8,628 matches
-
Îi era frig chiar și cu plapuma pe care și-o trăsese până peste cap. După un timp, aproape fără voie, ca și cum cineva ar fi împins-o de la spate, se ridică cu greu din pat și făcând un ultim efort, păși ca prin vis până la ușa bătrânei care locuia alături de ea apăsând pe butonul soneriei. Bătrâna de peste optzeci de ani, scundă și rotofeie, rămasă de ceva ani văduvă, se deplasa cu mare greutate, respirând șuierător, sufocându-se și de aceea, cea
PAGINILE ARSE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348910_a_350239]
-
datoare, nimănui, nicio explicație, simțind că nu era vorba doar de refuzul de a vorbi, ci doar de o neputință. Era ca și cum își pierduse peste noapte darul vorbirii. Și, iarăși, alte pagini arse i se scutură dintre amintiri: se vede pășind anevoie pe strada radiografiată, precum o coloană vertebrală îmbătrânită, de razele unui soare cu dinți. Privind doar în pământ și adâncită în gândurile sale, se oprise pentru scurtă vreme la noul ei loc de muncă, pentru a lăsa concediul medical
PAGINILE ARSE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348910_a_350239]
-
cu cărți, în special în germană și engleză, întregeau ambientul. O alee din mici pietre roșiatice m-a dus spre o arcadă de vis. Albul florilor peste verdele crud al frunzelor m-au făcu tsă cred că pe acolo vei păși într-un tărâm de poveste. Și nu a fost departe de adevăr. Dincolo se desfășura o superbă grădină în care erau risipite mese curate și elegante. Și toate acestea se aflau pe malul râului Bentota. În timp ce îmi savuram delicioasa băuturadin
LACRIMA DIN OCEAN ( JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 4 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348894_a_350223]
-
cu unul mai suav, mai stins... până când ajung să gust liniștea primei încăperi din casă. Ajunsă în fața vilei surorii mele, deschid cu grijă ușa, să nu-l trezesc pe tata. Intru ca un hoț, mă descalț la primul pas... și pășesc, cu pantofii în mână, până într-o zonă din care pot să-l văd. E un bătrânel de 80 de ani, care doarme liniștit, ca un prunc, într-un pat de la Caritas, închiriat anume pentru confortul lui. E un pat
CUM SE VEDE TOAMNA ... PRINTRE BUCLE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348980_a_350309]
-
cu unul mai suav, mai stins... până când ajung să gust liniștea primei încăperi din casă. Ajunsă în fața vilei surorii mele, deschid cu grijă ușa, să nu-l trezesc pe tata. Intru ca un hoț, mă descalț la primul pas... și pășesc, cu pantofii în mână, până într-o zonă din care pot să-l văd.E un bătrânel de 80 de ani, care doarme liniștit, ca un prunc, într-un pat de la, închiriat anume pentrului. E un pat ale cărui margini
CUM SE VEDE TOAMNA ... PRINTRE BUCLE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348980_a_350309]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > ERA POETULUI Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 408 din 12 februarie 2012 Toate Articolele Autorului ERA POETULUI Pășește singur printre versurile - pulbere de stele, Poetul. I-a cerut muntelui magica putere a sunetelor De la răscruci din piatră. Adăpostind verbele grele, Ale izvoarelor. În noaptea - mireasă din pridvorul cuvintelor. Și-a legat visul de cifra opt, la adăpost de
ERA POETULUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346762_a_348091]
-
cu o prefață de Ștefan Lucian Mureșanu și un “ cuvânt înainte“ de Cristina Ștefan, abordează tema timpului ca entitate a dilatării spațiului și perceperea acestui fenomen, de către Poet, într-o determinare contextuală, ca unitate de sens cuprinsă în unitatea metaforei: “Pășește singur printre versurile-pulbere de stele,/ Poetul. I-a cerut muntelui magica putere a sunetelor/ De la răscruci din piatră. Adăpostind verbele grele,/ Ale izvoarelor, în noaptea-mireasă din pridvorul cuvintelor. “( Era poetului). Intuiția metafizică e diversă în acest volum ce cuprinde 38
POETICA TIMPULUI REAL DIN TRANSCENDENTUL IMAGINAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346747_a_348076]
-
conceput sub forma unui vapor, al cărui „căpitan” este Cristina Cărbune ( una dintre poetele volumului antologic mai sus amintit), o fată originară din România , grație căreia ne este posibilă o astfel de întâlnire, de excepție. Vă invit pe puntea vaporului! Pășiți cu încredere! Aici, este un eveniment exotic, asemănător celui trăit de Zaharia Stancu, prin anii `80, când romanul său, „Desculț”, a „străbătut globul pământesc în sandale” fiind tradus și în Japonia. În această zi de 22 respectiv 23 august( ținând
ANTOLOGIA IZVOARELE VIEŢII ÎN JAPONIA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346765_a_348094]
-
vedea cum un fum albastru de țigară năvălea afară.Această imagine i-a adus aminte de un incendiu, din copilărie, petrecut la o casă de pe strada Leulești din orașul unde se născuse.De atunci trecuse cincizeci și ceva de ani.Păși în local. Erau aceleași fețe de-acum o săptămână. Doar pe Marin nu-l vedea.” Poate vine mai târziu ... “. Se așeză la aceași masă, punând cutia cu piesele de șah alături. - Doamna Doina, vă rog aduceți-mi o sticlă de
JOCUL DE ŞAH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346734_a_348063]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > PRINȚUL METAFOREI Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 418 din 22 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Prințul metaforei lui Fănuș Neagu Nisipul din clepsidră refuză să mai curgă, Secundele vieții alunecă pe-arcuș Pășește printre îngeri cu privirea-i adâncă Și-n catastiful vieții semnează el, Fănuș! Îl doare, dar nu plânge că lasă-n urmă lacrimi Fiindcă nemuririi oferă al său trup, În slovele de aur închide vis și patimi Aripi de fericire
PRINŢUL METAFOREI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346810_a_348139]
-
profesoarei mele d-na Maria Hurduc. Debutul meu a avut loc pe scena Teatrului Liric din Craiova în rolul Neddei (Paiațe). Următorul pas în cariera mea a fost pe scena Operei Brașov în opereta ''Contesă Maritza'' că mai apoi să pășesc pe scena Operei Române în Boema de Puccini cât și pe cea a Teatrului Național de Opereta ''Ion Dacian'' interpretând rolul Silviei din opereta lui Kalman. Mara Circiu: Care este rolul tău favorit? Ce alte roluri ți-ar place să
TINA MUNTEANU- ZÂNA OPERETEI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346823_a_348152]
-
încălzesc sufletul la flacăra spiritului. Românii-și poartă cu ei peste tot valorile. Hărnicia este averea cu care mulți români au plecat din țară și nu e singura virtute care îi definește. Aceste trăsături au dat dreptul românilor de a păși cu demnitate în lume și aceasta se datorează și faptului că în România au fost educați și formați în spiritul muncii, al destoiniciei, al perseverenței. Ajungând în vârful urcușului străbatut cu atata efort de-a lungul anilor, acum, frații Oprea
FRAŢII IACOB ŞI FLORIN OPREA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346885_a_348214]
-
Lumânarea de Înviere În noaptea Invierii, mergeam la slujba de Înviere ca mai apoi să aducem Lumina Învierii acasă. Pe drumul către casă dădeam Lumină și celor întârziați. Când ajungeam acasă, bunicuțu făcea simbolul Crucii pe ușa de la intrare apoi pășea pragul în casă. După el, urmam noi, ceilalți. Ajuns în casă, se închina, apoi stingea lumânarea de grinda casei. Lumânarea era păstrată în casă cu sfințenie, aprinzând-o, mai apoi, la vreme de necaz:boală, furtună,inundații ... Mielul pascal Mielul
ÎNVIEREA DOMNULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346894_a_348223]
-
în marea sa bunătate, a pus în noi suflet și conștiință pentru a iubi și pentru a sluji Luminii și Binelui. Cu ocazia acestor sfinte sărbători, vă doresc să vă regăsiți sufletul dumnezeiesc, să găsiți calea spre fericire și să pășiți în Lumină. Sfintele Sărbători să vă inunde sufletul de pace și credință, de înțelegere, generozitate și bucurie. Cei dragi să vă fie aproape! Hristos a Înviat! Hristos a înviat! Născuți suntem Ca orișicare floare Din Pământ. Tatăl Ceresc a pus
ÎNVIEREA DOMNULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346894_a_348223]
-
că pe viitor nu veți deveni toți pictori, dragi elevi, a subliniat d-na prof. Ecaterina Bonciu, însă dacă veți învăța să iubiți culoarea, veți ști întotdeauna să armonizați lucrurile din mediul vostru, veți învăța să apreciați frumosul și veți păși cu multă plăcere într-o expoziție de artă, de unde veți ieși mult mai bogați sufletește. Este important să învățăm de la natură, să lăsăm culorile să se joace pe planșă, iar dacă vom ști să ascultăm sfatul specialiștilor și vom picta
CONCURSUL JUDEŢEAN DE PICTURĂ CULORILE BARĂGANULUI EDIŢIA A VI-A, 2013-2014 de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346911_a_348240]
-
nu doar cu culoare, ci și cu emoție și simplitate. Să nu uităm că pictura, acea culme a delicateții sufletului uman, va pătrunde cu frumusețea ei dincolo de retina ochiului și va naște mereu un cântec divin pe notele căruia vom păși desculți către cer. Felicitări adresez și eu tuturor elevilor participanți, cadrelor didactice ce veghează la formarea lor, organizatorilor și invitaților speciali, datorită cărora acest eveniment a fost un succes. Timp de două ore culorile s-au jucat în voie pe
CONCURSUL JUDEŢEAN DE PICTURĂ CULORILE BARĂGANULUI EDIŢIA A VI-A, 2013-2014 de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346911_a_348240]
-
-n colbul de cleștar, Iubitul ei se-apropia de-altar Și lăcrima privindu-l de departe... III Pe-un alt decor, cu mii de ani în urmă Trecea Iisus cu-o Cruce grea în spate Lovit era, batjocorit cu glume, Pășea domol un sfânt printr-o cetate Păcatu-ntreg sub jertfă să-l sugrume. Se strânse gloata urii solidară Ca-ntr-un ciorchine razele de soare, Loveau turbați - ca fiarele în pradă Câțiva, uimiți, se ascundeau să vadă, Iar cei mai mulți priveau cu
SUNAMITA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346928_a_348257]
-
cadavre-umbresc pustia Și ce-a rămas viață - e-o poartă spre mormânt. ...Tu-ai luptat pesemne Moarte, cu toți ienicerii tăi! VII Se lasă-ncet amurgul, și cerul parcă plânge Aceste cruci zdrobite rămase încă vii Trec îngerii în grabă, pășind mai mult prin sânge, Și-atâta milă plânge în pașii lor pustii E țărna încă udă și doarme-ntreaga fire Iar peste iadu-acesta de chin și zvârcolire Coboară-o pace sumbră desprinsă din mormânt, E ceasul cel din urmă cu
APOCALIPSA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346927_a_348256]
-
va auzi va vorbi și cele viitoare vă va vesti” (Ioan 16, 7 - 8; 13 - 14). Acestea sunt și cuvintele Domnului nostru Iisus Hristos, care ne îndeamnă să întâmpinăm intrarea noastră, a creștinilor de astăzi, într-o „societate a globalizării”. Pășind spre moarte, Mântuitorul nostru Iisus Hristos se duce spre biruință și către victorie, „cu moartea pre moarte călcând”. Moartea și Învierea Domnului nostru Iisus Hristos vor fi urmate, așadar, de Pogorârea Sfântului Duh peste ucenici, pentru ca întreaga lor ființă să
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346859_a_348188]
-
nu mare i-ar fi fost mirarea ca s-o vadă cum plânge... drăguța de ea. Portița de la tindă era dechisă. O legase Leana cu o sfoară să n-o-nchidă vântul și să facă zgomot în plină noapte. A pășit în tindă în vârful picioarelor, ca să nu fie auzit de Leana. A pus valiza lângă ușă, a scos cureaua armei de pe umăr. A rezimat pușca de colțul tinzii, după ce a verificat dacă are piedica pusă, fiindcă era încărcată. Când să
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
privind apatici cârdul de gâște ce traversa ulița, răscolind praful. N-am fost nevoită să merg prea mult, că am ajuns pe plajă, iar nisipul fierbinte îmi transmite fiori în tot trupul. Pentru câtva timp, luciul apei mă fură, astfel pășesc fără a fi atentă la scoicile sfărâmate ce îmi rănesc tălpile. Privirea mi-e ațintită spre orizont, aproape că nu simt durerea rănilor ce mă ustură din cauza apei sărate. Marea este cel mai tainic confident al meu. În tainița ei
MARMURA VIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347014_a_348343]
-
este demonul din mineCe te pretinde cu tăria unui zeu.Izvor dezlănțuirii ți-e ... VII. E EA !, de Cruți Cristian , publicat în Ediția nr. 1055 din 20 noiembrie 2013. Uite-o! E EA! Femeia cu luna în coaste. O vezi? Pășește înnorat peste lumi Să nu i se vadă haloul. Și plânge,și-a scrântit glezna De bolovanul minților mele. Doar i-am spus că pe nori Nu se poartă tocuri! Să o iau în brațe? Nu! Dintr-un timp negru
CRUŢI CRISTIAN [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
fac milă. Ea a fugit Când mă plangeam lui Dumnezeu : Uite-o! E EA! Femeia cu copacul în șoaptă! O vezi? Se târâie luminos pe sub lumi. Citește mai mult Uite-o! E EA!Femeia cu luna în coaste.O vezi? Pășește înnorat peste lumiSă nu i se vadă haloul.Și plânge,și-a scrântit gleznaDe bolovanul minților mele.Doar i-am spus că pe noriNu se poartă tocuri!Să o iau în brațe? Nu!Dintr-un timp negru are aripiSă zboare
CRUŢI CRISTIAN [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
panourile demonstrative ca mostre de specific românesc, și, mai ales, omniprezența în școală a portretelor lui Ștefan cel Mare și Mihai Eminescu m-au surprins și m-au umilit adânc pentru nedreptul meu proces de intenție făcut gazdelor înainte de a păși pragul acestei școli. În plus, acest din urmă indiciu de românism, cu tabloul lui Eminescu în prim plan, mi-a declanșat automat imaginea sălii de clasă din romanul " Tema pentru acasă" al lui Nicolae Dabija, spațiul restrâns care declanșează extinsa
FRUMOASA VALAHĂ DE PE METEREZELE ROMÂNISMULUI TRANSNISTREAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346242_a_347571]
-
îmbinată cu suplețea, Oricine era îndemnat să te iubească. Dispari, imaginea frumos creată De mult, din suflet tu mi-ai dispărut, Din inimă fiindu-mi dislocată, Definitiv de tine eu m-am rupt. A reveni în sufletu-mi la loc, Pășind cu-ncrederea de altădată Nu cred că vei găsi vreun loc Inima fiindu-mi la ora asta ocupată. Câmpia Turzii 1965 Referință Bibliografică: ÎNDEPĂRTEAZĂ-TE! / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 892, Anul III, 10 iunie 2013. Drepturi de
ÎNDEPĂRTEAZĂ-TE! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346287_a_347616]