13,759 matches
-
HBV. S-a constatat că imunizarea numai față de HBc protejează cimpanzeul față de infecția cu HBV, dar este posibil ca CTL cu specificitate HBc să joace un rol important. Primul vaccin HBV aplicat la om a fost reprezentat de injecții cu particule subvirale, goale, de 22 nm, purificate din plasma sangvină a purtătorilor cronici. Odată cu răspândirea infecției HIV, un astfel de vaccin a devenit nesigur. În prezent, se utilizează vaccinuri care conțin proteina recombinantă a învelișului HBV. Aceste vaccinuri sunt reprezentate de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
subvirale, goale, de 22 nm, purificate din plasma sangvină a purtătorilor cronici. Odată cu răspândirea infecției HIV, un astfel de vaccin a devenit nesigur. În prezent, se utilizează vaccinuri care conțin proteina recombinantă a învelișului HBV. Aceste vaccinuri sunt reprezentate de particule subvirale, care conțin fie numai proteina S produsă în celulele levurii S. cerevisiae (Valenzuela și colab., 1982) sau proteinele M plus S, produse în celulele în cultură de ovar de hamster chinezesc (Michel și colab., 1984). Deși sunt foarte eficiente
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
mai puțin informală și mai teoretizată, dar metodele narative se repetă. De exemplu, orice experiment de laborator în fizică, chimie sau biologie este o povestire plănuită și dirijată, copilul fiind un colaborator esențial. Testul pentru hidrogenul care se degajă cînd particulele de cupru se combină cu acidul sulfuric este pentru profesor și pentru laborant o poveste veche, veche (oh, nu se mai face așa în zilele noastre!). Dar este o poveste nouă, o narațiune a experienței personale impunînd copilului morala a
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
competenței narative în postura de resursă creatoare în perioada primei copilării. 3 Articularea textului narativ I Timp, focalizare, narație 3.1. Textul narativ: un nivel unic de analiză În acest capitol cît și în cel ce urmează revenim de la caracterizarea „particulelor elementare” ale narațiunilor, grupate sub denumirea de „istorie”, la diferite extinderi și individualizări ale acelor elemente care contribuie la producerea textului. Ne putem gîndi la mișcarea de pe planul abstract al componentelor istoriei pînă la cel concret al realizărilor textuale, atît
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
colțul propriei tale străzi, ești copleșită deodată de un sentiment de fericire - absolută fericire! - de parcă ai fi înghițit deodată o bucată strălucitoare din soarele acelei după-amieze tîrzii, care s-a mistuit în suflet împrăștiind o ploaie de scîntei în fiecare particulă, pînă în vîrful degetelor? ... Oh, nu-ți poți explica sentimentul ăsta fără să fii „beat și aiurit”? Ce idioată e civilizația! De ce ți s-a mai dat un trup, dacă trebuie să-l ții ferecat într-o cutie ca
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
îl drenează în limfaticele peribronhovasculare și eventual în canalul limfatic drept sau în canalul toracic via sistemul limfatic mediastinal. De asemenea, s-a presupus că aceste stome realizează o legătură directă între cavitatea pleurală și cea peritoneală explicând astfel cum particulele inhalate, de exemplu asbestul intră în cavitatea pleurală și produc fibroză sau mezoteliom malign [45, 46]. PATOLOGIA TUBERCULOASĂ A SPAȚIULUI PLEURAL ȘI SINDROAMELE POSTTUBERCULOASE Sindroamele posttuberculoase apar la un pacient cunoscut cu tuberculoză, dar vindecat în urma tratamentului tuberculostatic, cu obiectivarea
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
schimbările de anotimp. Cei afectați de această miasmă se caracterizează prin depresie, hipocondrie, iritabilitate și bradipsihie. DIATEZA CANCERINICĂ Westlake care apreciază că în condițiile moderne au apărut cauze noi generatoare de diateze, consideră modificările induse în organism de expunerea la particule ionizate, ca fiind la fel de profunde și de stigmatizante din punct de vedere biologic, cu repercusiuni definitive asupra reactivității organismului ca și diatezele clasice. De aceea consideră justificat să se accepte o nouă diateză pe care a denumit-o Andromeda și
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
14 , Kant15, Spinoza, Bacon și Kuhn5. Biofilosofia își are partea ei de contribuție la descoperirea structurii ADN-ului în 1953 și a genomului uman în anul 2000. Biofilosofia cuantică, datorită descoperirii transformării corpusculului în undă și a probabilității, consideră măsurătorile particulelor ca "probabile" și nu determinate. Incertitudinea probabilității este proporțională cu mărimea deviației standard. Principiul incertitudinii al lui Werner Heisenberg susține că este imposibil să înregistrăm impulsul și poziția unei particule. Descoperiri majore dau uneori falsa imagine a evoluției ascendente lineare
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
descoperirii transformării corpusculului în undă și a probabilității, consideră măsurătorile particulelor ca "probabile" și nu determinate. Incertitudinea probabilității este proporțională cu mărimea deviației standard. Principiul incertitudinii al lui Werner Heisenberg susține că este imposibil să înregistrăm impulsul și poziția unei particule. Descoperiri majore dau uneori falsa imagine a evoluției ascendente lineare, ca rezultat al unei analize superficiale. Această linearitate pare că scurtcircuitează spiralele, fără a respecta spiralitatea evoluției și timpii de evoluție în spirală. Există perioade istorice propice marilor descoperiri, care
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
analiza spectrală cantitativă, de determinare a concentrației. Metodele de analiză spectroscopică (figura 1 și tabelul 1) investighează compoziția și concentrația de elemente chimice sau componente dintr-un material, bazându-se pe studiul fenomenelor rezultate prin interacțiunea radiațiilor electromagnetice și/sau particulelor elementare cu proba de analizat. Pentru vizualizarea, înregistrarea, examinarea și analiza spectrelor se folosesc aparate specializate cunoscute sub denumirea de spectroscoape, care, indiferent de metoda de analiză spectroscopică utilizată, vor include sursa de radiație, proba de analizat și sistemul de
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93479]
-
pământ în diverse direcții, căderea fiind produsă de curenții de aer puternici ai zilei când baza plantei a fost total putrezită. Plantele din vatra de atac se smulg ușor (pentru că au rădăcinile distruse), iar pe resturile de rădăcini se mențin particule de sol reținute de miceliul ciupercii (fig. 3). Transmitere-răspândire. În solul monoculturilor cerealiere, ciuperca rezistă sub formă de organe de rezistență și de miceliu pe resturile vegetale ale plantelor parazitate. Practicând monocultura grâului timp de mai mulți ani sau asolamente
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
strat de celule moarte, ce vor constitui un baraj pentru următorii spori ajunși pe suprafața tuberculilor. Transmiterea ciupercii este deci asigurată în cursul vegetației de spori, iar de la un an la altul de spori de rezistență din pământ sau, din particulele de pământ de pe tuberculii sănătoși, mașini agricole, mijloace de transport etc. Spori de rezistență pot fi aduși în câmp odată cu gunoiul de grajd provenit de la animalele hrănite cu tuberculi infectați, nefierți. Prevenire și combatere. Respectarea măsurilor de carantină internă și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în cursul zilei și revenirii lor la normal, noaptea. Transmitere-răspândire. Transmiterea virusului în natură este asigurată de ciuperca de sol Polymyxa betae ce acumulează virusul în timpul parazitării. Sporii de rezistență ca și sporii ciupercii, conțin virusul pe care îl transportă. Particulele de pământ infestate cu spori pot fi duse de vânt la distanțe mari, așa încât, aria de răspândire a virusului crește foarte repede, iar în cazul rotațiilor scurte sau a asolamentelor defectuos alcătuite pagubele pot fi mari. Virusul infectează și spanacul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ciupercii de la un an la altul se face numai prin microscleroți, care în anul următor pot da naștere la micelii de infecții pe plantele din cultura următoare. Transmiterea ciupercii de la plantă la plantă se face tot prin microscleroții, antrenați odată cu particulele de sol în timpul lucrărilor tehnologice, din cursul vegetației. Prevenire și combatere. Carantina fitosanitară internă și externă prevede măsuri drastice de depistare și localizare a focarului de infecție. M. Acimovic (1962) precizează că cea mai neindicată premergătoare pentru floarea soarelui este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
precipitații abundente și temperaturi ridicate. În țara noastră a fost semnalată în culturile de tomate din câmp, destinate industrializării. Simptome. Fructele verzi sau cele coapte de la baza plantelor, care au venit în contact cu solul sau pe care au ajuns particule de sol după ploile repezi, prezintă pete circulare mici, brune, ușor adâncite, de 0,5-0,7 cm. Pe pete se observă zonalități concentrice de culori diferite brune-deschis și brune-închis (fig.103-b). Pe fructele coapte, zonele atacate au culoarea brun-roșiatică, înconjurate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la plural, indiferent de numărul conjuncților (băiatul și câinele aceștia). Acest acord, de tip referențial, al demonstrativului postpus ar putea constitui un argument în favoarea interpretării sale ca un pronume, nu ca un adjectiv (vezi și similiaritatea cu formele pronominale, având particula finală -a). Nu este un argument foarte puternic, de vreme ce și adjectivul propriu-zis se acordă tot pe baza unor trăsături referențiale, fără să putem spune că prin asta se încadrează în clasa pronumelui. 3.7. Posesivul Pentru posesiv, singurul tip de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
morfologice, ci, mai degrabă, sintactice. 3.1.1. Posibilități de marcare a relațiilor sintactice intrapropoziționale Marcarea constituenților S, A și O se poate face prin mai multe mijloace 14, inventariate și descrise de Dixon (1994: 39−48): folosirea anumitor cazuri, particule sau adpoziții, acordul verbal și pronominal sau, frecvent, o combinație a acestor posibilități. ( a) Marcarea cazuală apare în două ipostaze: în unele limbi (latina, dyirbal) este obligatorie, iar în altele apare numai în situații de ambiguitate (motu, dhalanji, wangkumara, gazali
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
adpoziții, acordul verbal și pronominal sau, frecvent, o combinație a acestor posibilități. ( a) Marcarea cazuală apare în două ipostaze: în unele limbi (latina, dyirbal) este obligatorie, iar în altele apare numai în situații de ambiguitate (motu, dhalanji, wangkumara, gazali). (b) Particulele și adpozițiile prezintă aceleași posibilități de marcare ca și sistemul cazual, însă există foarte puține limbi care folosesc acest tip de marcare (japoneza și, dintre limbile ergative, tongana). (c) Acordul contribuie la marcarea relațiilor sintactice în măsura în care verbul lexical sau auxiliarul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
folosit pentru a denumi cazul care marchează subiectul verbelor tranzitive, prin contrast cu alt caz, absolutivul, care marchează subiectul verbelor intranzitive și obiectul verbelor tranzitive (Dixon 1994: 1). Termenii ergativ și absolutiv s-au extins la marcarea funcțiilor sintactice prin particule și adpoziții, prin mărci pronominale de acord atașate verbului principal sau verbului auxiliar, prin ordinea constituenților (Dixon 1994: 1). Definițiile date acestui fenomen sunt diferite, în funcție de modelul teoretic la care se raportează. 4.1. Alte definiții ale ergativității În bogata
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nu se coboară la nivelul lor pentru că este orgolios Alunița a copt din cauza leziunilor Fructul s-a copt înainte de vreme din cauza căldurii Lingurile de metal (se) coclesc de la apă Vaporii de apă condensează din cauza temperaturii scăzute Gheața se condensează în particule minuscule din cauza temperaturii scăzute La Hidromecanica a continuat protestul determinat de salariile mici Petrecerea s-a continuat până târziu în noapte pentru că participanții erau foarte entuziaști Buzele crapă ușor la frig Stratul de vopsea se crapă de la soare Acidul uric
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
poate vorbi numai de o tendință de specializare stilistică. De exemplu, a aglutina este preferat în limbajul medical, iar a se aglutina, în limbajul tehnic, chimic, lingvistic, precum și în utilizările metaforice: Serul de control/Hematiile aglutinează Petele roșii de pe Jupiter/ Particulele/Sensurile cuvintelor/ Conflictele umane se aglutinează. Cele patru verbe care denotă configurația spațială (ancora, înțepeni) și mișcarea direcționată (coborî, urca) reprezintă o subclasă destul de insolită între verbele cu alternanță cauzativă și cu variație reflexiv/nonreflexiv, agentivitatea/tipul de cauză fiind
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
este lipsită de sens; ● româna are topică liberă: poziția subiectului (în VP sau în afara acestuia) este foarte greu de dovedit; inversiunea locativă este posibilă în orice fel de propoziții; ● româna nu are structuri specializate pentru exprimarea rezultativului; ● româna nu are particule aspectuale − dacă ar avea, probabil că acestea ar fi legate de distincția inergativ/ergativ, sau, mai degrabă, de distincția telic/atelic, așa cum se întâmplă cu perechea a dormi vs a adormi; ● teste precum genitivul negației în rusă nu se pot
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și de o limbă romanică). Foarte puțini vorbitori sunt monolingvi. Basca se folosește în domeniul tradițional, în variantele sale dialectale, și oficial, în varianta standardizată prin politica educațională. Limbă cu morfologie ergativă completă, cu dublă marcare: nominală (prin caz, postpoziție, particulă) și verbală (acord). Codarea ergativă nominală e generală și independentă de timpul verbal. Constituentul A este marcat prin cazul ergativ. Există două tipuri de conjugare: tipul sintetic, puțin utilizat și tipul perifrastic, construit cu auxiliarul corespunzător verbului a fi pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și ca O, pentru alte verbe. DALABON Limbă australiană aborigenă. 20 de vorbitori. Sufixul ergativ este folosit cu toate subiectele inanimate, dar nu cu toate subiectele animate. DANI (NDANI) Limbă papua, vorbită în vestul Noii Guinee. 270 000 de vorbitori. Particula care marchează cazul ergativ (al argumentului A) poate lipsi, atunci când A și O nu se pot confunda. DHALANJI Limbă vest-australiană din familia pama-nyungan. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de semantica nominalelor. În propozițiile principale, A primește ergativul, O primește acuzativul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pentru o altă clasă de verbe intranzitive (tipul a aluneca), în funcție de posibilitatea exercitării controlului, S poate fi marcat fie ca O, fie ca A. HUA Limbă papua, vorbită în estul Noii Guinee. 3 000 de vorbitori. Forme superficiale de ergativitate. Particula care marchează cazul ergativ (al argumentului A) poate lipsi, atunci când A și O nu se pot confunda. HUASTECĂ Limbă amerindiană din familia MAYAN, vorbită în Mexic. 150 000 de vorbitori. Acord de tip ergativ. Topică obișnuită VS, AVO, dar sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]