19,544 matches
-
dimpotrivă, preferă activități și relații care sunt bazate pe lumea sa internă. Și el a avut cu siguranță parte de experiențe în trecut ce au înlesnit această atitudine și preferința lui pentru introversie și care au influențat comportamentele sale. Orice preferință are, deci, valoarea ei pentru fiecare individ deoarece corespunde modului în care el a învățat să folosească modalitatea sa de a se raporta cu sine și cu ceilalți. Recunoașterea propriei individualități în baza diferențelor preferențiale ajută individul să se simtă
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
să colaboreze, prin modul său de a fi, la construirea unei vieți fericite și orientată spre binele comun care derivă din propriul proiect vocațional. 5. Diferențele individuale și viața de comunitate în raporturile interpersonale Individul nu este o insulă și preferințele sale nu sunt suficiente pentru a-l face fericit. Este necesar ca resursele sale să contribuie la construirea unei platforme comune, dacă vrea să-și orienteze propria viață în baza unei prospective care să fie deschisă la un proiect de
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
propria viață în baza unei prospective care să fie deschisă la un proiect de comuniune. „Căci omul, din natura sa intimă, este o ființă socială, și fără relații cu ceilalți nu poate nici să trăiască nici să-și dezvolte calitățile”. Preferințele sale devin ocazie de colaborare comună atunci când toți contribuie la același proiect vocațional, integrând diferențele într-un proces complex de creștere. Întâlnindu-se cu ceilalți, omul învață să-și recunoască propriile calități dar, totodată, să le recunoască și pe cele
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
se fixează în această nevoie de ordine și acest lucru îl deranjează. „Vă amintesc că acesta este un moment de corecție fraternă nu un tribunal”, afirmă superiorul în grabă. De fapt este un context de judecată întrucât cei doi au preferințe ce se contrapun în mod evident, lucru ce ar putea să-i determine să se acuze la infinit. Însă, întrucât diferențele individuale ale fiecăruia exprimă aspectul descriptiv și nu cel valoric al persoanei, ei dau o explicație care nu este
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
aspectul descriptiv și nu cel valoric al persoanei, ei dau o explicație care nu este expresia unei judecați valorice asupra persoanei și asupra comportamentelor ei, dar care descrie mai degrabă ceea ce el însuși este în realitate. În exemplul nostru ambele preferințe (cea organizatorică a judecații cât și cea a adaptabilității practice a percepției) au o demnitate egală întrucât ambele conțin aspecte ce sunt complementare preferințelor celuilalt. În acest fel ambele preferințe pot contribui la faptul ca cei doi să stea bine
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
ei, dar care descrie mai degrabă ceea ce el însuși este în realitate. În exemplul nostru ambele preferințe (cea organizatorică a judecații cât și cea a adaptabilității practice a percepției) au o demnitate egală întrucât ambele conțin aspecte ce sunt complementare preferințelor celuilalt. În acest fel ambele preferințe pot contribui la faptul ca cei doi să stea bine împreună. Să vedem cum. În modul său de a interacționa, bibliotecarul organizat are ocazia să observe cum «privește» fratele dezordonat atunci când de fapt «nu
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
ceea ce el însuși este în realitate. În exemplul nostru ambele preferințe (cea organizatorică a judecații cât și cea a adaptabilității practice a percepției) au o demnitate egală întrucât ambele conțin aspecte ce sunt complementare preferințelor celuilalt. În acest fel ambele preferințe pot contribui la faptul ca cei doi să stea bine împreună. Să vedem cum. În modul său de a interacționa, bibliotecarul organizat are ocazia să observe cum «privește» fratele dezordonat atunci când de fapt «nu se uită». Datorită caracterului său el
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
mod exagerat, cum se întâmplă adesea în comunitățile religioase: tinerii împotriva bătrânilor, cei care promovează o cultură împotriva celor care promovează o alta, cei deschiși împotriva celor închiși ... toți având pretenția că au dreptate. Și mai mult, având pretenția că preferința psihologică proprie este cea mai bună. Atunci când această logică prevalează, nu mai este spațiu pentru diferențele reale dintre frați și ceea ce domină - din păcate și în contextele instituționale și bisericești - este cultura abandonării și a excluderii celuilalt datorită caracterului său
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
interesele individuale. Tocmai acest lucru poate ajuta ființele relaționale să înainteze spre un proiect de «fericire comună», în care diferențele fiecăruia să fie pietre importante pentru un model de comuniune ce se bazează pe logica Evangheliei. Astfel, dacă fiecare are preferințe pe care le alege dintre alternativele care au o valoare egală, tocmai aceste caracteristici pot să îmbogățească modul de a fi al celui care se află alături. A avea o preferință anume în propriul temperament (de exemplu o soră care
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
se bazează pe logica Evangheliei. Astfel, dacă fiecare are preferințe pe care le alege dintre alternativele care au o valoare egală, tocmai aceste caracteristici pot să îmbogățească modul de a fi al celui care se află alături. A avea o preferință anume în propriul temperament (de exemplu o soră care preferă o activitate vocațională externă cu tinerii și o alta care preferă o activitate de ospitalitate internă într-un centru de spiritualitate) nu rezultă a fi o realitate superioară sau inferioară
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
asupra orientării unei vieți fericite ce se îndreaptă spre o bunăstare care este în sintonie cu proiectul lui Dumnezeu. Iată de ce, vorbind despre fericire, este important să se cunoască și să se aprecieze valorile și calitățile fraților - în acest caz preferințele psihologice ale fiecăruia - care contribuie la realizarea proiectului vocațional comun. Nimeni nu poate să pretindă că este bun în orice domeniu, dar fiecare este chemat să fie util altora cu propriile talente și să le aprecieze și pe cele ale
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
douăzeci de ani, lângă inimă." Și semna, spartan și orgolios, Ulianov. - Uluitor! - Da, domnule... Pink Floyd era unul dintre bărbații care nu se încurcau când era vorba în a-ți trezi prețuirea. Singurul lucru ușor deranjat la psihicul lui era preferința, aproape maladivă, de-a acționa numai din umbră. De altfel, și maxima sa preferată, atunci când i se propunea să se expună prea apăsat, era: "Atenție la lumină!", "Atenție la lumină!" - Îhî... Scuzați-mă... mi-ați adus aminte că am
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cu oGina. Să admitem că și fiecare tipă, pe care abia o cunosc, este și-o fostă sau viitoare soție de-a ta... Cum te lasă conștiința să-mi ceri asemenea lucruri? Mă cunoști tu pe mine? Mi-ai studiat preferințele, defectele? Mi-ai ascultat chitariștii? Cum să mă culc eu cu tine, dacă n-ai auzit de Frank Zapa? - Și aici greșiți. N-am venit să vă culcați cu mine, ci să mă culc eu cu dumneavoastră! 337 CEI ȘAPTE
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
restul fiind mai plăcute sau mai plictisitoare, dar fără să-i ridice mari probleme. Probabil creierul în general este conceput pentru diferite discipline și activități pe care le realizează cu plăcere iar nesuferitele rămân pe ultimul plan. Oamenii au anumite preferințe, fac motivat unele lucruri iar pe celelalte le evită pe cât posibil. La chimie trebuia să învețe multe substanțe, tabelul lui Mendeleev îl știa din ciclul primar însă nu îi plăcea materia și considera că trebuie să tocească prea mult. De
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
revelația esenței pure a Satanei? Calea dorurilor zilnice urcă de la pământ la cer. Drumul invers e mai rar. De aceea, Diavolul e o grozăvie mai puțin frecventă decât marele lui Dușman. În dezrobirea cugetului de ființă, voluptatea nu mai are preferințe între durere și plăcere. Ea le încoronează pe amândouă. Perfecțiunea stranie a senzațiilor suspendă deosebirile între ele. Durere și plăcere devin sinonime. Oare de ce gândind îți pierzi întîi inima și numai apoi mintea? Farmecul neliniștii constă în oroarea de soluții
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ava niciodată dezabuzarea suficientă ca să înțeleagă anumite epoci. Și cine nu cunoaște vibrația în spirală a inimii, în zadar se apropie de aurorele culturilor. Toată istoria n-are valoare decât prin ceea ce selecționăm din ea, prin conținuturile ei alese de preferințele noastre. Nu este mort în istorie ceea ce este din ea viu în noi. Dacă n-am avea atâta clipe din viață, în care să ne simțim în Renaștere la noi acasă, ea n-ar avea mai multă actualitate decât o
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
instituții și Întreprinderi În care evreii fie nu erau angajați, fie erau dați afară. Astfel, un raport din 1950 consemnează că la Întreprinderea COMCAR (Întreprindere de stat de comercializare a cărnii) din xe "București"București „directorul și Cadrele retrogradează de preferință pe funcționarii evrei”2. La xe "Botoșani"Botoșani, șeful oficiului de plasare a spus unei solicitante evreice: „Ce să te mai plasez, voi oricum o să plecați În xe "Palestina"Palestina!”. Comentariul femeii, ce reflecta reacția interioară la astfel de atacuri
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
sunt adesea puse sistematic deasupra principiilor fundamentale ale democrației. Lupta pentru putere a depășit cu mult logica creării unui larg consens în jurul interesului național. Manevrele politice și lupta între partide au golit de orice conținut dezbaterile publice. Probabil că larga preferință a populației pentru Ion Iliescu se explică tocmai prin acest decalaj. Tema centrală a comportamentului său politic - focalizarea pe interesul comun și promovarea unui larg consens - răspundea așteptărilor difuze ale colectivității. 5. Respingerea explorării alternativelor, complementar cu reforme improvizate. În
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
rol determinant. Și actorii interni au avut o contribuție importantă, dar mai degrabă secundară, pe fondul orientărilor strategice formulate de către actorii externi. Următoarele capitole sunt dedicate strategiei tranziției ca produs al actorilor externi și interni și modului în care interesele, preferințele, stereotipurile lor au modelat strategia tranziției. Partea a II-atc "Partea a II‑a" Prolegomene epistemologice ale unei teorii a tranzițieitc "Prolegomene epistemologice ale unei teorii a tranzi]iei" Capitolul 4tc " Capitolul 4" Câteva condiții epistemologice ale constituirii unei teorii științifice
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
două tipuri de explicare a strategiilor actorilor sociali ca produse sociale, care sunt mai degrabă complementare decât exclusive. Primul tip este explicația prin interacțiunea socială (figura 4.1). Strategiile colective de acțiune sunt rezultanta interacțiunii actorilor sociali, animați de interesele, preferințele, schemele lor de gândire distincte. Figura 4.1. Schema explicativă interacționistă Al doilea tip este explicația structurală (figura 4.2). Realitatea socială reprezintă un sistem structurat. Fenomenele sociale oarecare sunt, evident, rezultat al acțiunii oamenilor, dar acestea, la rândul lor
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
explicația structurală (figura 4.2). Realitatea socială reprezintă un sistem structurat. Fenomenele sociale oarecare sunt, evident, rezultat al acțiunii oamenilor, dar acestea, la rândul lor, sunt expresia structurilor profunde ale realității sociale. Acțiunile actorilor sociali - inclusiv modul lor de gândire, preferințele lor - trebuie explicate prin structura socială profundă. O asemenea explicație se fundează pe metoda reducției structurale (Zamfir, 1999). Pentru ilustrare, voi folosi într-o formulare liberă expresia celebră a lui Marx: pe mine (evident, ca sociolog) nu mă interesează ce
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
bună. Metodologia analizei sociologice a acestui proces, așa cum este descris în modelul discutat aici, e diferită de cea din modelul bazat pe epistemologia problemelor cu soluție unică. Ea trebuie să combine analiza alternativelor cu analiza actorilor sociali, cu interesele și preferințele lor. Capacitatea metodologică a sociologiei de a întreprinde o asemenea analiză este limitată. Pentru analiza și evaluarea alternativelor posibile, ea trebuie să înglobeze, pe lângă analiza strict socială, și analiza economică și a altor discipline sectoriale. Societățile în tranziție, prin profilul
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
cât legal și moral. Este adevărat că și mass-media occidentale s-au caracterizat printr-un stil de tratare a societăților în tranziție diferit de cel practicat pentru propriile societăți, axat pe asumarea unei superiorități intelectuale și morale. Este evidentă o preferință accentuată pentru preluarea informațiilor cu încărcătură negativă despre evenimentele din țările în tranziție, fără o minimă rezervă critică față de sursele acestora. Ar fi fals să explicăm atitudinea predilect critică a mass-media prin teoria „cumpărării de către Occident”. Explicarea asumării unei asemenea
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
trebuie să-și asume responsabilitatea asupra proceselor social-economice versus 15% care consideră că acest lucru nu este recomandabil. Sectoarele în care populația consideră că statul trebuie în primul rând să-și asume responsabilitatea, iarăși contrare ideologiei oficiale, sunt, în ordinea preferințelor: asigurarea veniturilor (25%), a locurilor de muncă (26%), implicare socială (17%). Rolul activ al statului în controlul întreprinderilor de stat ar trebui să crească, afirmă 48%, față de 26%, care cred că ar trebui să li se acorde acestora mai multă
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
intim al solitudinii. * * * Aș dori să-nchei această trecere în revistă printr-o analogie: sugestia sau influența este, în plan colectiv, ceea ce nevroza este în plan individual. Ambele presupun: - o întoarcere de la gîndirea logică, mai precis evitarea acesteia, și o preferință pentru gîndirea non-logică; - o scindare a individului între partea sa rațională și partea sa irațională, între viața sa interioară și viața exterioară. În ambele cazuri se observă o pierdere de contact cu realitatea și diminuarea încrederii în sine. În consecință
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]