8,467 matches
-
nu are altă treabă decât să gonească păsările care vin să ciugulească spicele de grâu pârguit, din semănătura de pe luncă și sălbăticiunile care ar căuta să le pască sau să le calce în picioare; din cauza aceasta oamenii micii așezări de pe pârâul Obârșiei îi spuneau, în derâdere, "Sperie Vrăbii" sau "Brabetele", dar lui nici nu-i pasă, căci știe că apără cel mai bun câmp de cereale al satului... Apoi i-au schimbat numele, tot cu o poreclă, "Aparul"; asta a fost
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
cel mai bun câmp de cereale al satului... Apoi i-au schimbat numele, tot cu o poreclă, "Aparul"; asta a fost după isprava lui, cu care a scos de sub primejdia distrugerii semănătura anului trecut, de sub apele mari, de viitură, ale pârâului acesta năbădăios tare, cu o luncă atât de prielnică. Este un câmp pe care îl curățaseră cu multă trudă, de buruienile viguroase și îndărătnice ale luncii umede, femeile așezării sub conducerea celei mai istețe dintre ele, cea mai pricepută la
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Grîului", care era și Mama Aparului. Dar, după ce îl curățaseră de buruieni, îl săpaseră cu săpăligile din corn de cerb și îl semănaseră bob cu bob, tocmai când - în miezul verii - era aproape gata de cules, veniseră apele mari ale pârâului gata să-l facă una cu mâlul luncii. Paznicul câmpului a încins tot acest câmp, pe marginea pârâului care forma aci o meandră cuprinzătoare, cu un fel de îngrăditură, formată din mâl adus de pârâu și din lut scobit din
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de cerb și îl semănaseră bob cu bob, tocmai când - în miezul verii - era aproape gata de cules, veniseră apele mari ale pârâului gata să-l facă una cu mâlul luncii. Paznicul câmpului a încins tot acest câmp, pe marginea pârâului care forma aci o meandră cuprinzătoare, cu un fel de îngrăditură, formată din mâl adus de pârâu și din lut scobit din malul acestuia, silind pârâul să fie mai cuminte. Dar lucrul de mirare pentru toți a fost că făcuse
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
cules, veniseră apele mari ale pârâului gata să-l facă una cu mâlul luncii. Paznicul câmpului a încins tot acest câmp, pe marginea pârâului care forma aci o meandră cuprinzătoare, cu un fel de îngrăditură, formată din mâl adus de pârâu și din lut scobit din malul acestuia, silind pârâul să fie mai cuminte. Dar lucrul de mirare pentru toți a fost că făcuse toată treaba asta fără să întrebe pe nici unul din "ăi mari", ajutîndu-se numai cu copilandrii așezării punând
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
facă una cu mâlul luncii. Paznicul câmpului a încins tot acest câmp, pe marginea pârâului care forma aci o meandră cuprinzătoare, cu un fel de îngrăditură, formată din mâl adus de pârâu și din lut scobit din malul acestuia, silind pârâul să fie mai cuminte. Dar lucrul de mirare pentru toți a fost că făcuse toată treaba asta fără să întrebe pe nici unul din "ăi mari", ajutîndu-se numai cu copilandrii așezării punând semănătura la adăpost de năzbâtiile pârâului pentru o agoniseală
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
malul acestuia, silind pârâul să fie mai cuminte. Dar lucrul de mirare pentru toți a fost că făcuse toată treaba asta fără să întrebe pe nici unul din "ăi mari", ajutîndu-se numai cu copilandrii așezării punând semănătura la adăpost de năzbâtiile pârâului pentru o agoniseală din cele mai bogate. Numai ceva ploaie trebuia să vină chiar acum, fără întîrziere, când bobul dă în lapte, după un șir de zile de arșiță și uscăciune, deoarece pământul a început să se crape. Ceea ce usucă
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
grâul din pricina secetei. Ar fi la iarnă multă suferință pentru toți și chiar moarte pentru cei mai slabi dintre ei. *** Tânărul Aparu este fericit cu satul lui, cu oamenii și cu rosturile sale. E o așezare de câmpie, pe un pârâu cu izvoare, în pădurea rară de stejari, aluni, tei, meri și peri. Cu vânat și cules, cu ceva pescuit, cu creșterea animalelor domesticite pe lângă casă și cu semănatul grânelor și a legumelor, oamenii se îndestulează. Pârâul lor de-i spun
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de câmpie, pe un pârâu cu izvoare, în pădurea rară de stejari, aluni, tei, meri și peri. Cu vânat și cules, cu ceva pescuit, cu creșterea animalelor domesticite pe lângă casă și cu semănatul grânelor și a legumelor, oamenii se îndestulează. Pârâul lor de-i spun Obârșia (adică începutul Apei) se varsă într-o apă mai mare, care ar coborî tocmai de la munte și se revarsă în cea mai mare dintre toate. Adică Apa care Curge, care - venind dinspre Soare-Apune - străbate strâmtorile
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
câte un șopron care să apere de ploaie gropile de bucate, pentru semințele pentru grâne cu pereții bine întăriți prin ardere. Acest sătuc al lor se află într-o mare poiană a pădurii de stejar, pe o mică măgură deasupra pârâului. De sub măgură, către pârâu, curge un izvor cu apă rece, ce nu-și slăbește curgerea nici în verile cele mai uscate. Pentru toate acestea, Aparul ține la satul și oamenii lui și pentru asta caută să-și facă treaba ce
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
să apere de ploaie gropile de bucate, pentru semințele pentru grâne cu pereții bine întăriți prin ardere. Acest sătuc al lor se află într-o mare poiană a pădurii de stejar, pe o mică măgură deasupra pârâului. De sub măgură, către pârâu, curge un izvor cu apă rece, ce nu-și slăbește curgerea nici în verile cele mai uscate. Pentru toate acestea, Aparul ține la satul și oamenii lui și pentru asta caută să-și facă treaba ce i-a fost dată
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
nimic să nu rămână nefolosit, pentru a nu supăra nici Mumele, nici femeile cele darnice. *** Când au ieșit din Casa Mumelor, cerul tocmai începuse a se înnora în partea dinspre Soare-Apune. Nici nu ajunsese bine la câmpul lui din lunca pârâului, că se și iviră pe sub norii groși și negri șerpii fulgerelor și răzbătură până la el bubuiturile înfundate ale tunetelor. Pesemne că era în partea aceea, către izvoarele Obârșiei, o adevărată rupere de nori, o ploaie ca un potop. Tocmai se
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
și norii cei bogați în ploaie se îndepărtează către miazăzi. Ploaia îi ocolește. Se vede că Muma Ploii e tare supărată pe ei și nu le vrea binele, cu toate darurile pe care tocmai le-a primit. Dar, din susul pârâului, la urechile tânărului Aparu ajunge un murmur îndepărtat. Se ridică de pe scăunașul cu trei picioare din fața covergii și privește către susul pârâului. Pe cursul lui vine la vale, rostogolindu-se, o undă tulbure și înspumată. Așa a umplut albia dezgolită
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
ei și nu le vrea binele, cu toate darurile pe care tocmai le-a primit. Dar, din susul pârâului, la urechile tânărului Aparu ajunge un murmur îndepărtat. Se ridică de pe scăunașul cu trei picioare din fața covergii și privește către susul pârâului. Pe cursul lui vine la vale, rostogolindu-se, o undă tulbure și înspumată. Așa a umplut albia dezgolită de secetă, a cotit pe meandră în jurul câmpului cu semănătură și a apucat-o vâjâind la vale. Oare n-o să rupă gardul
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Îngrăditura e puternică și apa o înconjoară cuminte și se tot duce la vale, lăsând câmpul tot însetat și ofilit. Furia Aparului pentru o astfel de nedreptate îi dă aripi gândului și faptei. Ia o săpăligă de la colibă, coboară la pârâu și din câteva lovituri furioase face o mică deschizătură în gărduțul de lut, în care apa se grăbește să pătrundă și s-o lărgească, și, cât ai clipi, o pânză de apă se furișează și se întinde repede în îngrăditura
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Și au învățat, o dată cu acest prim pas către neatârnare față de toanele firii și ale Mumelor Ocrotitoare, că nu poți aștepta totul de la ele și mai trebuie ca și Omul să facă ceva, cu capul și cu mâinile lui. Numele acelui pârâu, Obârșia, devine astfel simbolul "începuturilor". 1 Botzan M., Cursul și terasele Dunării Inferioare (probleme de origine și datare), Hidrotehnica, 11, București, 1987. 2 Botzan M., Originea și evoluția Deltei Dunării, Hidrotehnica, 12, București, 1987. 3 Vîlsan G., Câmpia Romîn㸠Socec
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de iarbă grasă cireșele ne fac cu ochiul după dușul rece al ploii de vară toboganul curcubeului se arată multicolor pe cerul senin fluturii, albinele, bondari catifelați se bucură de lumina dimineții sălciile își spală pletele în apa răcoroasă a pârâului cristalin se aude clipocitul apei curgând și foșnetul frunzelor în adierea vântului zboară spre o panseluță catifelată o albină cu aripi de borangic în oglinda domol mișcătoare a apei se oglindește bătrâna salcie ciocârlia se leagănă grațioasă pe un fir
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
unei cugetări ce glosează pe tema divinității, a idealului, a sensului vieții etc. Pătrunderea nu îi lipsește lui N. și nici cultura, destul de bogată, încât atunci când își strunește pornirile retorice și când izbutește o focalizare a gândului (ca în Stânca, Pârâul, Marea, Lebăda, Bărăganul) îl anticipează pe Panait Cerna. Dintre tălmăciri, reușite sunt cele, destul de numeroase, din Lenau, îndeosebi ciclul Cântec de pădure, de nefericitul poet german apropiindu-l o afinitate profundă. SCRIERI: Poezii postume, București, 1921; Poezii, pref. Ion Petrovici
NAUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288371_a_289700]
-
apartamente, București, str. Timișoarei 26, str. Verzișori 42, str. Albinis 22. 522. C. Basoc Gheorghe, 4 apartamente, București, Cal. Rahovei 107, Băneasa-Sos. Buc. - Ploiești 6, Popa Tatu 83. 523. C. Bruckner Hans, 8 apartamente, București, str. Progresului 17 Predeal str. Pîrîul Rece 524. C. Braileanu Constantă, 8 apartamente, București, str. Nifon 21, str. Teilor 2. Sinaia str. Furnică 6. 525. C. Bunescu Eugenia, 3 apartamente, București, str. Rahovei 20. 526. C. Barth Adolf, 4 apartamente, București, str. Carol Davila 38. 527
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
introd. Faragó József, București, 1974; Három testvér, kilenk sárkány. Román fantasztikus balladák [ Ăi trei frați cu nouă zmei. Balade fantastice românești], îngr. și introd. Faragó József, București, 1976; Körutazás. Román novellák, karcolator [Turneu. Schițe și nuvele românești], București, 1977; Pe pârâu de rouă. Balade populare românești - Rétek harmatában. Román népballadák, îngr. și introd. Faragó József, Cluj-Napoca, 1985; A műfordító emlékeiből [ Din amintirile traducătorului], București, 1986. Repere bibliografice: Balla Ernő, Ion Creangă gyermekkori emlékei - magyarul, UTK, 1950, 16; Bajor Andor, D. Th.
KISS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287717_a_289046]
-
palat e menită să împodobească? de ce toate aceste strădanii fără istov? Răspunde, țesătorule! oprește-ți mîna puțin! un singur cuvînt vreau să-ți spun! Dar nu, suveica aleargă, motivele zboară pe urzeală, covorul se desfășoară la nesfîrșit, ca apa unui pîrîu. Divinul țesător țese, făcînd atîta gălăgie cu războiul lui de țesut, încît nu mai poate auzi nici un glas omenes; iar noi, cei care ne uităm la război, sîntem la rîndul nostru asurziți de zumzetul lui; doar cînd ne depărtăm de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
care unii cercetători o numesc „paranteză orizontală”): „Moșneagul nostru - Ilie Aldea a lui Ion - era om vechi” (M. Sadoveanu). Linia de pauză poate marca, În construcțiile eliptice, lipsa predicatului sau a verbului copulativ: „În stânga - margine de pădure, până la râpa unui pârâu” (M. Sadoveanu). Observație Linia de dialog nu poate suplini și virgula. În cazul În care contextul impune și folosirea virgulei, aceasta se pune după linia de dialog: GREȘIT: Se vor folosi fie steluțe - dacă nu sunt prea numeroase, - fie cifre
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
adesea, o accelerare a evenimentelor. Subiectul este probabil depășit. Lucrurile se desfășoară prea repede pentru el. Pe de altă parte, mișcarea descendentă a apei evocă fie, la modul pozitiv, fecundarea materiei; fie, la modul negativ, degradarea unei situații. Fluviu, râu, pârâu În numeroase culturi, fluviul constituie frontiera dintre două lumi, lumea viilor și lumea morților, alegorie a lumii terestre și a lumii spirituale. Prin urmare, trecerea de pe un mal pe altul echivalează, în funcție de orientarea mișcării, cu o evoluție sau o involuție
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
o reprezentare a vieții. Viața subiectului este sau nu un lung fluviu liniștit? El exprimă cursul previzibil al evenimentelor, chiar necazurile, sau, dimpotrivă, când depășește malurile, riscurile la care este expus și pericolele ce îl amenință pe subiect. Râul și pârâul împărtășesc aceleași semnificații, dar mai atenuate. Cât despre confluență, în funcție de scenariul oniric, este expresia uniunii sexuale sau spirituale. În orice caz, confluența exprimă o mișcare expansivă, dezvoltarea materială, afectivă ori intelectuală, asocierea forțelor. Fântână Dacă nu e secată, fântâna este
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Împartă bani săracilor. Cert este că, imediat după scenă, Iuda părăsește adunarea apostolilor și dispare În noapte (celebrele cuvinte: „Și era noapte!”). Aici se Încheie rolul lui Iuda, conform mărturiei ioaneice. El reapare În capitolul 18, În grădina aflată „dincolo de pârâul Cedrilor”, Însoțind „oastea și slujitorii”, dar nu avem nici recunoaștere, nici dialog, nici sărut. Isus preia inițiativa, El este singurul protagonist. Iuda a fost executat și scos din „piesă” la Cină. Firește, nu aflăm nimic nici despre sfârșitul său. * Înainte de
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]