7,015 matches
-
timbru pot, la rândul lor, să fie contestate în fața instanței. 28. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2001 a fost abrogată prin Codul de procedură fiscală, intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2004. ÎN DREPT I. Asupra pretinsei încălcări a art. 6 § 1 din Convenție 29. Reclamanții se plâng de faptul că anularea acțiunilor lor, ca urmare a refuzului autorității fiscale de a îi scuti de plată taxelor judiciare de timbru, i-a lipsit de dreptul de acces
HOTĂRÂRE din 11 octombrie 2007 în Cauza Larco şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214045_a_215374]
-
acces la o instanță, iar a doua vizează echitatea procedurilor. Însă, având în vedere faptul că instanțele nu au analizat fondul acțiunilor, ci doar le-au anulat, Curtea apreciază că nu este necesar să analizeze separat cererea reclamanților referitoare la pretinsa inechitate a procedurilor (vezi Weissman și alții menționată mai sus, § 32). 52. Curtea reamintește că art. 6 § 1 din Convenție îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu
HOTĂRÂRE din 11 octombrie 2007 în Cauza Larco şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214045_a_215374]
-
respectat obligația de a reglementa dreptul de acces la o instanță într-un mod care să corespundă cerințelor art. 6 § 1 din Convenție. 68. Prin urmare, Curtea constată că a fost încălcat art. 6 § 1 din Convenție. II. Asupra celorlalte pretinse încălcări ale Convenției și ale art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție 69. Din perspectiva art. 8, 10 și 17 din Convenție și a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, reclamanții se plâng de o încălcare a
HOTĂRÂRE din 11 octombrie 2007 în Cauza Larco şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214045_a_215374]
-
cererile formulate nu respectă cerințele art. 60 § 2 din Regulament, având în vedere că ele nu sunt detaliate și nu sunt însoțite de niciun document justificativ relevant. 75. Guvernul consideră că nu există nicio legătură de cauzalitate între prejudiciul material pretins și încălcarea denunțată și că, prin urmare, aceste cereri trebuie respinse. 76. În ceea ce privește prejudiciul moral, Guvernul observă că reclamanții nu își susțin prejudiciul pretins. 77. Guvernul subliniază că în cauza Weissman și alții menționată mai sus, Curtea a statuat că
HOTĂRÂRE din 11 octombrie 2007 în Cauza Larco şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214045_a_215374]
-
document justificativ relevant. 75. Guvernul consideră că nu există nicio legătură de cauzalitate între prejudiciul material pretins și încălcarea denunțată și că, prin urmare, aceste cereri trebuie respinse. 76. În ceea ce privește prejudiciul moral, Guvernul observă că reclamanții nu își susțin prejudiciul pretins. 77. Guvernul subliniază că în cauza Weissman și alții menționată mai sus, Curtea a statuat că stabilirea unei încălcării constituie o reparație echitabilă suficientă pentru prejudiciul moral, după ce a constatat existența a două încălcări, și anume pe cele ale art.
HOTĂRÂRE din 11 octombrie 2007 în Cauza Larco şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214045_a_215374]
-
faptul că reclamanții nu au beneficiat de dreptul de acces la o instanță pentru a solicita despăgubiri, încălcându-se art. 6 din Convenție. 80. Pe baza elementelor de care dispune, ea consideră că reclamanții nu au demonstrat că prejudiciul material pretins este efectiv rezultatul anulării acțiunilor din cauza neplății taxei judiciare de timbru (vezi, mutatis mutandis, Kudla împotriva Poloniei [MC], nr. 30.210/96, § 164, CEDO 2000-XI, Dactylidi împotriva Greciei, nr. 52.903/99, § 57, 27 martie 2003, și Iorga, menționată mai
HOTĂRÂRE din 11 octombrie 2007 în Cauza Larco şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214045_a_215374]
-
cu celeritate, iar decizia prin care se respinge cererea este supusă controlului instanței de judecată competente. Partea poate, cu acest prilej, să-și formuleze apărările necesare și să administreze probe în susținerea acestora. De altfel, criticile autorului excepției vizează o pretinsă omisiune legislativă referitoare la faptul că pe durata soluționării cererii de recuzare procedura de administrare nu se suspendă. Aceste aspecte nu pot face însă obiectul controlului exercitat de Curte, deoarece, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992
DECIZIE nr. 953 din 30 octombrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193786_a_195115]
-
mai 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 7 iunie 2004, și Decizia nr. 522 din 11 octombrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 993 din 9 noiembrie 2005, referitoare la pretinsa încălcare a principiului egalității cetățenilor în fața legii, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea a reținut, în esență, ca diferențierea hotărârilor care pot fi sau nu pot fi supuse apelului se face pe criteriul valorii obiectului litigiului, iar
DECIZIE nr. 914 din 14 decembrie 2006 referitoare la excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 2 pct. 1 lit. a) şi lit. b) şi ale art. 282^1 din Codul de procedură civila. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184753_a_186082]
-
încadrării în muncă și al detașării străinilor pe teritoriul României, norma criticată având ca finalitate prevenirea și evitarea exploatării ilegale a muncii, precum și asigurarea tuturor garanțiilor pentru exercitarea acestui drept. Curtea constată că nu poate reține critica autorului referitoare la pretinsa neconstituționalitate a prevederilor art. 26 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 56/2007 determinată de nedovedirea "dincolo de orice dubiu" a obligațiilor cuprinse în ordonanță. Aceasta nici nu constituie o autentică critică de neconstituționalitate, ci reprezintă o simplă nemulțumire legată
DECIZIE nr. 687 din 5 mai 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212451_a_213780]
-
amenajări de interes public, care au intrat în patrimoniul statului și care se aflau în administrația autorităților locale în momentul intrării în vigoare a legii (1991), vor fi restituite foștilor proprietari în limita a 10 ha. ÎN DREPT I. Asupra pretinsei încălcări a art. 6 § 1 din Convenție și a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție 13. Reclamanții susțin că executarea parțială și cu întârziere a sentinței rămase definitive din data de 23 noiembrie 1992 a Judecătoriei Târgoviște le-
HOTĂRÂRE din 2 decembrie 2008 în Cauza Giuglan şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212442_a_213771]
-
reclamanților, și în mod integral și efectiv, în ceea ce privește în special restul terenurilor acordate de instanță. Prin urmare, Curtea constată că a avut loc încălcarea art. 6 § 1 din Convenție și a art. 1 din Protocolul nr. 1. II. Asupra celorlalte pretinse încălcări 23. Invocând art. 6 § 1 din Convenție, reclamanții se plâng în esență de nedreptatea și de modul de soluționare a procedurii care s-a încheiat prin decizia din 20 decembrie 2002 a Curții de Apel Ploiești (paragraful 7 de
HOTĂRÂRE din 2 decembrie 2008 în Cauza Giuglan şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212442_a_213771]
-
diferitele categorii de terenuri, între circa 0,5 EUR și 5 EUR/mp. Invocând jurisprudența Curții, Guvernul susține că cererea reclamanților pentru lipsa de folosință are un caracter speculativ și că ea este, în orice caz, excesivă. În ceea ce privește daunele morale pretinse, Guvernul consideră că o eventuală hotărâre care să constate încălcarea ar constitui, în sine, o reparație satisfăcătoare a prejudiciului respectiv. 29. Curtea consideră că, în speță, singurul fundament ce trebuie reținut pentru acordarea unei reparații echitabile rezidă în constatarea încălcării
HOTĂRÂRE din 2 decembrie 2008 în Cauza Giuglan şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212442_a_213771]
-
le aloce în acest sens reclamanților suma de 75.000 EUR ca daune materiale. 31. În ceea ce privește cererea referitoare la lipsa de folosință, în lipsa unor documente justificative relevante cum ar fi o expertiză sau o hotărâre judecătorească ce atestă valoarea prejudiciului pretins, Curtea nu poate specula în acest sens și consideră că această cerere trebuie respinsă (vezi, mutatis mutandis, Dragne împotriva României (reparație echitabilă), nr. 78.047/01, § 18, 16 noiembrie 2006, și Corabian împotriva României, nr. 4.305/03, § 59, 27
HOTĂRÂRE din 2 decembrie 2008 în Cauza Giuglan şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212442_a_213771]
-
încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul, arătând c�� autorul excepției nu formulează niciun argument care să justifice pretinsa încălcare a prevederilor constituționale, apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituțional, întrucât nu aduce atingere prevederilor din Legea fundamentală invocate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
DECIZIE nr. 959 din 25 iunie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214021_a_215350]
-
reținând, în esență, că "instituirea recursului prealabil sau grațios reprezintă o modalitate simplă, rapidă și scutită de taxa de timbru, prin care persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică are posibilitatea de a obține recunoașterea dreptului pretins sau a interesului său legitim direct de la organul emitent". Pentru identitate de rațiune și în lipsa unor elemente noi care să determine modificarea jurisprudenței la care s-a făcut referire, atât soluția, cât și considerentele ce au fundamentat-o se mențin
DECIZIE nr. 965 din 25 iunie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. 7 alin. (9) teza finală din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214023_a_215352]
-
administrativ". Față de aceste considerente, valabile și în prezenta cauză, Curtea mai constată că textul de lege criticat nu contravine nici principiului egalității în drepturi a cetățenilor, consacrat de art. 16 din Constituție și invocat de autorul excepției din perspectiva unei pretinse identități de tratament juridic a persoanei fizice cu cel specific persoanei juridice. Or, Curtea a statuat constant în jurisprudența sa în materie, de pildă Decizia nr. 140/1996 , că tratamentul juridic diferit pentru situații diferite este admisibil și justificat tocmai
DECIZIE nr. 965 din 25 iunie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. 7 alin. (9) teza finală din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214023_a_215352]
-
bază exercitarea dreptului pe care statul îl are de a decide asupra modului de reparare a injustițiilor și abuzurilor din legislația trecută cu privire la proprietatea funciară și a constatat că textul criticat nu contravine art. 16 alin. (1) din Constituție . În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 46 din Constituție , Curtea a constatat, în aceleași decizii, că textul de lege criticat exclude de sub incidența Legii nr. 10/2001 terenurile situate în extravilan la data preluării abuzive sau la data notificării, precum și cele al
DECIZIE nr. 1.053 din 14 iulie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 13 din titlul I al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 şi art. 36 alin. (5) din Legea fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214393_a_215722]
-
și Contabililor Autorizați din România, control materializat printr-un act administrativ supus controlului judecătoresc. Totodată, acest text urmează să se aplice pentru viitor, potrivit regulii neretroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, astfel că nu se poate reține pretinsa încălcare a prevederilor constituționale invocate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 21 ianuarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 6.054/2/2007, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și
DECIZIE nr. 986 din 30 iunie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213926_a_215255]
-
o încălcare a principiului statului de drept, cum apreciază autorul excepției, ci, dimpotrivă, de o aplicare a acestuia, deoarece controlul de legalitate nu poate fi exercitat, în limitele constituționale, decât pe cale judecătorească, fiind atributul exclusiv al instanței de judecată. În ceea ce privește pretinsa încălcare a principiului neretroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, Curtea constată că, în lipsa unei mențiuni exprese cuprinse în Legea nr. 269/2007 asupra modalității de aplicare a reglementărilor legale, acestea urmează să dispună, potrivit regulii prevăzute de
DECIZIE nr. 986 din 30 iunie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213926_a_215255]
-
Curtea Constituțională constată următoarele: I. În legătură cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 6 din aceeași ordonanță, Curtea constată că aceasta urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, având în vedere natura criticilor de neconstituționalitate formulate de autorii săi. Astfel, aceștia argumentează pretinsa neconcordanță a textului atacat față de prevederile art. 21 din Constituție , vizând, în realitate, o omisiune legislativă, și anume absența reglementării cauțiunii dintre formele de ajutor public judiciar, în special în contextul în care aceasta era prezentă în legislația anterioară în
DECIZIE nr. 924 din 23 iunie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, precum şi ale ordonanţei de urgenţă, în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213858_a_215187]
-
acest sens. ... (4) Ordonanța de plată se va comunică fiecărei părți de îndată, potrivit prevederilor Codului de procedură civilă."; ... - Art. 11: " În cazul în care instanța, examinând probele cauzei, pronunță o ordonanță de plată numai pentru o parte din creanța pretinsă, creditorul poate formula cerere de chemare în judecată potrivit dreptului comun pentru a obține obligarea debitorului la plata restului datoriei."; - Art. 12: "(1) Procedura prevăzută la art. 5-8 și la art. 10 nu va depăși 90 de zile de la data
DECIZIE nr. 871 din 16 iunie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) , art. 3 alin. (1) , art. 5 alin. (1) şi (2) , art. 10, art. 11 şi art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligaţiilor de plată rezultate din contracte comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214187_a_215516]
-
reprezentată de domnul M.L. Draghici, fiul său. Guvernul român (Guvernul) a fost reprezentat de agentul său, domnul R.-H. Radu, de la Ministerul Afacerilor Externe. 3. La data de 18 mai 2005, Curtea a decis să comunice Guvernului cererea referitoare la pretinsa lipsă de acces la o instanță. Invocând prevederile art. 29 § 3 din Convenție, ea a decis să analizeze în același timp admisibilitatea și temeinicia cauzei. ÎN FAPT I. Circumstanțele cauzei 4. Reclamanta s-a născut în anul 1949 și locuiește
HOTĂRÂRE din 24 aprilie 2008 în cauza Visan împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206208_a_207537]
-
numai două cazuri posibile de angajare a răspunderii statului pentru erorile judiciare săvârșite în procesele penale, rezultă că această limitare este neconstituțională față de prevederile art. 48 alin. (3) din Constituție, care nu permit o asemenea restrângere." ÎN DREPT I. Asupra pretinsei încălcări a art. 6 § 1 din Convenție 19. Reclamanta s-a plâns în temeiul art. 6 § 1 din Convenție de lipsa de acces la o instanță în măsura în care cererea sa privind acordarea de despăgubiri a fost respinsă ca prescrisă în temeiul
HOTĂRÂRE din 24 aprilie 2008 în cauza Visan împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206208_a_207537]
-
reclamantei în temeiul unei prevederi legale care nu era în vigoare la data introducerii acesteia, instanțele interne au încălcat dreptul reclamantei la o instanță. Prin urmare, a avut loc o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție. II. Asupra altor pretinse încălcări ale Convenției 34. Reclamanta s-a plâns în temeiul art. 6 § 1 din Convenție de faptul că instanțele care i-au soluționat cauza nu au fost imparțiale și de faptul că nu a avut parte de un proces echitabil
HOTĂRÂRE din 24 aprilie 2008 în cauza Visan împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206208_a_207537]
-
permite decât o înlăturare incompletă a consecințelor acestei încălcări, Curtea acordă părții lezate, dacă este cazul, o reparație echitabilă." A. Prejudiciu 39. Reclamanta a solicitat acordarea sumei de 1.000.000 euro (EUR) cu titlu de daune morale cauzate de pretinsa încălcare a art. 3 din Protocolul nr. 7 și a sumei de 1.050.000 EUR cu titlu de daune morale cauzate de pretinsele încălcări ale art. 6. 40. Guvernul consideră că nu există nicio legătură de cauzalitate între daunele
HOTĂRÂRE din 24 aprilie 2008 în cauza Visan împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206208_a_207537]