4,317 matches
-
Chiar și intelectuali convinși de justețea marxismului, ca György Lukács, recunoșteau că acesta era mai impopular ca oricând. Salutând Congresul XX al PCUS, înaintea căruia "nici o dezbatere nu fusese posibilă", filozoful maghiar milita pentru democratizarea vieții politice și intelectuale cu ajutorul polemicilor constructive. Reîntoarcerea la leninism, avertiza în continuare acesta, trebuie făcută prin intermediul metodologiei leniniste, deoarece "Lenin poate fi transformat la fel de mult într-o figură de citatologie și dogmatism ca și Stalin". Din păcate, constata Lukács, "există anumite forțe gata să imprime
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
industrializa, obstrucționau astfel funcționalitatea întregii organizații prin ""manifestări naționaliste"" sau ""tendințe de autarhie"" (Rețegan, Duțu: 2004, 36). Rezistența română era construită în baza principiilor adoptate cu ocazia consfătuirilor internaționale ale partidelor comuniste consumate în 1957 și 1960 la Moscova. Deși polemicile sino-sovietice în probleme ideologice începuseră să capete amploare, consfătuirea din 1957 a condus la adoptarea unui document comun, parțial revizuit trei ani mai târziu, când disputa dintre Beijing și Moscova era pe punctul de a depăși cadrul restrâns al culiselor
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
relaxat ar fi reorientat prioritățile economiei sovietice în sensul concentrării pe obiective interne și a diminuării sprijinului acordat pentru dezvoltarea economiilor "țărilor frățești". Moscova a oferit un răspuns pe măsură contestării Beijingului, după ce inițial se abținuse de la a face publică polemica cu China. Când aceasta s-a oficializat în 1961, cu ocazia celui de al XXII-lea Congres al PCUS, conducătorii sovietici au catalogat China drept iresponsabilă și propensiunea ei pentru o abordare conflictuală a relațiilor internaționale în era nucleară profund
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Badale, Coțău, în Probleme...: 1962, 271-272; vezi și Socialism științific: 1962, 647-669). La nivel oficial, RPR s-a remarcat prin refuzul de a se poziționa categoric într-una dintre taberele aflate în conflict și prin apelurile permanente îndreptate către încetarea polemicii și tranșarea chestiunilor litigioase prin discuții bilaterale. A încercat chiar să tempereze disputa trimițând, în martie 1964, o delegație la Beijing, condusă de prim-ministrul Ion Gheorghe Maurer. Privită cu o anumită circumspecție, ca potențial mesager al intereselor sovietice, delegația
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
face China să înțeleagă politica noastră ca o politică de ieșire de sub hegemonia sovietică. Să câștigăm, deci, sprijinul Chinei" (Betea: 2001b, 176). În particular, atât Uniunea Sovietică cât și China erau acuzate de ipocrizie, ambele urmărind "să înfățișeze lucrurile ca și cum polemica publică ar porni de la probleme principiale. Dar, dând la o parte acest înveliș, reiese că la mijloc stă ambiția nemăsurată, lupta pentru rolul de hegemon în mișcarea comunistă și în lagărul socialist" (DJTAN, fond Comitetul Regional al PCR Banat, dosar
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
PCR Banat, dosar 9, 1964, f. 140). Mai mult, comuniștii români considerau că nici China, nici Uniunea Sovietică nu dădeau dovadă, în cadrul conflictului, de o poziție cu adevărat leninistă, așa cum considerau că procedează PMR. "Citându-l pe Lenin, în cursul polemicii publice, P.C.U.S. se referă numai la cale pașnică [de a ajunge la socialism, n.m.], iar P.C. Chinez numai la calea violenței. Partidul nostru în Declarația sa [din aprilie 1964, n.m.] îl citează pe Lenin în întregime" (DJTAN, fond Comitetul Regional
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
prin pregătirea în grabă a consfătuirii reprezentanților unor partide comuniste și muncitorești [la care RPR a refuzat să participe și care în final nu a mai avut loc, n.m.]. Oare la sciziune, sau la unitate ne învață marxism-leninismul, experiența istorică? Polemica publică a adus și aduce încă mari daune mișcării comuniste, pe care o fărâmițează, slăbește influența și prestigiul ei în organizațiile mondiale ale oamenilor muncii, tineretului, femeilor, mișcării pentru pace etc. Burghezia n-ar fi putut aduce niciodată mișcării comuniste
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
mari daune mișcării comuniste, pe care o fărâmițează, slăbește influența și prestigiul ei în organizațiile mondiale ale oamenilor muncii, tineretului, femeilor, mișcării pentru pace etc. Burghezia n-ar fi putut aduce niciodată mișcării comuniste atâtea daune câte i-a adus polemica publică în acești ani. În polemica publică nu pot exista învinși sau învingători. Dacă e vorba să fie un învingător, apoi acela trebuie să fie marxism-leninismul, unitatea mișcării comuniste și muncitorești internaționale, socialismul și comunismul în lumea întreagă (DJTAN, fond
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
o fărâmițează, slăbește influența și prestigiul ei în organizațiile mondiale ale oamenilor muncii, tineretului, femeilor, mișcării pentru pace etc. Burghezia n-ar fi putut aduce niciodată mișcării comuniste atâtea daune câte i-a adus polemica publică în acești ani. În polemica publică nu pot exista învinși sau învingători. Dacă e vorba să fie un învingător, apoi acela trebuie să fie marxism-leninismul, unitatea mișcării comuniste și muncitorești internaționale, socialismul și comunismul în lumea întreagă (DJTAN, fond Comitetul Regional al PCR Banat, dosar
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în contradictoriu purtată în 1968, la o ședință a Comitetului Central (CC) al PCR, între Ceaușescu și veteranul cominternist Constantin Pârvulescu, cel care îl va ataca virulent cu ocazia Congresului al XII-lea al partidului consumat unsprezece ani mai târziu. Polemica reflectă fidel orientarea maoist-naționalistă a liderului PCR, care ajunsese să contrasteze cu leninismul post-revoluționar al lui Pârvulescu, format, spre deosebire de partenerul său de dialog, la vechea școală a bolșevismului. "Tovarăși, China a deraiat foarte mult de la mișcarea revoluționară, a deraiat înspre
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
democratic", liderul cehoslovac putea fi acuzat pe drept de subminarea leninismului. Dubcek "recunoscuse dreptul minorității de a pleda pentru propriul caz după luarea deciziei" și condamnase unitatea mincinoasă a partidului și deciziile impuse "de sus". În plus, a permis ca polemicile "să fie purtate în public", iar "rolul conducător al partidului" să fie "dezbătut în presă și la radio". Partidul trebuia acum să își "câștige" dreptul de a conduce, făcând astfel compromisuri impardonabile cu societatea imaturizată din punct de vedere ideologic
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
radio, televiziunea vor fi puse sub controlul Comitetului Central al PCC și al guvernului, că după Bratislava vor lua sfârșit toate manifestările antisovietice și antisocialiste. Din partea noastră, în Uniunea Sovietică ne ținem strict de acord și nu intrăm în nici o polemică. În ceea ce privește organele cehoslovace de informare în masă, continuă, fără piedici, atacul împotriva PCUS și a Uniunii Sovietice; s-a ajuns până acolo încât ele atacă pe conducătorii partidului nostru. Suntem numiți staliniști și așa mai departe. Vreau să te întreb
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a declarațiilor conținute în Actul Final (González-Aldea: 2008, 62-65). Așa cum se exprimă Lipatti, Încercările de dislocare a echilibrului Actului Final, conceput ca un tot unitar, de transformare a Belgradului într-o reuniune specializată pe un anumit domeniu, alunecarea deliberată spre polemici și confruntări cu caracter ideologic, spre discuții sterile și abstracte folosite adesea pentru consumul mijloacelor de informare în masă au poluat acest prim obiectiv al reuniunii (măsura în care prevederile Actului de la Helsinki au fost aplicate de către statele semnatare, n.m.
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de reuniunea pregătitoare" (Lipatti: 1985, 139). Cu alte cuvinte, RSR, ca și celelalte state socialiste, fusese deranjată de faptul că statele occidentale îi reproșaseră absența punerii în practică a respectării drepturilor omului, fapt care a dus la sterile și inutile "polemici și confruntări cu caracter ideologic"; pe de altă parte însă, Lipatti critică, oarecum paradoxal, și caracterul "consultativ" al reuniunii, incapabilă să stabilească decizii cu caracter obigatoriu pentru statele participante. Înțelegem de aici că RSR dorea ca Occidentul să poată fi
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
dreptul reciproc, în virtutea aceleiași conferințe, de a o chestiona în privința principiilor umanitare asumate. În acest punct era invocat principiul "neamestecului în afacerile interne" și al suveranității naționale. O poziție internațională tipică leninismului romantic. La conferința de la Madrid, derulată între 1981-1983, polemicile inter- ideologice s-au amplificat, iar tensiunile politice au cunoscut cote maxime. Intervenția sovietică în Afghanistan și continuarea presiunilor occidentale sub forma necesității respectării drepturior omului au contribuit din plin la declinul relaxării tensiunilor globale începută în urmă cu un
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
originar al "centralismului democratic", dezbateri libere urmate de o decizie cu valoare de lege, a cărei discutare ulterioară nu ar fi însemnat decât spirit "contrarevoluționar" leninismul romantic a păstrat doar "centralismul", democrația, înțeleasă în sensul conversațiilor libere și chiar a polemicilor pe marginea unui subiect dispărând în totalitate. Pe de altă parte, "disciplina de partid" teoretizată de către Lenin, era la loc de cinste în cadrul PCR, fiind însăși esența "centralismului democratic" în accepțiune romantic leninistă (Stănescu: 1977, 57-82). În exteriorul partidului, la
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
utilitatea instituției și meritele ei în instaurarea și apărarea orânduirii socialiste” și, implicit, de a renova imaginea și prerogativele ofițerului de securitate, s-a ivit în august 1968, la aniversarea a 20 de ani de la înființarea Securității. Ion Stănescu, „evitând polemica deschisă cu partidul”, ba chiar scoțând în evidența preocuparea de a sublinia „conducerea de către partid a organelor de securitate” (vezi doc. nr. 108), a inițiat o serie de acțiuni ce pot fi socotite drept „o replică la incriminările aduse Securității
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
furnizat material pentru jurnale de c? l?torii, el reu? ind s? distileze �n c? r? ile sale aproape toate experien? ele lui. Exist? memoriile lui Iorga, at�ț cele personale c�ț ? i cele politice. ?i? a publicat ? i cuv�nt? rile ? i polemicile politice. �n sf�r? it, interven? iile lui parlamentare au fost ? i ele adunate �n volume. Operele lui au fost traduse �n unsprezece limbi. Iorga ? i?a fondat propria editur? ? i ? i?a publicat multe dintre c? r? i, adesea �n mai mult de 500 de exemplare. Se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
obstacol �n calea trecerii sale �n slujba comuni? tilor. Comuni? ții aveau nevoie de un specialist �n slavistic? 158. Poate c? a mai existat un factor care a facilitat metamorfozarea lui Panaitescu: el nu s? a angajat niciodat? (cel pu? în �n scrierile sale) �n polemici antisemite. Paul E. Michelson consider? c? lucr? rile lui istorice s�nt originale ? i controversate 159. Autorul acestei c? r? i le? ar considera mai cur�nd originale dec�ț controversate, �n special modul �n care �l interpreteaz? el pe Mihai Viteazul, ca ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
apel�nd la tehnicile de for??. Nu numai c? lucrarea lui Giurescu a fost publicat? de Funda? ia Regal? , dar acesta a fost numit administrator al tuturor fondurilor b? ne? ți ale Funda? iei. Giurescu, Panaitescu ? i Iorga au continuat polemicile �n cotidienele bucure? tene, d�ndu?? i replici unul altuia prin intermediari de felul lui Stelian Popescu. �Prefer, scria Iorga, s? nu? i r? spund profesorului Giurescu; curajul lui de a nega ? i de a justifica ? i vulgarit?? ile din atacurile sale fac
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Principatelor Rom�ne dincolo de Carpa? i) afirmă c? �nici un alt popor nu a creat un stat durabil �n Europa de sud? est�. Iorga nega deci caracterul na? ional al tuturor statelor din jurul Valahiei. Vom analiza aici doar punctele esen? iale ale polemicii dintre Dom�novszky ? i Iorga. �El �? i bazeaz? teza pe un element aprioric�, scria Dom�novszky. Sau: �Cercet? rile lui s�nt dominate de prejudec?? ile sale politice�. Iar �n final: �Metodă lui Iorga ? i abordarea de c? tre el a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
apă mai ad�nc? , se vor r? sturna. Anumite mode noi se impun la fel de u? or pe c�ț de pu? în timp dureaz?. Insolen? a �ndr? znea?? a preten? iilor lor le ajut? la fel de pu? în că ? i vehemen? a polemicilor. Nici acceptarea docil? de c? tre un public prostit o vreme nu le face vreun bine. Deoarece exist? �n literatur? o regul? de fier prezent? ? i �n art? , care st? la temelia tuturor societ?? ilor omene? ți ? i nimeni nu o poate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rile Conferin? ei Mondiale de bizantinologie re�nviat? de Iorga �n 1924. Bizantinologii s? au �ntrunit la Atena �n 1930 ? i la Sofia, �n august 1933. Din cauz? c? sec? ia de istorie era prezidat? de istoricul bulgar P. Mutafcev (cu care avusese polemici violente), Iorga a refuzat s? participe 120. Ultimul Congres Internă? ional de Bizantinologie a avut loc la Romă, �n septembrie 1936, la care Iorga a participat. Continuă s? fie cople? it de titluri de Doctor Honoris Causa. �n martie 1932, o distinc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
P�l Szvatk�, care, cu evidență să lips? de principialitate, se putea m�ndri c? era omologul budapestan al lui I.�P.�Prundeni ? i Ilie R? dulescu. Dl Szvatk� scria: ��n ultima clip? a vie? îi sale, Iorga ar fi trebuit s? exclame: ��n polemicile mele cu Ungaria am ie? it pe locul doi�, ? i cuvintele acestea ar trebui s? fie �ncrustate că un epitaf pe morm�ntul lui, ca o pedeaps? pentru cei care vor r? sp�ndi pe viitor minciuni de? a lungul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
acestea, considerăm că aspectul negativ cel mai important este cel referitor la conținutul postat în bloguri, ce, nefiind cenzurat, poate fidemulte ori reprobabil, îndemnând chiar la acțiuni teroriste sau care promovează traficul de arme ori de persoane etc. Totuși, dincolo de polemicile pro sau contra iscate în jurul blogurilor, cu toții trebuie să recunoaștem potențialul lor în cadrul procesului educațional. Blogurile educaționale sau edublogurile (cum mai sunt denumite) reprezintă vocea on-line atât a tutorilor, cât și a cursanților sau a instituțiilor de învățământ. Tutorii pot
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]