4,565 matches
-
Hunter, James Davison (1991), Culture Wars, New York, Basic Books. Hutcheon, Linda (1989), The Politics of Postmodernism, New York, Routledge. Jameson, Fredric (1979), "Reification and Utopia in Mass Culture", Social Text, 1 (Winter). (1981), The Political Unconscious, Ithaca, Cornell University Press. (1983), "Postmodernism and the Consumer Society", in Hal Foster (ed.), The Anti-Aesthetic, Seattle, Bay Press. (1984), "Postmodernism, or the Cultural Logic of Late Capitalism", New Left Review,146. (1990), Signatures of the Visible, New York, Londra, Routledge. (1991), Postmodernism, or the Cultural Logic
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Postmodernism, New York, Routledge. Jameson, Fredric (1979), "Reification and Utopia in Mass Culture", Social Text, 1 (Winter). (1981), The Political Unconscious, Ithaca, Cornell University Press. (1983), "Postmodernism and the Consumer Society", in Hal Foster (ed.), The Anti-Aesthetic, Seattle, Bay Press. (1984), "Postmodernism, or the Cultural Logic of Late Capitalism", New Left Review,146. (1990), Signatures of the Visible, New York, Londra, Routledge. (1991), Postmodernism, or the Cultural Logic of Late Capitalism, Durham, Duke University Press. (1993), "On 'Cultural Studies'", Social Text, 34. Jeffords
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Cornell University Press. (1983), "Postmodernism and the Consumer Society", in Hal Foster (ed.), The Anti-Aesthetic, Seattle, Bay Press. (1984), "Postmodernism, or the Cultural Logic of Late Capitalism", New Left Review,146. (1990), Signatures of the Visible, New York, Londra, Routledge. (1991), Postmodernism, or the Cultural Logic of Late Capitalism, Durham, Duke University Press. (1993), "On 'Cultural Studies'", Social Text, 34. Jeffords, Susan (1989), The Remasculinization of America, Bloomington, Indiana University Press. (1994), Hard Bodies, New Brunswick, N.Y., Rutgers University Press. Jeffords
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
University Press of America. Johnson, Richard (1985/6), "What is Cultural Studies Anyway?", Social Text, 16. Johnson, Sam and Chris Marcil (1993), Beavis and Butt-Head: This Book Sucks, New York, Pocket Books. Kaplan, Ann (1987), Rocking Around the Clock: Music Television, Postmodernism, and Consumer Culture, Londra and New York, Methuen. Katz, Elihu and Paul F. Lazarsfeld (1955), Personal Influence, New York, The Free Press. Kellner, Douglas (1973), Heidegger's Conncept of Authenticity, Columbia University, University Reprint Service. (1978), "Ideology, Marxism, and Advanced Capitalism", Socialist
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
1984), Herbert Marcuse and the Crisis of Marxism, Londra and Berkeley, Macmillan and University of California Press. (1985), "Public Access Television, Alternative Views", Radical Science Journal, 16. (1987), "Baudrillard, Semiurgy and Death", Theory, Culture & Society, Vol. 4, No. 1. (1988), "Postmodernism as Social Theory, Some Challenges and Problems", Theory, Culture & Society, Vol. 5, No. 2-3. (1989a), Critical Theory, Marxism, and Modernity, Cambridge and Baltimore, Polity and Johns Hopkins University Press. (1989b) From Marxism to Postmodernism and Beyond: Critical Studies of Jean
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Society, Vol. 4, No. 1. (1988), "Postmodernism as Social Theory, Some Challenges and Problems", Theory, Culture & Society, Vol. 5, No. 2-3. (1989a), Critical Theory, Marxism, and Modernity, Cambridge and Baltimore, Polity and Johns Hopkins University Press. (1989b) From Marxism to Postmodernism and Beyond: Critical Studies of Jean Baudrillard, Cambridge and Palo Alto, Polity Press and Stanford University Press. (ed.) (1989c), Jameson/Postmodernism/Critique, Washington D.C., Maisonneuve. (1989d), "Reading Images Critically: Toward a Postmodem Pedagogy", Journal of Education, Vol. 170, No. 3
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
1989a), Critical Theory, Marxism, and Modernity, Cambridge and Baltimore, Polity and Johns Hopkins University Press. (1989b) From Marxism to Postmodernism and Beyond: Critical Studies of Jean Baudrillard, Cambridge and Palo Alto, Polity Press and Stanford University Press. (ed.) (1989c), Jameson/Postmodernism/Critique, Washington D.C., Maisonneuve. (1989d), "Reading Images Critically: Toward a Postmodem Pedagogy", Journal of Education, Vol. 170, No. 3. (1990a), Television and the Crisis of Democracy, Boulder, Colorado, Westview. (1990b), "Fashion, Advertising, and the Consumer Socicty", in Questioning the Media
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
LaMay, Craig et al., (1991), The Media at War, New York, Gannett Foundation Media Center. Lash, Scott (1988), "Discourse of Figure? Postmodemist as a 'Regime of Signification'", Theory, Culture & Society, Vol, 5. No. 2-3 (June). Lash, Scott and Jonathan Friedman (1992), Postmodernism and Identity, Londra, Blackwell. Lash, Scott and John Urry (1987), The End of Organized Capitalism, Cambridge, Polity Press. Lazarsfeld, Paul (1941), "Remarks on Administrative and Critical Communications Research", Studies in Philosophy and Social Science, 9. Leary, Timothy (1990), "Quark ofthe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
George (ed.) (1990), Frontiers of Social Theory, New York, Columbia University Press. Robinson, Lillian (1978), Sex, Class, and Culture, Bloomington, Indiana University Press. Rosenberg, Bernard and David White (eds.) (1957), Mass Culture, Glencoe, The Free Press. Rosenthal, Michael (1992), "What was Postmodernism?" Socialist Review, Vol. 92, No. 3. Ross, Andrew (1988) Universal Abandon? Minneapolis, University of Minnesota Press. Rowbotham, Shelia (1972), Women, Resistance, and Revolution, New York, Vintage. Ryan, Michael (1982), Marxism and Deconstruction, Baltimore, Johns Hopkins University Press. (1989), Culture and Politics
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Feminism", in Sohnya Sayres (ed.), The Sixties Without Apology, Minneapolis, University of Minnesota Press. Wilson, Elizabeth (1985), Adorned in Dreams: Fashion and Modernity, Londra, Virago. Winter, James (1992), Common Cents, Montreal/New York, Black Rose Books. Wolin, Richard (1984), "Modernism versus Postmodernism", Telos, no. 62. Wood, Robin (1986), Hollywood from Vietnam to Reagan, New York, Columbia University Press. Woodward, Bob (1991), The Commanders, New York, Simon & Schuster. Wuthnow, Robert (1989), Communities of Discourse, Cambridge, Mass., Harvard University Press. X, Malcolm (1992), The Final Speeches
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
literar cu o muncă de obicei ingrată, cu nervi, cu prietenii avariate, cu singurătate, cu relații încordate în mediul nu atât literar, cât... scribo-gășcar. Și tot la ,,astăzi" referindu-mă, consider că supralicitarea hodoronc-tronc a unor noțiuni vagi, gen textualism, postmodernism, critica literară ajunsă ea însăși literatură (sui generis) etc. a dus, de fapt, la dispariția criticii literare autentice, în spiritul și specificul ei ce trebuie să fie perpetue, transepocale. Rar cine mai încearcă să testeze literatura sub aspectul autenticității estetice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
puțin trei, "direcții'' în critica literară, nu una, avem mai multe locuri de unde se propagă valorile literare, "România literară'', "Observator cultural'', "Cultura'', simplific, uneori gusturile celor trei instanțe coincid, opiniile lor la fel, verdictele lor idem, etc. alteori sunt divergente. Postmodernismul e un relativism ludic sau semi-ludic, niciodată un bloc axiologic monolitic. Dar, nu putem, pe de altă parte, inversa o specifică scară de valori, fundamentată pe criteriul estetic, cu una sociologic-politică...O putem nuanța doar... Textul nu trebuie subordonat contextului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de limbă română (versurile scrise direct în franceză sunt doar simple exerciții) dar nici pe departe critic literar. Un autor de eseuri și portrete literare, aceasta da! Am scris astfel Intimitatea publică a poeziei (șapte eseuri despre comportamentul liric) 2001, Postmodernismul pe înțelesul tuturor (2004). De curînd am terminat o carte de acest fel intitulată Rostirea postmodernă. Generația poetică 80 în literatura română, cuprinzînd odiseea impunerii, apoi creșterile și descreșterile generației noastre poetice, o generație care a dominat sfîrșitul de secol
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
număr de 100 portrete literare ale celor mai importante voci lirice aparținătoare celor șapte paradigme, un fel de monade ale paradigmei mari a optzecismului. Se va putea observa din demonstrațiile noastre, cuprinse în paginile teoretice, dar și în portrete, că postmodernismul românesc a fost pentru generația '80, în "întunecatul deceniu nouă al secolului trecut", un avangardism de refugiu, devenind repede pecete a paradigmei optzeciste. Reacție dură față de modernismul românesc destul de obosit, de formulele literare consacrate, optzecismul va rămâne cel mai spectaculos
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
un fior diacronic, adică sensibilitate față de istorie și conștiința că este a treia mare generație culturală, după cea pașoptisto-junimistă și după cea interbelică. Trebuie să accentuăm faptul că în literatură sincronismul s-a putut realiza doar prin acceptarea și asimilarea postmodernismului. Să mai precizăm că am infuzat lucrării noastre un coeficient înalt de "exponențialitate", ea "reflectând" la vârf aventura poetică a generației '80. Spunem asta pentru că, încercând să ordonăm materialul, am contabilizat fără prea mare greutate 430 de poeți notabili ai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
organe sexuale și înjurături birjarerești ("poezia roz"!) pentru a șoca, pentru un ieftin vedetism, dacă latrinizezi textual și arunci cu noroi în sfinți, dacă nu crezi în inspirație și accepți ingineria textuală doar pentru că ți-ai cumpărat destul de ieftin umbrella postmodernismului, ești un făcător de teribilisme fără de orizont și atît. A. B. Ce se mai scrie astăzi? A evoluat sau involuat literatura? Poezia nu evoluează, nu involuează. Ea este sau nu este. Își schimbă doar nuanțele, limbajul, formele de exprimare textuală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
sau mai noi. Cazul curentului pornografic, lăudat și premiat, la un moment dat chiar de Uniunea Scriitorilor. Alții teoretizează și promovează "fractalismul", "paradoxismul" (Fl. Smarandache), gematriile, romanul algebric etc. Chiar dacă se află în vădit crepuscul, optzeciștii încă mai susțin, teoretic, postmodernismul prin condeie ca Ion Bogdan Lefter, Al. Mușina, Iulian Boldea, Eugen Lungu, în Basarabia. Și s-ar putea continua. Ceea ce este cert e că mișcarea critică actuală este incapabilă să cearnă valorile. În două decenii, nu s-au ivit mari
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Post-hipnotice (Ed. Timpul, 2013, Coperta și grafica Devis Grebu) am lucrat, cu pauze, și, prin inserție la alte proiecte, circa cinci ani. Este viziunea mea asupra poeticii actuale. Postpost-moderne. În secolul XX, criminal și post-criminal, Occidentul a creat postmodernitatea și postmodernismul, care să slujească ideea războiului de atunci. Azi, postmodernismul nu mai e suficient. Trăim un alt război. Mi se pare că post-hipnotismul corespunde noului om, noii sale poeticități, altoită pe globalism. Post-hipnotismulmeu e o întreagă filosofie, pe care eu o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
am lucrat, cu pauze, și, prin inserție la alte proiecte, circa cinci ani. Este viziunea mea asupra poeticii actuale. Postpost-moderne. În secolul XX, criminal și post-criminal, Occidentul a creat postmodernitatea și postmodernismul, care să slujească ideea războiului de atunci. Azi, postmodernismul nu mai e suficient. Trăim un alt război. Mi se pare că post-hipnotismul corespunde noului om, noii sale poeticități, altoită pe globalism. Post-hipnotismulmeu e o întreagă filosofie, pe care eu o reduc la următoarele idei: Dacă în urmă cu mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
un alt război. Mi se pare că post-hipnotismul corespunde noului om, noii sale poeticități, altoită pe globalism. Post-hipnotismulmeu e o întreagă filosofie, pe care eu o reduc la următoarele idei: Dacă în urmă cu mai bine de optzeci de ani postmodernismul, început în anii 1920 (trecând prin dezvoltările filosofice ale unor Derrida, Baudrillard, Foucault, Barthes,Heidegger, Wittgenstein, Kierkegaard, Barth, Nietzsche, și ajuns la diversele sale accepțiuni axiomatice de maturitate, ce au parcurs cu stoicism drumul de la un Olson, Howe și Levin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
parcurs cu stoicism drumul de la un Olson, Howe și Levin, și până la un Jencks, Jameson sau Lyotard), păruse că va vindeca eclipsele majore ale unui secol care, pentru Occident, a însemnat mai ales gestionarea războiului, iată că funcționalitatea actuală a postmodernismului își autodevorează programul master: lumea nu se mai identifică doar cu o parte a unui război unic, ci, simultan, își recunoaște organic mai multe paradigme beligerante, chiar un război al tuturor contra tuturor, pe care se centrează de fapt identitatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
sunt însă absolutizate. Sunt convins că, pe această cale, beletristica va deveni mult mai apropiată de cititorii tineri, care o vor include în formarea lor ca oameni. Și care, sunt iarăși convins, vor renunța la trivialitățile underground-ului care se autointitulează postmodernism. A.B.Prin evenimente culturale, târguri, seminarii, burse, rezidențe, scriitorii se pot cunoaște între ei, au loc schimburi de experiență. În ultima vreme literatura română este mai cunoscută peste hotare? Ce ar trebui sa facem să fim mai cunoscuți? Am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
că nu m-am contrazis în privința diagnosticului unei cărți sau a unui autor. În acest sens, îmi place să cred că am un nas bun, deși e mereu înfundat. M-am contrazis în chestiuni teoretice, cum ar fi, de pildă, postmodernismul. În urmă cu vreo 15 ani, când am scris prima dată despre acest contradictoriu fenomen, eram convins că neomodernismul e o diferență specifică a modernismului. La momentul redactării ultimei mele cărți mi-am dat seama, însă, că avem de-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
dincolo de chemarea la solidaritate a celor ce visau gloria literară și erau născuți În deceniul al șaselea, o „propunere de program estetic revoluționar”, radical opus vechilor canoane și criterii În care noi, „bătrânii naivi” Încă mai credeam. Și, sub flamura postmodernismului, agitată cu insistență și erudiție de poetul care a trecut cu succes la proză și chiar la roman, Mircea Cărtărescu, sunt chemați toți „optzeciștii”, dar și cei care sunt dispuși să arunce peste bord vechile canoane literare, militând pentru post-modernitate
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
teoretică În câmpul valorii estetice este și a fost dintodeauna o frână, mai grav - o diversiune, menită a favoriza indivizi sau grupuri de indivizi nesiguri de propria lor vocație sau animați de resentimente sau felurite oportunisme. Or, Întreaga „teorie” a postmodernismului la noi - „dincolo” ea a Început să apună, ca orice modă tiranică! -, sub argumentele estetice, ascunde, În fapt, nu atât o neputință, cât mai ales o grabă; o ne-stăpânire, o nerăbdare În fața capricioasei zeițe a Gloriei, un fel de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]