5,936 matches
-
se prinse strașnic de bordul avariat, prin care lumea lui plutitoare lua rapid apă. Prin marea-i inerție, o cuirasă zdravănă solicită intens structurile de fixare: cu cât încrederea pusă în ea e mai neclintită, cu atât mai devastatoare și panica născută de apariția fisurilor. Acesta este efectul Titanic: naufragiul respectiv nu uimește decât prin incredulitatea de excepție a armatorilor, echipajului și pasagerilor în fața dezastrului, traduse într-o lipsă crasă de pregătire. Ghețarul a lovit exact în punctul de maximă rezistență
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
imaginară: deși perfect vertical, se descoperea chircit la marginea umbroasă a femeii, cu ochii în pământ, cerșind cu nerușinare pietrăria ei prețioasă. În curbura întinsă implorator către ea bălteau străveziu toate lucrurile jinduite rămase lui deocamdată neatinse. Îl neliniști până la panică acea apariție mizeră în formă de mână provenind din lăuntru-i, căreia el, Ian Rechner, arhitectul reușitei personale și cetățean de vază al unui regat respectabil, nu-i era decât marionetă zâmbită țeapăn. Sau - cine știe? - brățară, dacă nu cumva cătușă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
psihic, strică echilibrul uman. O realitate „Înșelătoare” disturbă orientarea, depersonalizează, conduce la o funcționare dizarmonică a creierului: oamenii devin asemănători, sunt ușor de influențat, mentalitățile evoluează spre simplism și ritmuri sacadate, rațiunea este suspendată. Într-un cuvânt, În condiții de panică, de frică, „omul se inferiorizează”. Condițiile timpului determină „renunțarea la personalitate (...) unul dintre relele cele mai mari ale vremii noastre”. Era În 1947, cu valuri de epurări, arestări, prigoniri. tensiunea nervoasă a epocii contrazicea principiile evoluției: „spiritul postbelic este antievolutiv
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
-lea de Habsburg obține zadarnic coroanele Boemiei și Ungariei, căci nu poate împiedica o destrămare a puterii imperiale cu atît mai periculoasă cu cît turcii continuă să înainteze. Sosirea lor în cîmpia Dunării, în vecinătatea statelor ereditare ale Habsburgilor, provoacă panică. Slăbiciunea lui Frederic al III-lea, care era în imposibilitatea de a găsi o soluție, îi determină pe Electorii germani să aleagă drept "rege al romanilor" pe fiul său, Maximilian de Austria (1486). Acesta din urmă a devenit, datorită căsătoriei
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
gură în gură, "Marea Frică" insinuează un misterios complot al aristo craților, care ar fi angajat trupe de tîlhari sau de soldați străini pentru a incendia recoltele și a ucide pe "patrioți". Zvon lipsit de orice fundament, dar care provoacă panica în toate satele și îi face pe țărani să se înarmeze și să atace castelele. Ei profită de situație pentru a-și manifesta resentimentele acumulate împotriva nobilimii și a arde așa numitele "terriers", vechi documente în care sînt consemnate drepturile
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
contemporan? este hoț?r�ț empiric?. Ea abordeaz? problemele nu doar pentru a deschide perspective asupra procesului socializ?rîi, ci pentru c? s�nt interesante �n ele �nsele. O emisiune radiofonic? dramatic? ne ofer? ocazia s? studiem psihologia colectiv? a panicii. Un fenomen precum r?zboiul este punct de plecare pentru cercet?ri asupra moralului civilului ?i cel al militarului. Avem impresia c? Durkheim a fost prea ambi?ios ?i prea ner?bd?tor. El a inventat o flogistic? sociologic? steril
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
se desfășurase în câmp pentru a primi bătălia. Mongolii au luat-o la fugă din nou, spre locul unde erau pregătiți manechinele. Urmărindu-i, episcopul și comitele Bochi surprinși de apariția din flanc a trupei de manechine, au intrat în panică, au rupt rândurile și împrăștiindu-se pe câmp, au oferit mongolilor o victorie deplină, episcopul izbutind cu greu să scape în cetate. Înspăimântat de aceste peripeții, care erau să-l coste viața, Benedict a adunat o mică ceată de ostași
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
La refuzul său de a da informații, Kotian, acuzat că sfidează ordinul regal, a fost ucis cu toți ai săi. Uciderea nevinovatului han a dus îndată la o răscoală generală a cumanilor, ceea ce a mărit și mai mult haosul și panica. Această imprudență avea să coste viața a zeci de mii de ostași și locuitori ai Ungariei, Banatului și Transilvaniei. În acele momente de răscruce ale statului ungar, ar fi fost normal ca regele și nobilii să ofere comanda supremă a
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
începu tratativele. O pradă imensă din prizonieri, turme nenumărate de vite și oi, trecute la nord de Istru, odată cu Izz-ed-din, a fost consecința acestor complicații politice din Orientul Apropiat. Desfășurarea forțelor tătărești de la nordul Dunării spre Constantinopol nu produse numai panică între bizantini, ci și neliniște la Roma. Lăsând la o parte îngrijorarea papei Urban, ce se desprinde din scrisoarea din 13 martie 1264 către arhidiaconul Ioan din Orăștie, că această localitate se afla lângă ținuturile tătărești lipsită de venituri, fiind
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
dragul meu". Julien nu așteaptă să i se spună a doua oară, și acoperă încheietura, chipul soției sale cu sărutări umede. Încearcă să-i cuprindă trupul prin așternuturi. "O, încă nu, te rog!" Copleșită de groază, de un soi de panică instinctuală, Jeanne încearcă să câștige timp. Însă Julien începe să-și piardă răbdarea și, schimbând dintr-odată tonul, pune capăt tergiversărilor: "De ce să mai întârziem, când tot acolo o să ajungem?" Apoi dispare grăbit în odaia de toaletă. Jeanne aude un
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
admite nicio pată, niciun compromis. Tânăra care practică flirtul contrariază încă și mai mult atunci când, procedând asemenea Mariei Bashkirtseff, își folosește farmecele pentru a-și găsi un soț. Acest lucru este perceput ca o inversare totală a rolurilor și provoacă panică în rândul bărbaților. Căci dacă tânăra femeie se masculinizează, nu există oare riscul ca, pentru a se restabili un echilibru, bărbații să fie spoliați de virilitatea lor, emasculați? Dacă femeile începeau să fie admise în Academia Franceză, se întreba deja
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
foarte bine că "singurul lucru ce o leagă de acest băiat e tulburarea" pe care o încearcă în prezența lui. Cu toate acestea, din conformism, nu îndrăznește să-și ia înapoi cuvântul dat. Curând, logodna devine oficială. Tânăra intră în panică. "Cât am fost logodită, m-am simțit captivă, exact ca într-un harem". Clara se răzvrătește împotriva regulii jocului social, pe care o consideră profund inechitabilă: de ce trebuia o fată să-și încredințeze întreg viitorul unui singur bărbat, pe care
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se îmbarcă în grabă pentru a se retrage. După cucerirea orașului Dunkerque, pe 4 iunie, germanii lansează o nouă ofensivă spre vestul și sudul țării. La auzul acestei vești, guvernul republican părăsește Parisul. Din acel moment, populația este cuprinsă de panică. Opt milioane de refugiați se revarsă pe drumuri, într-un haos de nedescris. În zumzetul amețitor al bombardierelor germane, printre rafalele mitralierelor, merg împingând, care cum poate, biciclete, landouri, cărucioare pline vârf cu valize sau obiecte de mobilier. Are loc
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Bardot, sunt uneori prinse din urmă de convenții. Urmărită de amintirea terifiantă a avortului clandestin făcut la Megève pe când era doar o copilă, vedeta mărturisește în memoriile sale că gândul de a rămâne însărcinată îi crease întotdeauna o stare de panică. Dragostea fizică era pentru ea o imensă "plăcere [...], dăruirea totală de sine, [...] împărtășirea absolută a simțurilor. [...] Însă la vremea aceea, tot ce ar fi putut să fie nespus de frumos era mereu umbrit de teama unui accident". După fiecare împreunare
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
a fi anormalitate, simptomele indicative ale suferinței cronice pot fi un răspuns normal la durere și pierdere. Kastenbaum (1977) prezintă câteva caracteristici ale persoanelor suferinde: retragere socială, dificultate în a accepta realitatea pierderilor suferite, dezorganizarea stilului de viață, anxietate, depresie, panică, teamă, uneori gânduri suicidare, pesimism, preocupare în legătură cu detaliile morții. Existența factorilor stresori mărește riscul complicațiilor. Acești factori pot fi: lipsa suportului social, istoria bolii cronice, relații interpersonale tensionate, tipuri de pierderi. Sprijinul social este privit, pe bună dreptate, ca fiind
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
în apartament, să-și cumpere și să-și instaleze centrală termică în casă, să cumpere haine soției și aparatură tehnică. Am căzut jos de durere. Noroc că a trecut pe la noi Dan, că soția, și așa de bolnavă, intrase în panică. A chemat îndată Salvarea, am fost transportat la spitalul Parhon, unde un medic, cunoscut cu Dan, doctorul Suditu, m-a operat de prostată. În ziua când m-a operat, am rugat o rudă să stea cu soția. Soția care nu
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
rezonabil dar... "uitase" să dea factură sau bon de casă. Se-nvîrtise el de 100 de ruble, iar noi nu puteam introduce drujba în țară, nici n-o puteam înscrie la Poliția comunei, ca orice utilaj funcționînd pe benzină. Clipe de panică. Ne aflam la Tbilisi cu Guram care se dădea și el de ceasul morții pentru a găsi o soluție. Și a găsit-o! A urcat repede în redacția revistei și a dictat secretarei o adeverință prin care "revista Literatura pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
august intrau și armatele acelea în Cehoslovacia. Oare neliniștea mea să fi fost o presimțire? Rareori am fost atât de mulțumit că m-am întors acasă. Urmează zile și săptămâni de îngrijorare, lumea încep să-și facă provizii de alimente, panică etc. 10 octombrie 1968. Lumea a început să se liniștească, așa că, văzând că nu năvălește nimeni peste noi, m-am calmat și eu puțin. Toamna am fost pe la Breaza, pe la Brebu, am făcut 6 sau 7 studii în zece zile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
că din senin. Timp de câteva clipe, moș Gheorghe pare confuz.... Gândul lui e dus departe, la căpițele din deal, la brazdele încă neîntoarse sau la cele neadunate încă. Începe războiul nervilor, un război cu sine însuși, care îi stârnește panică și groază. Se precipita în gol parcă, apoi se potolește cu greu, de-a lungul patului, după ce a deschis televizorul. În mână apucă la întâmplare un ziar pe care începe să-l citească dintr- un capăt în celălalt. Nu scoate
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
bine și se întoarse cu parolă “liber la trecere”. Autocarul demara imediat, străbătând ținutul arid al vecinilor bulgari, apoi în zori se înscrise pe autostradă care se întindea infinită parcă către Turcia. Urma o explozie de cauciuc, care provocase mare panică în rândul pasagerilor, iar securiștii coborâră alarmați, verificând cauciucurile autocarului. Unul dintre ei constată cu stupoare că autocarul avea două cauciucuri vechi, destul de uzate, desi spunea el, toate cauciucurile îi fuseseră date noi la plecare șoferului. Cert este că acesta
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
ofere găzduire. Din momentul în care templul a fost pângărit prin prezența străinului, oracolul e mut, zeul tace, încât întrebările tuturor au rămas fără răspuns (II, p. 40). Drept urmare, întreaga lume greacă e paralizată, căci pe toți i-a cuprins panica, fiindu-le teamă să înceapă vreo acțiune în lipsa îndrumării divine : Cine poate porni la întâmplare ? (II, p. 41). În ceea ce-i privește, actorii își rostesc replicile fără pic de convingere, lipsiți de vlagă (II, p. 41), în fața unui public plictisit
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
îl zărește ca printr-o lunetă slab luminată. Dimineața devreme, doctorul Sinus își face apariția, sus pe trepte, lângă cei doi paznici care se trezesc speriați. A venit în inspecție. Inopinat. Cu chipul încremenit, ca o mască. Un vânt de panică suflă pe coridoare. Infirmierele, care lălăiau printre treburi, se reped să acorde îngrijiri bolnavilor. Doctorul Sinus intră în rezervă și îi reproșează soțului ei, cu gentilețe, dar ferm, că nu respectă regulamentul spitalului: "Veniți, vă duc acasă. Ne ocupăm în
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de încălzire climaterică, luna august e mai degrabă răcoroasă. E bine pentru lucru și, deoarece doctorul M. i-a recomandat să revină cât mai repede la o viață normală, ea se apucă de lucru, încercând să depășească un sentiment de panică: a luat foc casa, ce trebuie salvat mai întâi? Lungită pe pat, începe totuși cu ce e mai ușor, trierea hârtiilor. Pagini izolate dintr-un jurnal ținut fără asiduitate, reflecții de lectură, bruioane de scrisori niciodată trimise, vise notate imediat
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Cum Arcadi? Mama citise peste umărul ei: Sigur că da, Arcadi! Ne anunță că vine! Stai puțin, în ce zi suntem azi?" Se întoarse spre calendarul de perete, dar un curent slab de aer făcea să tremure, ca apucată de panică, foaia zilei. O zi de noiembrie 1956. Închise ușa și foaia se liniști: "Păi,se fac exact trei zile de când a expediat telegrama asta! Ia uite, am fi putut s-o primim după ce ar fi plecat, s-a mai întâmplat
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
că aceste acorduri sînt respinse de greviști. Așa încît, din 27 mai pînă în 10 iunie criza socială se transformă într-o criză politică. Incapacitatea guvernului de a rezolva criza socială, tăcerea generalului de Gaulle după propunerea referendumului asupra participării, panica cercurilor conducătoare, par să creeze un nivel de putere, de care opoziția se străduiește să profite. Pe 28 mai, studenții și sindicatele cer pe stadionul Charléty, în prezența lui Pierre Mendès-Francé, reforme profunde, de structură, în timp ce François Mitterand propune constituirea
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]