotriva lor este antisemitismul; o altă sursă a conflictului arabo-israelian rezidă din interpretarea tradițională a shariei, lege islamică potrivit căreia toate teritoriile musulmane inclusiv cele ocupate reprezintă teritorii care au aparținut și au fost controlate exclusiv de musulmani; unii
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
rezidă din interpretarea tradițională a shariei, lege islamică potrivit căreia toate teritoriile musulmane inclusiv cele ocupate reprezintă teritorii care au aparținut și au fost controlate exclusiv de musulmani; unii israelieni consideră că în virtutea acestei legi străvechi arabii musulmanii își perpetuează ostilitatea împotriva Israelului, sharia fiind cea care interzice evreilor și creștinilor deopotrivă să fie considerați egalii musulmanilor. Conform preceptelor arabe, în mod tradițional acolo unde evreii și creștinii (dar și alte popoare ne-musulmane) erau sub conducere musulmană, erau numiți dhimmi
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
și palestinieni) a reizbucnit în Gază, la 27 februarie, înregistrându-se foarte multe pierderi de vieți omenești (Israelul a lansat Operațiunile Hoț Winter și Warm Winter); această situație va determina comunitatea internațională să reacționeze prompt lansând numeroase apeluri pentru încetarea ostilităților; în acest sens, SUA au cerut să se pună capăt ciocnirilor israeliano-palestiniene, iar Uniunea Europeană a condamnat "utilizarea disproporționată a forței" de către armata israeliană în Gază; de asemenea, Secretarul General al ONU, Ban Ki-moon a dezaprobat categoric răspunsurile "excesive și disproporționate
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
au existat momente care au marcat definitiv și ireversibil mentalul colectiv; în acest sens, uciderea a aproximativ șase milioane de evrei de către Germania nazistă (în timpul celui de-al Doilea Război Mondial) reprezintă un episod menit să amplifice teamă evreilor față de ostilitatea venită din partea ne-evreilor. Strategia de securitate israeliană a pornit de la premisa că "atât Orientul Mijlociu, cât și sistemul internațional sunt anarhice",561 astfel că Israelul încă de la înființarea să a demonstrat că a învățat lecția de a nu se baza
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
în alte situații decât de război; în general, aceste operațiuni sunt îndreptate împotriva actorilor non-statali și sunt considerate a fi acțiuni de contra-insurgență, anti-subversiune și de menținere a păcii.612 LIC (Low Intensity Conflict) se referă la un nivel de ostilități, specifice unui război convențional de scurtă durată, incluzând operațiuni de menținere a păcii, combaterea terorismului, asistenta statelor în apărarea internă, respectarea obligațiilor unui tratat internațional, acordarea de asistență agențiilor străine responsabile cu aplicarea legii, precum și operațiuni de comando.613 Conform
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
integrității teritoriale și independenței politice a tuturor statelor din regiune, dreptul acestora de a trăi în pace, în interiorul unor granițe sigure și recunoscute, libere de amenințări sau acte de violență, precum și găsirea unei soluții juste a problemei refugiaților.644 Declanșarea ostilităților egipteano-siriene (la 6 octombrie 1973) în vederea recuperării teritoriilor anexate de Israel în urmă războiului precedent, a determinat că în regim de urgență Consiliul de Securitate al ONU să facă apel că toate părțile implicate în conflict să încheie acțiunile militare
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
securitate comună va fi mai sigură și va avea curajul necesar unei implicări susținute în regiune. Cu toate acestea, "pentru instaurarea păcii, nu este suficientă doar asigurarea securității. Fără o perspectivă politică, s-ar ajunge la violență [...] după ani de ostilități, Israelului îi mai rămâne doar un singur pas de făcut - cedarea teritoriilor ocupate în schimbul păcii, iar pacea poate fi încheiată atât cu palestinienii, cât și cu libanezii și sirienii".1160 Uniunea Europeană va trebui să găsească modalități concrete de a-și
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
și un contigent din Arabia Saudita au atacat Israelul. La intervenția ONU operațiunile militare au fost oprite, iar (n perioadă februarie-aprilie 1949 au fost (ncheiate convenții de armistițiu (ntre Israel și statele vecine. La 7 ianuarie 1949, ONU a impus oprirea ostilităților armate, (ncheindu-se o Convenție de armistițiu (ntre Egipt și Israel la 24 februarie 1949. O serie de state arabe au semnat acorduri similare prin care se consacr( victoria Israelului. La 11 mai 1949, Israelul devine membru al ONU, iar ca
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]