4,319 matches
-
b) a alin. (2) al art. 12 a fost abrogata de pct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 512 din 7 aprilie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 375 din 29 aprilie 2004. c) rășini epoxidice; ... d) adezivi și promotori de adeziune; ... e) cerneluri tipografice. ... Articolul 13 (1) Lista aditivilor care se pot utiliza la fabricarea materialelor și obiectelor din material plastic, împreună cu restricțiile aferente utilizării acestora, este prevăzută în secțiunile A și B din anexă nr. 3. ... --------- Alin. (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199392_a_200721]
-
b) a alin. (2) al art. 12 a fost abrogata de pct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 512 din 7 aprilie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 375 din 29 aprilie 2004. c) rășini epoxidice; ... d) adezivi și promotori de adeziune; ... e) cerneluri tipografice. ... Articolul 13 (1) Lista aditivilor care se pot utiliza la fabricarea materialelor și obiectelor din material plastic, împreună cu restricțiile aferente utilizării acestora, este prevăzută în secțiunile A și B din anexă nr. 3. ... --------- Alin. (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199394_a_200723]
-
b) a alin. (2) al art. 12 a fost abrogata de pct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 512 din 7 aprilie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 375 din 29 aprilie 2004. c) rășini epoxidice; ... d) adezivi și promotori de adeziune; ... e) cerneluri tipografice. ... Articolul 13 (1) Lista aditivilor care se pot utiliza la fabricarea materialelor și obiectelor din material plastic, împreună cu restricțiile aferente utilizării acestora, este prevăzută în secțiunile A și B din anexă nr. 3. ... --------- Alin. (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199396_a_200725]
-
b) a alin. (2) al art. 12 a fost abrogata de pct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 512 din 7 aprilie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 375 din 29 aprilie 2004. c) rășini epoxidice; ... d) adezivi și promotori de adeziune; ... e) cerneluri tipografice. ... Articolul 13 (1) Lista aditivilor care se pot utiliza la fabricarea materialelor și obiectelor din material plastic, împreună cu restricțiile aferente utilizării acestora, este prevăzută în secțiunile A și B din anexă nr. 3. ... --------- Alin. (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199398_a_200727]
-
b) a alin. (2) al art. 12 a fost abrogata de pct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 512 din 7 aprilie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 375 din 29 aprilie 2004. c) rășini epoxidice; ... d) adezivi și promotori de adeziune; ... e) cerneluri tipografice. ... Articolul 13 (1) Lista aditivilor care se pot utiliza la fabricarea materialelor și obiectelor din material plastic, împreună cu restricțiile aferente utilizării acestora, este prevăzută în secțiunile A și B din anexă nr. 3. ... --------- Alin. (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199400_a_200729]
-
b) a alin. (2) al art. 12 a fost abrogata de pct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 512 din 7 aprilie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 375 din 29 aprilie 2004. c) rășini epoxidice; ... d) adezivi și promotori de adeziune; ... e) cerneluri tipografice. ... Articolul 13 (1) Lista aditivilor care se pot utiliza la fabricarea materialelor și obiectelor din material plastic, împreună cu restricțiile aferente utilizării acestora, este prevăzută în secțiunile A și B din anexă nr. 3. ... --------- Alin. (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199402_a_200731]
-
gura finanțarea elaborării/actualizării de studii de fezabilitate, proiecte tehnice și arhitecturale (care vor include liste de cantități), studii de impact asupra mediului, pregătirea documentațiilor tehnice pentru achiziții și a documentelor de achiziții, asistență pentru evaluarea licitațiilor, asistență tehnică pentru promotorii proiectelor pe parcursul implementării Proiectului și elaborarea la nivel de județ a planului de investiții pe termen lung. Asistența tehnică va fi realizată de firme de consultanță cu experiență în proiecte din domeniul apelor și/sau mediului. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Localizare Împrumutatul a transmis
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189499_a_190828]
-
a unei mai bune integrări sociale a cetățenilor români în Italia și de întoarcere în România, prin: - Schimb de idei de proiecte și identificarea anumitor bune practici din România și Italia care pot fi multiplicate; - Promovarea cooperării între regiuni și promotori cu același tip de probleme în vederea stimulării unui posibil schimb de cunoștințe și experiență pentru accelerarea procesului de incluziune socială în România; - Promovarea constituirii de parteneriate între autoritățile locale din România și autoritățile locale din Italia în vederea repatrierii voluntare a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192337_a_193666]
-
ran rom�n din Bucovina �nrolat cu for? a �n armata austro? ungar? 207. P? cat c? nu ? i?a putut dep?? i na? ionalismul că s??? i dea seama de umanismul lui Bellegarde care? i motiva �ng? duin? a; Bellegarde a fost promotorul antina? ionalei �Misiuni austriece� ? i �? i �ndeplinea datoria de cre? țin a? a cum proceda adesea orice alt birocrat habsburg. Cu sau f? r? nici o perspectiv? , moldoveanul Iorga nu a renun? at niciodat? la Basarabia. Coresponda cu intelectuali basarabeni, ditre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
și Kenney, 2006). Învățarea organizațională se bazează pe învățarea individuală și, de aceea, compania trebuie să promoveze o cultură a învățării și dezvoltării continue. Viitorul este al acelor persoane și organizații care nu doar se adaptează la schimbare, ci devin promotori ai schimbării, învățarea fiind elementul esențial pentru obținerea de performanțe. Bibliografietc "Bibliografie" Argyris, C.; Schon, D. (1996), Organizational Learning II: Theory, Method and Practice, Addison-Wesley, San Francisco. Argyris, C. (2000), On Organizational Learning, Blackwell, Oxford. Armstrong, M. (2003), Managementul resurselor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și Kenney, 2006). Învățarea organizațională se bazează pe învățarea individuală și, de aceea, compania trebuie să promoveze o cultură a învățării și dezvoltării continue. Viitorul este al acelor persoane și organizații care nu doar se adaptează la schimbare, ci devin promotori ai schimbării, învățarea fiind elementul esențial pentru obținerea de performanțe. Bibliografietc "Bibliografie" Argyris, C.; Schon, D. (1996), Organizational Learning II: Theory, Method and Practice, Addison-Wesley, San Francisco. Argyris, C. (2000), On Organizational Learning, Blackwell, Oxford. Armstrong, M. (2003), Managementul resurselor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mai mare asupra mediului de viață, nașterea ca și moartea indivizilor poate deveni tot mai dificilă, mai violentă. în același registru, bolile se diversifică, se amplifică și omul cade nu doar victima a acestor manifestări ale naturii, dar devine adeseori promotorul, inventatorul lor. O știre recentă ne anunța de plasarea de către mâini criminale, în plușul scaunelor din săli de cinematograf din Paris, a unor ace de seringă purtătoare ale virusului HIV. Violența umană este atât o caracteristică înnăscută, ținând de condiția
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și dezlănțuie violența împotriva altor grupuri, se nasc războaiele ale căror efecte sunt moartea și mutilarea în masă. Tehnicile tot mai sofisticate, cu arie largă de acțiune, de distrugere în masă, dezvoltate în numele prevenirii războaielor, reprezintă un argument și un promotor al globalizării violenței. Al doilea argument pentru globalizarea violenței ține de mass-media, în special, de internet. Acestea inundă spațiul familiei cu știri și imagini de o extremă violență. Internetul absoarbe individul făcându-l uneori sclavul unei lumi virtuale, dincolo de orice
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de programe existau deja din secolul al XIX-lea, țintind sprijinirea copiilor din familii defavorizate. în 26 decembrie 2010, postul de televiziune Prima TV, prezenta un astfel de program dezvoltat cu eficiență în școlile din Harlem. Pentru ca școala să devină promotorul rezilienței copiilor dezavantajați, dezvoltând astfel de programe, însăși filosofia de bază a școlii, viziunea asupra rolului ei în societate trebuie să se schimbe. Potențialul școlii de a schimba societatea de mâine este mult mai mare decât acela care este recunoscut
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Chamberlain, Whilliam E. Emerson, Entienne Herbinet, Marie Claire Busnel, Frans Veldman, Alfred Tomatis, Peter G. Fedor-Freybergh, Peter W. Nathanielsz, Anthony de Casper, Grigori I. Brekhman, Paula M.S. Ingalls, John R.G. Turner, Troya T.G.N. Turner-Groot, Ludwig Janus ș.a. în România, printre promotorii domeniului amintim: Anca Munteanu, Aurel Popescu, Teodora Anghel, Alin Cotigă, Loredana Hodor Algazi ș.a. Ceea ce rezultă ca un laitmotiv din toate aceste prestații este că perioada intrauterină și nașterea nu trebuie lăsate la voia întâmplării, dimpotrivă, optimizarea derulării lor constituie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
zugrăvită sub pana carismatică a magistrului vienez, în studiul său Omul cu șobolani (1994c). Incendiarul complex Oedip, cotat ca unul din pilonii de bază în susținerea edificiului freudian, continuă să focalizeze numeroase dileme și controverse. De pildă, se contestă de către promotorii culturalismului american, pe baza unor cercetări antropologice redutabile, universalitatea razei de iradiere a Oedipului în afara spațiului occidental. La toate acestea se adaugă poziția acelor autori care conferă fenomenului o cu totul altă semnificație (Adler, 1995, Horney, 1995 ș.a.) decât cea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a individului, el formulează întrebarea: când ne ocupăm de un individ care a făcut față influențelor toxice ale familiei sale dovedindu-și reziliența, vorbim despre reziliența lui în primul rând sau despre aceea a familiei? Unul din cei mai cunoscuți promotori ai conceptului de reziliență este Michael Rutter, cunsocut pentru cercetările sale axate pe evoluția copiilor adoptați din România, din orfelinate. Definiția pe care o dă el rezilienței valorizează relațiile cu ceilalți: „reziliența nu poate fi văzută ca un noroc ce
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ale modului de manifestare a factorilor de protecție s-au reliefat în evaluările întreprinse de Smith în 2001 (apud Johnson, Wiechelt, 2004), pe treimea rezilientă dintr-un lot de copii crescuți în condiții de sărăcie și adversități. Factorii protectivi descoperiți, promotori ai rezilienței copiilor, au fost: cel puțin o relație emoțională strânsă cu un model sau un atașament sănătos, securizant, față de cel care îl îngrijește; un temperament facil, o natură bună, caldă, care să-l facă plăcut celorlalți; prieteni la școală
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să Îndeplinească standarde minime de calitate În ceea ce privește informațiile furnizate cu privire la efectele implementării acestora. Creșterea calității inițiativelor constituie principalul obiectiv al introducerii acestor documente standardizate. În acest fel, este vizat unul dintre aspectele esențiale ale activității administrației, și anume rolul de promotor al unor politici publice. Odată cu aceste documente, elementul de noutate este reprezentat de introducerea oficială În cadrul organizațiilor administrației publice centrale românești a sintagmei de politici publice 2. Utilitatea acestor documente pentru administrația publică este fundamentată În principal pe două presupoziții
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
naturii umane. Cel puțin un aspect central al viziunii sale a fost susținut în mod independent atât de c]tre Thomas Reid (1710-1796), fondatorul școlii scoțiene a „simțului comun” din secolul al XIX-lea, cât și de Jeremy Bentham (1748-1832), promotorul teoriei moderne a utilitarismului. Acest aspect central era credință c] oamenii obișnuiți pot obține îndrumarea potrivit] pentru acțiune aplicând în mod consistent principiile morale. Teoriile anterioare apelaser] la aceste principii pentru a explica decizile morale, dar nu considerau c] toți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ale lui Comarnescu sau Schileru, aduse, cumva, cu anasîna, de ape tulburi aici, altele, în elementul lor: Mircea Popescu, Radu Bogdan, Perahim, Jalea. Și, într-adevăr, te-apucă jalea cînd te gîndești că dintre aceștia, un grafician ca Perahim, fost promotor de marcă al avangardismului interbelic, după ce și-a jucat rolul de comisar al poporului pentru arte, și-a luat tălpășița, aciuîndu-se în zările de farmec pline ale Occidentului decadent, apoi un Radu Bogdan, care-l interpreta pe Dzerjinski al artelor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ironie, descris în deriziune și taxat drept subcultural ca arhitectură. Organizatorii își destăinuie un prim impact cu situația ce tinde să se extindă, evaluînd-o ca "vitală, gălăgioasă, penetrantă și prolifică". Fotografiile cu "palate" sînt acompaniate de cele în care apar promotorii, proprietarii și meșterii. Excelentă idee. Cît de activă însă în masa "vitală" avută în vedere? Să revenim la Iași. Unde, prin Monitorul urmărindu-se mai ales matrapazlîcurile "înaltei societăți" locale întru înălțarea infatuatelor ei vile ni se înlesnește, prin fotografie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ar fi oprit aici, încă am fi rămas/ am rămîne liniștiți. Dar cursul mondial al artei cunoaște acum o dinamică siderantă. Pentru noi, cei care încă mai ținem un penson în mînă. Nu și pentru frații noștri mult mai tineri, promotorii unei globalist-generalizate soluții alternative, greu a i se prevedea evoluția/involuția. Civilizația însăși, cea de ultimă oră, își modifică într-atît parametrii, încît pînă și titrații ei futurologi, lucizii, par a nu-i desluși finalități cît de cît raționale. Și cînd
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Preparatele biotehnologice "probiotice" sunt produse rezultate din multiplicarea unuia sau mai multor culturi bacteriene special selecționate, care au efect benefic în conservarea furajelor și îmbunătățirea indicatorilor tehnici de producție, precum și asupra sănătății animalelor, care tind să înlocuiască antibioticele și alți promotori de creștere folosiți în nutriția animalelor. ... (2) Omologarea producerii în România a preparatelor biotehnologice și a celor importate, precum și avizarea folosirii acestora, se face de către Institutul de Biologie și Nutriție Animală cu acordul Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor. Articolul 22
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154468_a_155797]
-
Preparatele biotehnologice "probiotice" sunt produse rezultate din multiplicarea unuia sau mai multor culturi bacteriene special selecționate, care au efect benefic în conservarea furajelor și îmbunătățirea indicatorilor tehnici de producție, precum și asupra sănătății animalelor, care tind să înlocuiască antibioticele și alți promotori de creștere folosiți în nutriția animalelor. ... (2) Omologarea producerii în România a preparatelor biotehnologice și a celor importate, precum și avizarea folosirii acestora, se face de către Institutul de Biologie și Nutriție Animală cu acordul Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor. Articolul 22
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154467_a_155796]