4,908 matches
-
să părăsească orașul. A murit, potrivit tradiției, într-un naufragiu în drum spre Sicilia. Este considerat cel mai bătrân dintre sofiști (erau dascăli profesioniști, deci plătiți, care răspândeau cunoștințe filosofice) cunoscut ca profesor de retorică și dezbatere, activități spirituale deosebit de prețuite în viața socială a Greciei antice. Scrieri. Este autorul a numeroase lucrări de retorică, etică, drept, filosofie și gramatică. Se mai păstrează astăzi și pot fi consultate doar 20 de rânduri. Diogenes Laertios, consacrat cronicar al filosofiei grecești, afirmă că
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
în abstractul steril), uneori însă derapează spre o perspectivă apocaliptică, prevenitoare la adresa viitorului omenirii. * A pledat constant pentru separarea rațiunii de revelație, fără să se debaraseze complet de doctrinele creștine care-i erau familiare. * Declară apartenența sa la curentul care prețuiește statul centralizat. * Promovează ideea dominației mondiale a Angliei. * Apreciază linia de dezvoltare capitalistă a lumii în care forțele productive și mijloacele tehnice vor înregistra un avânt considerabil. * În romanul Noua Atlantidă el inițiază ideea cooperării instituționale în cercetare (descrie pe
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Primele principii, devansează momentul apariției cărții lui Ch. Darwin, Originea speciilor, prin care demonstrează că rămâne prizonierul evoluționismului biologic. Spencer face din evoluție o lege universală a devenirii, în care sunt cuprinse și procesele sociale. Credem că este justificat să prețuim contribuția lui Spencer numind interpretarea sa nu Social darwinism, așa cum impropriu apare în literatură, ci Social spencerism. * Societatea evoluează implacabil pe un traseu ce pornește de la omogen spre eterogen, de la simplu la complex, de la societatea militară (omogenă, puternic coercitivă) la
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
mult decât o semnificație istorică (...). În realitate ei sunt actuali. Până în prezent nu au fost depășiți de alți sociologi, în ciuda munților de literatură de specialitate produsă de miile de slujitori ai noii discipline și chiar a contestării clasicilor." Așa cum filosofia prețuiește gândirea antică greacă în care incumbă problemele esențiale ale filosofiei din totdeauna, numind-o clasică, tot așa și sociologia revendică perioada la care facem referire drept clasică și-i prețuiește ca atare contribuția la devenirea ei. Substanța creației aflată în
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
ai noii discipline și chiar a contestării clasicilor." Așa cum filosofia prețuiește gândirea antică greacă în care incumbă problemele esențiale ale filosofiei din totdeauna, numind-o clasică, tot așa și sociologia revendică perioada la care facem referire drept clasică și-i prețuiește ca atare contribuția la devenirea ei. Substanța creației aflată în opera acestor titani îngăduie și fundamentează o atare apreciere. Meritul lor constă cel puțin în următoarele: * Au făcut posibilă o nouă știință prin care realitatea socială poate fi dezvăluită dintr-
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Pogor fii de boieri bogați și destul de bine plasați în erarhia funcționărească”... Maiorescu, fiul lui Ion Maiorescu, profesor, dar era un distins intelectual - avocat, profesor universitar, rector chiar în 1864. „Noii săi prieteni nu aveau deloc cultul descendenței, știind să prețuiască înainte de toate aristocrația spiritului”. Erau cu toții și foarte tineri: Pogor 31 de ani, Maioresc 24 de ani, Carp 25 de ani, Rosetti 27 de ani, Negruzzi 22 de ani. După cei zece junimiști care au reluat activitatea societății în toamna
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
un alai lugubru cu apariții desprinse parcă dintr-un Trionfo della Morte, orbul, ologul și paraliticul - trei momâi sinistre, spectre infernale (I, p. 196) - refuză să-și vândă viața lui Admetos, căci, oricât de nenorocită ar fi condiția lor, încă prețuiesc lumina dulce a soarelui (I, p. 198). Alkestis vine în întâmpinarea lui Admet, căutându-l peste tot cu o lumină nemuritoare în suflet (I, p. 203). Întunericul nu o înspăimântă, căci pentru ea, departe de a ascunde primejdii, noaptea e
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
la Turda, unde e un teatru mai mult de amatori (IV, p. 661). Referințele culturale deslușesc inserția planului mitic în cotidianul prozaic. Într-o piesă în care protagoniștii au nume și, deseori, exprimare cu iz suburban, personajele nu par să prețuiască miturile. Dida nu este interesată de explicațiile pretențioase ale lui Marian care cercetează semnificațiile universale ale basmului Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte : Pe mine nu mă dai gata cu mituri (I, p. 616). Tot astfel, Marghioala ia în
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
nebună ? (III, p. 641). Afirmația lui că ea are nevoie de liniște ascunde intenția de a o închide într-un azil : Vreți să mă băgați la nebuni (III, p. 642). Marghioala ajunge să fie încolțită chiar de familie, în timp ce mistrețul prețuit de ea, făptură slobodă printre porcii din jur, este hăituit de vânători, semn că pădurea de la poalele muntelui e pândită de o nenorocire (III, p. 648). Romanița cheamă salvarea, îi dă apă mamei cu forța și o culcă pe pat
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
tuturor timpurilor. Este firesc să ridice imnuri cărții cei ce și-au ales misiunea scrisului ca menire a vieții lor, dar să nu uităm că sunt încă cu mult mai numeroși acei care, fără să creeze ei înșiși cartea, o prețuiesc, o adoră și o caută veșnic cu nesaț. Am adunat în acest volum maxime, cugetări, reflecții, ale unor înțelepți și filozofi, savanți, pedagogi, moraliști, scriitori, critici literari și eseiști, din toate timpurile și de pe diferite meridiane ale lumii - cu gândul
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
carte are patru ochi.” Proverb român 223. „Mâna care nu știe să scrie dă vina pe condei.” Proverb român 224. „Omul învață cât trăiește și tot neînvățat moare.” Proverb român 225. „Spune-mi ce cărți citești, ca să-ți spun ce prețuiești.” Proverb român 226. „Nu e vorba de a citi mult, ci de a citi în mod util.” Aristip din Cirene 227. „O carte groasă este un rău mare.” Callimach 228. „Alta citesc copiii, alta bărbații, alta bătrânii.” Publius Terentius Afer
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
Jonson 237. „Unii împănează cărțile lor slabe cu grăsimea din lucrările altora.” Robert Burton 238. „Citind, împrospătăm memoria, înlocuind ce se pierde. Platon compară citirea cu umplerea unui vas prețios cu băuturi delicioase.” Français La Mathe le Vayer 239. „Unii prețuiesc cărțile după grosimea lor, ca și cum ar fi fost scrise să-ți exersezi brațele, nu mintea.” Baltasar Gracian y Morales 240. „Mă simt mai fericit stăpân acasă pe cărțile mele și cu puțin răgaz decât Mazarin cu toți banii și neliniștile
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
școala să fie un loc de muncă și nu de plăcere și amuzament. Cultura presupune efort.” G. Duhamel 470. „Cultura înseamnă atât a ști și a reține, cât o anumită aptitudine de a primi; înseamnă a recunoaște frumusețea și a prețui orice carte mare...” J. Green 471. „Adevărata cultură începe de la clasici. Și nu numai de la clasicii antichității grecești... e necesar să comunicăm cu clasicii tuturor veacurilor... cu scriitorii care au închis în paginile cărților lor conștiința popoarelor și epocilor, ca să
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
după un refugiu îndelungat, dramatic și dureros, am reușit în mare să ne refacem viața. Toate încercările prin care am trecut alături de părinți, în perioada refugiului, a fost pentru mine o lecție severă de viață, din care am învățat să prețuiesc tot ceea ce a însemnat esențial pentru a păși în viață cu încredere și demnitate.
ÎNTÂMPLĂRI DIN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Silvia Stoian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1702]
-
Iași doar Bibliotecile "M. Eminescu" și "Gh. Asachi" sunt deținătoarele fericite ale câtorva incunabule sub semnăturile iluștrilor Thomas d'Aquino, Sf. Augustin, Piccolomini, Plutarch, Pollux, Pacioli, Aristoteles. Scriitorul și eruditul Anatole France a fost fascinat de istoria incunabulelor, le-a prețuit enorm și a elogiat pe toți cei ce vin în contact cu tainele manuscriselor și cărților vechi, cu lumea paradisiacă a bibliotecii. La Iași, iubitorii de texte vechi au posibilitatea, sub strictă supraveghere, să pipăie, răsfoiască, să admire paginile frumos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
izvoarelor de cunoaștere cercetate de Eminescu. Înainte de a fi citit enorm din literatura universală el și-a îndestulat pasiunea de lector fermecat fiind de manuscrisele și cărțile vechi, de legendele și basmele populare românești, de tradițiile arhaice pe care le prețuia în cel mai înalt grad, de obiceiurile pământului, de limba bătrânilor, de folclor. De altfel, peregrinările sale prin țară din perioada adolescenței îi dau o adâncă cunoaștere a limbii și spiritului popular; atunci a acumulat tezaurul folcloric și lexical românesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
dorit să le introducă într-o carte de lectură, cerută de Titu Maiorescu. Dintre scriitorii americani cu siguranță au fost citiți Edgar Poe, Harte și Mark Twain. În ziarul ,,Timpul" el amintește adesea de scriitorii francezi vechi și contemporani, îl prețuia pe Molière, cunoștea dramaturgia lui Racine și Corneille, selecta sentințe din La Rochefoucauld, La Bruyère și Voltaire, în articole politice cita în franceză idei din Montesquieu și d'Alembert. Manuscrisele poetului conțin referiri cu privire la lecturi și din alte literaturi: poetul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
un loc, identitatea ieșeană. Și din ea nu lipsește încă fascinația sentimentului de esență sensibilă și afectiv-pozitivă. DE LA GENERAȚIA PAȘOPTISTĂ LA GENERAȚIA TÂNĂRĂ Extrem de interesante sunt definițiile date termenului "generație" de Mircea Vulcănescu, cel pe care Constantin Noica l-a prețuit din multe puncte de vedere. Și nu numai el. Șapte sunt principalele accepții ale termenului: cu sens biologic, sociologic, istoric, statistic, cultural, psihologic și economic. Generația tânără ar fi a 6-a cunoscută în istoria României moderne, după cele existente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și Gh. I. Brătianu vom urca mereu istoria, ne vom îndrepta mereu la izvoarele marilor cărți, ne vom rătăci prin labirintul bibliotecilor, vom admira muzeele de artă și ne vom reculege în fața icoanelor din biserici. Cum am putea să ne prețuim înaintașii? Cel puțin ca pe un poem, fie și în cheie contemporană. La Muzeul de artă, retrospectiva Eugen Ștefan Boușcă. Impresia că mă aflam în fața operei unui creator profund a căpătat un fel de contur de efigie. Însăși figura de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
între generații. Și Saloanele de carte se derulau frumos. Iașul își dorește neatinsă aura de "oraș cultural", onorantă efigie asumată chiar și în vremuri mai puțin prielnice. A lansat mereu valori în plan național și european, a știut să-și prețuiască figurile ilustre. Ne place să credem că și în anii Salonului s-a vorbit cu real folos de valoare, cultură, comunicare, integrare, diversificare tocmai prin mijlocirea CĂRȚII. Conceput în generoasa formulă a cultivării cărții, Salonul nostru asachian s-a vrut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
s-ar trezi dintr-un somn lung și plin de vise la odihna ființei din prezent. Sub seducția acestei clipe, trecutul orașului se înviorează, prinde să respire odată cu oamenii demni de a-l privi în intimitatea lui, de a-l prețui cum se cuvine. Ar fi această clipă un fel de metafizică a odihnei, surprinsă în ipostaze umane, cu sentimente dintre cele mai adânci. Orașul și ochiul demn de repliere asupra detaliilor trecutului, prea mult lăsate în veghea unor subterane vieți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
pândește un ceva, unul care-i gata să ne schimbe perspectiva. E ca în tabloul lui Van Gogh în care a pictat mai mulți sori. Oare viața locuitorilor acestui oraș, îndrăgit atât de mult de ei, uneori lent acceptat și prețuit de cei din afară, pentru că nu-i cunosc de la început sufletul și lumina, nu stă sub semnul mai multor sori? Soarele de dimineață e altul decât cel din toiul zilei sau cel de seară. Nici zilele nu seamănă între ele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
explorator pe vasul "Belgica", cercetător a mii de grote și peșteri din lume, cercetător în oceanografie și biologie, fondator al Biospeologiei ca știință, conducător al Stațiunii de zoologie marină Banyuls-sur-mer din Franța, coleg de cercetare cu Amundsen în Antarctica. Să prețuim cum se cuvine valorile noastre! 57 Iată o constatare sumbră a lui Jacques Séguéla: "Aureolate de priceperea lor, elitele ajung repede să se împăuneze cu o pretinsă știință de a face orice. Ele se complac în superioritatea lor, până ce devin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
controverse în ultimul deceniu (1983-1993) care nu par că s-ar termina curînd. Deși mulți au prezis că fenomenul va dispărea 44, continuă să apară valuri de cărți, articole, conferințe și discuții asupra numeroaselor modalități ale postmodernului. Oamenii continuă să prețuiască fenomenul postmodern, iar discursul demonstrează importantele schimbări din cultura și societatea noastră, căpătînd în acest moment o anume greutate. Teoria postmodernă a pătruns în aproape toate disciplinele academice, producînd critici ale teoriei moderne și practici teoretice postmoderne alternative în filosofie
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și nu i-ar putea accepta termenii narativi ca plauzibili. Iron Eagle se prezintă, așadar, ca o fantezie adolescentină limitată și de utilitate ideologică restrînsă. Alte filme anti-arabe își anihilează propriile opoziții dintre Orientul Mijlociu "barbar" și Occidentul "civilizat". În vreme ce Occidentul prețuiește, se pare, viața, iar Orientul Mijlociu o disprețuiește, filmele se complac în expunerea unor scene în care nenumărați arabi sînt masacrați. Reacția scontată este aceea de aclamare a unor asemenea masacre ca pe o purificare de un rău iremediabil, dar brutalitatea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]