4,286 matches
-
atestat documentar în 1265: Tholmach. Potrivit mai multor istorici, numele localității este amintirea numelui unui trib peceneg, "Talmaci". După colonizarea sașilor, Tălmaciu devine centrul scaunului românesc cu același nume, cuprinzând localitățile Tălmăcel, Boița, Turnu Roșu, Racovița, Sebeșu de Jos și Plopi (astăzi dispărut). Din 1453, Scaunul Tălmaciului și cel al Săliștei au fost încorporate Scaunului Sibiului, ca subunități administrativ-teritoriale subordonate acestuia, până la desființarea Universității Săsești, după instaurarea dualismului austro-ungar. Din 1987 comuna Tălmaciu este oraș. Fiind un punct obligatoriu de trecere
Tălmaciu () [Corola-website/Science/297088_a_298417]
-
februarie și se manifestă sub formă de averse vară și sub formă de „ploi mocănești” toamnă. În general, floră din jurul orașului a fost sacrificata pentru agricultură. Răzleț se întâlnesc pâlcuri de foioase, în special făgete, iar pe malurile râurilor - salcii, plopi și arini. Diverse specii de flori de câmp sunt ocrotite de lege. În oraș se gaseste un exemplar din arborele pagodelor. Fauna locală constă din rozătoare de câmp, vulpi, mistreți și diferite păsări. În râul Siret, dar mai ales in
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
Chineja, care se varsă în lacul Brateș. Dintre apele stătătoare menționăm două lacuri cu suprafețe de 5ha, respectiv 4ha. De-a lungul pârâului Chineja se desfășoară un șes format din terase locale de luncă, ce conțin plantații de salcie și plop. Pe lângă orașul propriu-zis, Târgu Bujor conține și satele Umbrărești și Moscu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Târgu Bujor se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Târgu Bujor () [Corola-website/Science/297096_a_298425]
-
se zbăteau arțarii aprinși, ca să se stingă... Atunci, luându-mi pușca și roibul fără chingă, / pornii spre Olt în goană... De-aici, din stufărișuri, / mi se părea că toamna mă cheamă cu tăișuri / de strigăte de lișiți și gemete de plopi... Din văgăuni, din mlaștini, din bălării, din gropi, / ieșea, adâncă, seara, vuind, ca o bulboană"...» (Ov. S. Crohmălniceanu, "Literatura română între cele două războaie mondiale", vol. II, București, Editura Minerva, 1974, p. 166 sq.). Un rafinat expresionism, cu extraordinare metafore
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
și fixă pradă. . Deși mici la număr, șerpii veninoși sunt și ei răspândiți în întreaga lume, cu precădere în regiunile tropicale, si sunt echipați cu colți special adaptați, pe care ii folosesc pentru a injecta veninul în pradă. Ochii au ploapele unite, privirea fixă și nu clipesc. Văzul este dezvoltat.Ei văd infra roșu adică văd căldură corpului. Urechile nu au pavilioane.Serpii nu aud, ci doar simt vibrațiile cu ajutorul limbii. Mirosul este foarte bine dezvoltat. Limba este lungă, bifurcata și
Șarpe () [Corola-website/Science/297173_a_298502]
-
Trapa natans") și mai rar nufărul alb ("Nymphaea alba"). Zona extravilană se remarcă prin absența copacilor de mari dimensiuni, existând un singur pâlc de salcâmi ("Robini pseudacacia") la intrarea în oraș. Altfel, în oraș se pot întâlni sălcii ("Salix babylonica"), plopi, frasini ("Fraxinus excelsior") și corcoduși ("Prunus cerasifera"), pomii fructiferi consacrați fiind mai rari. La capitolul legendar există afirmarea că Sulina ar fi existat încă din secolele VI - VII î.Hr., ca „meleag al vestiților traci cimerieni”. La capitolul istoriei verosimile, se
Sulina () [Corola-website/Science/297212_a_298541]
-
ienuperi. Ca specie coniferă specifică, pinul macedonean este un al florei terțiare, iar pinul cu cinci ace Molika a fost remarcat prima oară în Pelister în 1893. Fondul forestier limitat al Macedoniei include și , paltini, salcii plângătoare, salcii albe, arini, plopi, ulmi și frasini. Pe lângă pășunile bogate din Munții Šar și Bistra, Mavrovo, crește o altă specie caracteristică florei Macedoniei—macul. Calitatea extrasului de este măsurată la nivel mondial în unități de morfină; opiul chinezesc conține opt astfel de unități și
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
și locuri pusteite pentru ași înființa sate noi și o prisacă. Conform acestui document vechea denumire a Edinețului este "Viadineți". Însă un document, mai convingător, datează cu data de 18 august 1690, prin gramota dată de Constantin Movilă lui Cozma Plop, în consecința căruia are loc transformarea toponimicului Viadineți în "Iadineți". Denumirea de Edineț este atestată documentar în anul 1663, rămînînd stabilă pînă în prezent. Principalii indicatori demografici, 2013: La 1 ianuarie 2008 populația stabilă a orașului Edineț constituie 20013 persoane
Raionul Edineț () [Corola-website/Science/297497_a_298826]
-
și chiar în prezent mai există, ca arbori ocrotiți, doi stejari bătrâni, la Ghighiu, dincolo de marginea de sud a orașului. În prezent vegetația este cea specifică marilor aglomerări urbane, formată îndeosebi din esențe ornamentale și de aliniament, plantații de castani, plopi și salcâm, spațiile verzi și parcurile fiind destul de restrânse (zona bulevardului, parcul de la Sala Sporturilor, parcul din nordul orașului, parcul „Mihai Viteazul”, parcul de la Bariera Bucov). Acestea ocupa numai 85,5 ha, revenind, în medie, 3,2 mp. pe locuitor
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
altitudini mai mari în vest și în partea superioară a bazinului hidrografic, apoi tot mai reduse spre est și sud-est. Pădurile din jur sunt formate în general din conifere: brad, molid și pin; și din foioase: fag, mesteacăn, carpen, stejar, plop; dar și din arbuști: corn, măceș, alun, etc. Alături de conifere, foioase și arbuști mai sunt prezente și numeroase specii de graminee, flori și plante caracteristice stepei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Piatra-Neamț se ridică la de locuitori, în
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
87 de arbori luați sub protecție sau păstrat doar 77 din specii și 36 de amplasamente. Arborii ocrotiți aparțin a 23 de specii, inclusiv specii autohtone: fag ("Fagus sylvatica"), frasin ("Fraxinus excelsior"), paltin de câmp ("Acer platanoides"), par ("Pyrus pyraster"), plop cenușiu ("Populus canescens"), stejar pedunculat ("Quercus robur"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), volniș ("Ulmus levis"); specii alohtone: brad de caucaz ("Abies nordmanniana"), castan porcesc ("Aesculus hippocastanum"), cedru de California ("Libocedrus decurrens"), dud ("Morus albă"), duglas verde ("Pseudotsuga menziesii"), glădița ("Gleditsia triacanthos
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
sfârșit. „Nașterea mai- nainte de toți vecii” „Privirea ca rugăciune” Cei vrednici, care au marcat cu exemplaritate cursul lumii, privesc în/din puncte de vedere diferite, tot așa cum și urmele faptelor-paradigmă sunt diferite. Unul singur, El însuși ațintește Zenitul pe sub ploapele închise, învelit de liniștea unei ape fără valuri. Singurele care văd sunt privirile oblice -Maria îl ocrotește în timpuri, de aproape, pe Fiul Omului... -Eminescu e ațintit , peste Timp, de un astru floral, purpuriu- violet. Theodor Redlow Grădinile lui Viorel
Viorel Grimalschi () [Corola-website/Science/317059_a_318388]
-
vizite și vînătoare în Statele Unite și Canada. În prima călătorie, după popasul din New York, a cercetat pădurile din statele New York, New Jersey, Pennsylvania, Maryland și Connecticut. Din Chicago s-a îndreptat, prin Minnesota și Dakota, spre cîmpiile cu zăvoaie de plopi și sălcii înșirate pe malurile rîurilor Mississippi și Missouri, spre întinsele preerii lipsite de vegetație forestieră și, mai departe, spre Rocky Mountains (Munții Stîncoși). A observat atent vegetația întîlnitâ și a rămas surprins de marile incendii ce mistuiau, pe sute
Nicolae Ghica-Comănești () [Corola-website/Science/316210_a_317539]
-
este un grup format inițial din 29 plopi albi aflați pe Șoseaua Bucium din municipiul Iași. Se crede că acești plopi l-au inspirat pe poetul Mihai Eminescu (1850-1889) în compunerea poeziei "Pe langă plopii fără soț", poezie care evocă iubirea dintre Eminescu și Veronica Micle, plopii fiind
Plopii fără soț () [Corola-website/Science/316283_a_317612]
-
este un grup format inițial din 29 plopi albi aflați pe Șoseaua Bucium din municipiul Iași. Se crede că acești plopi l-au inspirat pe poetul Mihai Eminescu (1850-1889) în compunerea poeziei "Pe langă plopii fără soț", poezie care evocă iubirea dintre Eminescu și Veronica Micle, plopii fiind considerați că un reper în drumul către iubita, deși în realitate "plopii fără
Plopii fără soț () [Corola-website/Science/316283_a_317612]
-
este un grup format inițial din 29 plopi albi aflați pe Șoseaua Bucium din municipiul Iași. Se crede că acești plopi l-au inspirat pe poetul Mihai Eminescu (1850-1889) în compunerea poeziei "Pe langă plopii fără soț", poezie care evocă iubirea dintre Eminescu și Veronica Micle, plopii fiind considerați că un reper în drumul către iubita, deși în realitate "plopii fără soț" se aflau în București, pe strada Cometei, actuala stradă Căderea Bastiliei. Criticii literări
Plopii fără soț () [Corola-website/Science/316283_a_317612]
-
29 plopi albi aflați pe Șoseaua Bucium din municipiul Iași. Se crede că acești plopi l-au inspirat pe poetul Mihai Eminescu (1850-1889) în compunerea poeziei "Pe langă plopii fără soț", poezie care evocă iubirea dintre Eminescu și Veronica Micle, plopii fiind considerați că un reper în drumul către iubita, deși în realitate "plopii fără soț" se aflau în București, pe strada Cometei, actuala stradă Căderea Bastiliei. Criticii literări apreciază că poezia i-ar fi fost dedicată Cleopatrei Poenaru, fiica pictorului
Plopii fără soț () [Corola-website/Science/316283_a_317612]
-
acești plopi l-au inspirat pe poetul Mihai Eminescu (1850-1889) în compunerea poeziei "Pe langă plopii fără soț", poezie care evocă iubirea dintre Eminescu și Veronica Micle, plopii fiind considerați că un reper în drumul către iubita, deși în realitate "plopii fără soț" se aflau în București, pe strada Cometei, actuala stradă Căderea Bastiliei. Criticii literări apreciază că poezia i-ar fi fost dedicată Cleopatrei Poenaru, fiica pictorului Lecca, nu Veronicăi Micle. În vremurile îndepărtate, Dealul Bucium era acoperit de codrii
Plopii fără soț () [Corola-website/Science/316283_a_317612]
-
Căderea Bastiliei. Criticii literări apreciază că poezia i-ar fi fost dedicată Cleopatrei Poenaru, fiica pictorului Lecca, nu Veronicăi Micle. În vremurile îndepărtate, Dealul Bucium era acoperit de codrii multiseculari ai Iașului, pe panțe crescând stejari, iar pe firul apelor, plopi, salcii și arini. Pe acest deal, domnitorul Mihail Sturdza (1834-1849) a construit un palat care a servit că reședința de vară. Profesorul Ștefan Micle, rector al Universității "Al.I.Cuza" din Iași (1867-1875) și soțul Veronicăi Micle, locuia într-o
Plopii fără soț () [Corola-website/Science/316283_a_317612]
-
această casă, Veronica Micle stătea mai ales în perioada verii. De multe ori, Mihai Eminescu făcea popas la Hanul Trei Sarmale împreună cu povestitorul Ion Creangă, pentru a avea motiv să ajungă la casa Veronicăi . Eminescu a compus poezia "Pe langă plopii fără soț", publicată în august-septembrie 1883 și apoi în volumul "Poesii" (1884). Poezia descrie periplurile sentimentale ale lui Eminescu prin zonă plopilor albi în căutarea iubirii, ea începând cu versurile: "Pe langă plopii fără soț "Adesea am trecut; "Mă cunoșteau
Plopii fără soț () [Corola-website/Science/316283_a_317612]
-
povestitorul Ion Creangă, pentru a avea motiv să ajungă la casa Veronicăi . Eminescu a compus poezia "Pe langă plopii fără soț", publicată în august-septembrie 1883 și apoi în volumul "Poesii" (1884). Poezia descrie periplurile sentimentale ale lui Eminescu prin zonă plopilor albi în căutarea iubirii, ea începând cu versurile: "Pe langă plopii fără soț "Adesea am trecut; "Mă cunoșteau vecinii toți - "Tu nu m-ai cunoscut. În anul 1973, cei 29 plopi rămași au fost declarați monumente ale naturii. În decursul
Plopii fără soț () [Corola-website/Science/316283_a_317612]
-
Veronicăi . Eminescu a compus poezia "Pe langă plopii fără soț", publicată în august-septembrie 1883 și apoi în volumul "Poesii" (1884). Poezia descrie periplurile sentimentale ale lui Eminescu prin zonă plopilor albi în căutarea iubirii, ea începând cu versurile: "Pe langă plopii fără soț "Adesea am trecut; "Mă cunoșteau vecinii toți - "Tu nu m-ai cunoscut. În anul 1973, cei 29 plopi rămași au fost declarați monumente ale naturii. În decursul timpului, unii din cei 29 de plopi au fost loviți de
Plopii fără soț () [Corola-website/Science/316283_a_317612]
-
Poezia descrie periplurile sentimentale ale lui Eminescu prin zonă plopilor albi în căutarea iubirii, ea începând cu versurile: "Pe langă plopii fără soț "Adesea am trecut; "Mă cunoșteau vecinii toți - "Tu nu m-ai cunoscut. În anul 1973, cei 29 plopi rămași au fost declarați monumente ale naturii. În decursul timpului, unii din cei 29 de plopi au fost loviți de trăsnet, iar alții au fost tăiați deoarece se uscaseră. În prezent, există numai 15 din cei 29 de plopi consemnați
Plopii fără soț () [Corola-website/Science/316283_a_317612]
-
cu versurile: "Pe langă plopii fără soț "Adesea am trecut; "Mă cunoșteau vecinii toți - "Tu nu m-ai cunoscut. În anul 1973, cei 29 plopi rămași au fost declarați monumente ale naturii. În decursul timpului, unii din cei 29 de plopi au fost loviți de trăsnet, iar alții au fost tăiați deoarece se uscaseră. În prezent, există numai 15 din cei 29 de plopi consemnați la momentul ridicării lor la rangul de arbori monumentali. După cum explică prof. dr. Mandache Leocov, fost
Plopii fără soț () [Corola-website/Science/316283_a_317612]
-
29 plopi rămași au fost declarați monumente ale naturii. În decursul timpului, unii din cei 29 de plopi au fost loviți de trăsnet, iar alții au fost tăiați deoarece se uscaseră. În prezent, există numai 15 din cei 29 de plopi consemnați la momentul ridicării lor la rangul de arbori monumentali. După cum explică prof. dr. Mandache Leocov, fost director al Grădinii Botanice din Iași, ""când s-a înființat Casă de Oaspeți a lui Ceaușescu, s-a amenajat acolo un spațiu unde
Plopii fără soț () [Corola-website/Science/316283_a_317612]