4,325 matches
-
perie meditativ bretonul, penele, pe primul numai atunci cînd este forțat de tot mai numeroase Împrejurări cu banderolă să reia relația, de la Începutul lui și-al acestor introduceri, cu Izvorul Nou, cu monumentele, atunci se liniștește, se alienează, tace, numără petale, scrie postfețe. Memorii din cenacluri. Am scris despre Universitas ca să Înțelegeți În profunzime, prea sfioase cititoare, ce reprezintă rujul, absolutul, umilința, numărul 69, telenovela, clonarea, surdina, Îmbrăcatul În fața oglinzii, goana printre rînduri, mașini, nori de Coca Cola, sifonați, stele Întunecate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
un personaj. Mai Întîi Îl desenezi c-un creion cu mină moale, Îl plasezi Într-un peisaj cu flori sau ruine, Într-o conjunctură nefericită ori Într-o casă cu multe camere modeste, aproape invizibile, execuți cu minuțiozitate hornul și petalele și, după ce-l privești cîteva minute pentru a-i insufla curaj, Îl decupezi cu grijă exact pe margine, pe linia Întreruptă, Îl ridici, e ușor, În faza următoare Îl colorezi, ochii, gura, hainele, umbrela, Îi adaugi mustăți, pupile și pantofi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Dar, poate ca să se răzbune că nu am introdus-o în anumite secrete ale spectacolului, a vrut să pară cât mai enigmatică și mai oracular-misterioasă: Dacă ați ști voi, dacă voi ați ști cum să le priviți, cum să priviți petalele acestea" etcetera, etcetera, etcetera. - Dar vezi că a reușit, îl întrerupse Maria da Maria. Nu recunoaștem, dar fiecare din noi numai la asta ne gîndim: enigmatică și oracular-miraculoasă, cum prea bine spui, dar ce-a vrut să spună? - Eu recunosc
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
o ridică și o privi În lumina soarelui. Apoi i-o dădu tatălui lui Davey și acesta o Învîrti Între degete. David observă florile albe care atîrnau și Începuseră să se veștejească. Dar soarele nu le uscase Încă și nici petalele nu le cădeau. — O să fie al dracu’ de greu, spuse taică-său. Hai, să mergem. După-amiaza tîrziu, ei căutau Încă urmele prin terenul accidentat. I se făcuse somn de multă vreme și, cum Îi privea pe cei doi bărbați, Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
se zbăteau sălbatic, ucise pe rînd de vîntul tot mai puternic. Crengile de mango se cutremurau și În cele din urmă se rupeau troznind, iar florile erau arse de vîntul fierbinte, pînĂ ce ajungeau să fie maronii și prăfuite, cu petalele uscate. Iarba se uscase, pămÎntul nu mai avea nici urmă de umezeală și praful era purtat de vînt. A bătut fărĂ oprire timp de cinci zile, iar cînd s-a oprit, jumătate din crengile palmierilor atîrnau moarte pe lîngă trunchiuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
de vînt. A bătut fărĂ oprire timp de cinci zile, iar cînd s-a oprit, jumătate din crengile palmierilor atîrnau moarte pe lîngă trunchiuri, florile verzi de mango zăceau Întinse la pămÎnt sau printre crengile copacilor cu mugurii uscați și petalele uscate. Recolta de mango era distrusă, ca și restul recoltelor ce trebuiau culese În anul acela. Legătura prin telefon cu continentul fu reușită, centralistul Îi spuse: Da, Îl aveți pe doctorul Simpson. După aceea Îi auzi vocea aia de sărĂntoc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
înseamnă că lor le pasă de tot ce ni se întâmplă nouă, tuturor. Asta înseamnă că arborii sunt ființe vii. Primăvara, Ana își pune cireșe la urechi, vara poartă pe cap o pălărie albă, un fel de floare cu multe petale. Rochia ei e albă, pălăria e albă - albul arată că Ana e prietenă cu toate culorile, le primește și le trimite, bucuroasă, în lume, că e sinceră, cinstită, că nu minte, că iubește Dreptatea și Adevărul. Ana e o jurnalistă
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
oală". Cum puteam crede că un adolf se compară cu Iosif Vissarionovici? Acuma și-a lăsat barbă prosperă, capitalistă și mă avertizează că a compara Holocaustul cu Gulagul e injust. Pardon! Incorect politic. Crinul din vaza galbenă își scutură resemnat petalele. Dumneavoastră gîndiți profilactic și alertant. O să discutăm mai încolo despre... ... re-ma-nen-țe-le prolet-cultu-lui, ăsta-i subiectul meu. Principal. Și nu-s nici minore, nici anemice remanențele astea, dacă un gazetar declară că imnul nostru, Deșteaptă-te, române!, este antisemit, iar Antofiță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
alta, o panglică roșie, lată, fluturînd, curgînd, șerpuind. Ba intrînd sub roți, ba depărtîndu-se. Macii de iunie. Revoltător de roșii și de mulți. La întors, am așteptat reluarea spectacolului, dar plouase și nu mai rămăsese nimic din ei și din petalele lor. Doar cîțiva, ici-colo. Mototoliți, zdrențuiți, scuturați. "Premiera-i totul, mi-ar fi răspuns Iordan, dacă m-aș fi plîns, nu repetițiile". Tristețea, la revenirea în Iași, era nerodnică, dar luam mersul de la capăt, săptămîna următoare, sperînd într-o foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
niște flori frumoase. Tatăl lui a vrut să culeagă o floare, dar copilul a spus: Nu, nu! E mai importantă viața unei flori, decât fericirea unui om. Și floarea a fost atât de fericită, că le-a făcut cadou o petală. Și au dus-o cadou, la mama lui! S-o numim Povestea florii mulțumite. 5 ani și 4 luni Eu știu de ce Eu știu de ce tu nu ai primit nimic de la Moș Crăciun. Pentru că nu ți-ai dorit, pentru că n-
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
manânci, atât de micuță, fragilă, încât plângeam lângă ea, că-i așa de neputinciosă, plângeam că ea nu mănâncă mâncare ca și noi, dar suge la pieptul mamei. Îmi plăcea să o sărut pe obrăjorul ei finuț, de parcă atingeai niște petale de flori. Și anii au trecut, eu am crescut, mica noastră păpușă a crescut și ea și ne-a bucurat cu primii pași, cu primele cuvinte. Eram atunci o familie adevărată, o familie fericită dar, când totul e bine, trebuie
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
intrat și, deja, erau prezenți unii oameni. M-am apropiat de mesele din față, unde erau un băiețel și două doamne. Una dintre ele era doamna Ludmila, într-o rochie roză, dădea impresia acea rochie că este confecționată din niște petale. Am întins buchetul de flori și am auzit, pentru prima dată, vocea acestei femei. O voce atât de blândă, care mă întreaba: - De la Bravicea? Am zis că da, m-am întors și m-am așezat pe scaun. Nu conșteam pe
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
albinelor de curând trezite și ele din hibernare, cu zvonul zumzetului lor dezinvolt, ai în față o minune care te încântă, careți sporește tonusul de viață bine dispunându-te pentru restul zilei. Când milioanele de gingașe flori își leapădă neprihănitele petale și încep a se vedea micile fructe verzi - de un verde crud, tineresc, abia atunci își fac apariția frunzele - veșmântul verde ocrotitorul de mai târziu contra arșiței soarelui. Și astfel împodobit, cu fiecare zi ce trece, sporește greutatea și bogăția
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
în diferite etape ale verii ce-și face apariția la timpul ei. Dacă privesc și mai atent observ un alb nuanțat pigmentat cu maroniu și roz în atmosferă, cu zborul tot mai insistent al albinelor, urmat de un covor de petale ce se depun în straturi succesive cât ține curtea și grădina - albul pur devine general și generator de sentimente de admirație față de frumosul-frumos din natură! Adăugați la cele spuse până aici covorașele de toporași (albăstrele), zambile albastre și albe, narcise
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
I, pentru a fi difuzate în comunitatea de români din Texas, compatrioți dornici să lectureze cărți în limba maternă, eu beneficiind de difuzori voluntari. N-am uitat buchetul de flori pentru doamna Pândaru. Îmi pare rău că nu mai am petale de trandafiri, cum am avut în august pentru fiică-mea. Domnul Constantin Pândaru și-a exprimat dorința de a mă cunoaște încă de anul trecut și acum ne vedem prima oară. Îi aștept ca pe rudele mele cele mai apropiate
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
sufoce de presiunea lăuntrică; mă scutur ca de o amețeală, mă descopăr chiar În gestul suprem. „Ce vrei să faci, idiotule?“, Îmi repet; strânsoarea degetelor mele a rămas colier negru pe gâtul alb; capul ei reînvie, floarea vie Își redeschide petalele, surâde, deschide ochii, mă privește (cu câtă mirare și bucurie!), Înțelege, se bucură, mai vrea; știe c-am omorât-o, că vreau s-o omor, e fericită, mă uit la conturul perfect al capului Înscris În culoarea vineție a stâlpului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
par niște tije fragile, Întinse spre mine ca patru guri de mitralieră; ea varsă un foc concentrat, doar-doar m-o răni prin acele gloanțe invizibile ce le aruncă spre spinarea mea Încovoiată; florile au pe marginea exterioară zimții a șapte petale, aici sunt de un roșu catifelat, foarte odihnitor pentru ochi, apoi În interior se deschid către oranj, către un galben-alb pigmentat de linii și punctișoare negre, Într-o simetrie perfectă, precum coada unui păun; de fapt, ea, floarea, cum stă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
intrigat la fotografia ce reprezintă Peștera Pojarul din Munții Apuseni: o vegetație luxuriantă de stalactite și stalagmite dă o imagine fantastică, greu de receptat; În planul apropiat, formele calcaroase cresc din cadru spre cel ce privește, organizându-se În bulbi, petale, tulpini, frunze mirifice, o adevărată grădină botanică debordând de clorofilă și seve; te și Întrebi În ce fel natura poate fi provocată să se destrăbăleze În așa hal, cu o impudoare atât de nesofisticată; numai adolescentele, adormite În sucurile tari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
a declarat că eu sunt alfa și omega pentru ea; cred că e o chestiune de orgoliu stupid; o suspectez de ce e roșie În obraji; am observat că, de câte ori face dragoste cu mine, i se Înroșesc obrajii intens, apare o petală de lalea aprinsă pe tenul acela cretos de regină habsburgică; acum, primul lucru ce inspectez când sosește sunt obrajii; apar sau nu acele petale Însângerate, semn al ridicării bruște a tensiunii erotice? Mă cobor cum n-aș fi crezut vreodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
obraji; am observat că, de câte ori face dragoste cu mine, i se Înroșesc obrajii intens, apare o petală de lalea aprinsă pe tenul acela cretos de regină habsburgică; acum, primul lucru ce inspectez când sosește sunt obrajii; apar sau nu acele petale Însângerate, semn al ridicării bruște a tensiunii erotice? Mă cobor cum n-aș fi crezut vreodată că aș fi capabil. Mă scrutez cu o curiozitate continuă: ce voi mai inventa ca să torturez o biată ființă ce nu are altă vină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ceafă, se agita țanțoș, strălucitor, ca un capelmaistru răsfățat, uitîndu-se înapoi în răstimpuri. Camera zumzăia discret, ca un stup în ajunul roitului. Tribunele pline de doamne păreau niște straturi de flori multicolore. Briliantele licăreau ca stropii de rouă, dimineața, pe petalele catifelate, însăși tribuna diplomatică era înflorită de uniformele atașaților militari, printre care miniștrii străini, în costumul internațional al breslei lor, făceau impresia unor rozete bătrâne și ursuze. În incintă străluceau plastroanele, cheliile și decorațiile. Sute de mâini se întindeau și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
plăceau literele acestei cărți, erau frumos rotunjite, cele de început de capitol erau mai mari, înflorate. Întoarse cu limba colțul foii. Hârtia era poroasă, ca o piele privită prin lupă. Avea și un gust nou, ciudat, parcă ar fi fost petale pisate de flori de primăvară. Povestea începea cu propoziții lungi, leneșe, care, după două-trei pagini, începură să se legene. Literele se alungeau, începuturile încolțeau, crescând neînchipuit, ca niște tulpini firave, apoi cât niște trunchiuri, cu scoarța încrustată. Florile strivite erau
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
peretele din spate. Nu ții minte că doamna Marinescu ne-a adus chiar ea ghiveciul ? A strigat la fotograf : Stai !, și l-a pus în mijloc. Râdea și zicea că în poză nu se vede care e cârpă și care petală de-adevăratelea, că mirosurile nu se simt și nimic nu se ofilește. — Te pomenești că și noi eram din cârpă... observă Jenică. Maca mângâie suprafața îngălbenită a fotografiei. — Ce caraghioși eram, spuse, cu sacouri și cu cravată. Parcă mergeam la
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
în față cu floarea, care parcă se și înălțase puțin, tulpina i se îngroșase, sevele zvâcneau pe dinăuntru, frunzele se lățiseră și se ascuțiseră, ca jgheaburi pentru boabele de rouă, cârceii se încolăciseră pe arac, iar floarea se deschisese cu petale suprapuse, asemenea unui ciucure sângeriu. Jenică o privi și se rușină. Viața nouă care țâșnea în fața lui îi dădu un imbold ce-l copleși. Se întoarse îndărătul tejghelei și înhăță mapa cu lozuri. Scotoci dedesubt după săculețul cu celelalte, îi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
târziu. Fann Sora cea Mare își amintește de vremea petrecută cu prima sa stăpână, împărăteasa Chu An. Bag de seamă că atunci când pomenește numele Majestății Sale, vocea ei are un ton plin de venerație. — Chu An a fost înmiresmată cu petale de trandafir, ierburi și esențe prețioase încă de când era copil. Și era jumătate femeie, jumătate zeiță. Când se mișca, împrăștia arome cerești. Știi de ce atunci când a murit nu a existat nici un anunț sau ceremonie? Eu clatin din cap. Asta a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]