5,689 matches
-
sufixul -ea: verbele din tipul III de flexiune: a părea sufixul -e: verbele din tipurile IV și V de flexiune: a vinde, a prinde Sintagma infinitivului prezent este disociabilă prin adverbe modale-regim: mai, tot, cam, și: A început a cam protesta de la o vreme..., prin adverbul de negație nu: Am sfârșit prin a nu mai crede nimic din cele spuse de el. sau prin pronume, reflexive sau personale (forme scurte, neaccentuate): „...Nu caut o casă cu chirie pentru a o admira
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
asta ce vă povestesc eu acum nu e nimic față de ce s-a întâmplat la Câmpulung.” (M. Eliade, 239) c. multiplu: „Față de Mihai și de Dan, el este cu mult mai curajos.”, „E, în orice caz, mult mai demn să protestezi împotriva nedreptății decât să taci și să-ți justifici tăcerea în diferite moduri.”, „Pentru a-și sonda adâncimile și a le face cunoscute mai mult decât de telescoape și nave spațiale, universul are nevoie de poeți și metafore.” (G. Bogza
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lachei, în slujba jupânului de la Cotroceni, sunt substanțiale. Traian Băsescu prototipul personajului din celebrul film de desene animate, nu se înconjoară de oameni culți și cu coloană vertebrală, ci, de semidocți, obedienți și ciolanagii. Ei numesc pe cei care au protestat în Piața Universității, sau în altă parte, „ciumpalaci și viermi” După cum vedeți, stimați cititori, vocabularul grotesc, trivial, este permanent folosit ca și al jupânului care îi numește pe gazetarii ce nu-i ridică osanale, „găozari, sau țigani împuțiți”. Probabil, că
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
cum sunt acestea imitate, întărite, apreciate. în jurul vârstei de 6 luni, copilul începe să dezvolte atașament specific, față de anumite persoane, respectă persoana care îl îngrijește și îl hrănește și care de obicei este mamă. La vârsta de 6-8 luni sugarul protestează dacă persoana de care este atașat îl părăsește. Această reacție este cu atât mai vehementă, cu cât atașamentul este mai strâns și cu cât copilul este intolerant la frustrare. în prezența "persoanei preferate care de obicei este mama (dar poate
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
extrem-orientale, de japonezerii sau chinezerii etc., dar cu proiectare în impersonal, „în zone statice“, „sub o cupolă de gheață“, „ca într-o vitrină“. Prin parnasieni, geografia lirică se extinde la întregul cosmos. Când li s-a reproșat insensibilitatea, parnasienii au protestat; au argumentat că imaginile de seninătate, frazele echilibrate pot să exprime marile dureri sau idei; au fost de acord că „forma“ poate fi „impasibilă“, sculpturală, dar foarte pură în liniile sale. Detestarea „incoerenței ideii“, a „incorectitudinii limbajului“ rămâne punctul invulnerabil
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
costat cea mai multă trudă, și consider nuvela ca incomparabil superioară romanului, cu tot cadrul ei restrâns. De sine stătător ar trebui să apară La mormântul Irinei, ca o continuare a romanului O moarte care nu dovedește nimic. Unii au protestat: aceleași personagii! Nu sunt în stare să-mi schimb eroina de fiecare dată, și s-o cheme, pe rând, Casandra, Maria sau Elena. De altfel, aici am încercat alte sentimente și o concentrare cu mult mai mare”<footnote Anton Holban
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
lor, care doar că nu-și scuipă-n sân când aud de feminism și susțin, stupefiant pentru cunoscători: „Eu nu sunt feministă! Eu nu vreau să fiu sufragetă!”. Bărbații antifeminiști autohtoni au alte probleme: feministele sunt nebunele acelea care au protestat scoțându-și sutienele pe stradă, nu mai vor să fie mame, sunt lesbiene! Mai aproape, un antifeminist de marcă se exprima și mai tranșant: Feministele sunt frigide, complet neispititoare, atee, nemăritate, nu au nici măcar prieteni, iar a încerca să cucerești
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
a venit deloc numai de la Apus. Nici înaintașele noastre de pe plaiul „mioritic” nu s-au rezumat la conviețuirea cu patriarhatul într-o resemnare „cosmică”, de Ană păcălită și zidită fără consimțământ în proiectele bărbaților. Chiar și Ana „lui Manole” a protestat, dar a făcut-o degeaba într-o cultură surdă la glasul femeilor. „Spiritul de dominație, domnia forței (...) au asigurat bărbatului partea leului (...). Îmbibat de spirit egoist și preocupat de a nu avea în fața sa un rival și un concurent înarmat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
cariere performante, o marginalizează civic și politic. Cea de-a doua (a presei) creează imaginea care alimentează și justifică sexismul adânc al societății românești. Dacă împotriva rasismului, antisemitismului, naționalismului șovin se găsesc destule organizații și destule persone publice pentru a protesta, în privința sexismului trăim într-o vinovată conspirație a tăcerii. O conspirație care afectează imaginea unei jumătăți din populația României, e drept, jumătatea anonimă, ignorată și adesea disprețuită și discriminată. Ea se compune din mamele, fiicele, colegele de școală și de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
parte dintre femei vor să fie altceva decât sunt. Așa a apărut curentul feminist, care-i o consecință a lipsei de feminitate. Femeile acestea nu mai vor să se folosească de armele lor clasice, ci tind către un statut cvasi-asexuat. Protestează, mărșăluiesc, vociferează, țin discursuri, vor să fie ca bărbații, nu știu de Maica Domnului, nici de Dumnezeu”. (Dan Ciachir) Spre deosebire de Dan Ciachir, eu nu știu ce vor aceste „furii” feministe, dincolo de a fi considerate oameni deplini. Poate unele sunt atee. Este problema
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
revoltă, de cele mai multe ori ele se manifestă prin protest casnic. De exemplu, expresia: „Eu mă sacrific pentru voi, nenorociților!” este o formă de protest, până la intrarea în grevă: „Nu vă mai fac prăjituri!” sau alte acte de acest gen. Femeile protestează. Dar una este să protestezi privat în forma aceasta și alta este ca protestul să devină unul public și politic. Am afirmat că nu pot să-mi asum ce înțeleg femeile din România din ceea ce facem noi, deși, într-un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
se manifestă prin protest casnic. De exemplu, expresia: „Eu mă sacrific pentru voi, nenorociților!” este o formă de protest, până la intrarea în grevă: „Nu vă mai fac prăjituri!” sau alte acte de acest gen. Femeile protestează. Dar una este să protestezi privat în forma aceasta și alta este ca protestul să devină unul public și politic. Am afirmat că nu pot să-mi asum ce înțeleg femeile din România din ceea ce facem noi, deși, într-un fel, exagerez. Adică din câte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
bărbații sunt minoritari. Ei decid în costum. În halat de casă se odihnesc, nu își asumă responsabilități decât prin excepție. Este drept că „entitățile” asupra cărora se răsfrâng consecințele hotărârilor femeilor nu sunt destul de abstracte (plâng, se plâng, fac mofturi, protestează, cer o pichetare „sindicală” continuă) și nu pot să fie păcălite cu amânări în favoarea unor interese „de anvergură” (investiții pe termen lung, dezvoltare instituțională, Aquis comunitar). Într-o astfel de ipostază, cele mai multe decidente sunt lipsite de executanți. Casa este o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
excelență ocupate de către soții și mame. În istoria emancipării, bărbații (cei români în particular), nu au dat semne că vor egalitate de acces la astfel de poziții, nici democrație paritară în viața privată, nici autonomie în privința îngrijirii propriei persoane. Eventual protestează individual atunci când prestația nu le convine. Fac mici mișcări anarhiste, uneori violente, eventual pleacă, nu au creat ideologii ale eliberării din grijă, nu depun moțiuni împotriva monopolului femeiesc asupra gătitului și spălatului. Barometrul de Gen aplicat în august 2000 ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Reprezentanților celor patru organizații care participă la manifestația non-stop din Piața Universității li s-au adăugat în mod spontan muncitori, funcționari, artiști. În semn de solidaritate cu ei s-au făcut manifestații în alte orașe ale țării. Sute de intelectuali protestează împotriva faptului că dialogul se amână la nesfârșit. Din platforma pe care au lansat-o manifestanții reiese clar că ei nu reprezintă nici un partid și nici o grupare politică. Ei socotesc însă că lupta împotriva structurilor comuniste constituie o datorie morală
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
un autor tânăr, care nu apucase să publice mai mult de o carte și care nu ieșise cu adevărat din nedreapta interdicție impusă după povestea cu mișcarea transcendentalilor. Apoi, după cum sper de asemenea să vă reamintiți, v-am cerut să protestăm împreună împotriva interzicerii lui Noica și revista și-a asumat protestul nostru (și al domnilor Gabriel Liiceanu, Petru Creția și Răzvan Theodorescu), întârziindu-și trei luni apariția, până când s-a primit un răspuns din partea oficialităților. În fine, a urmat cea
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
deportaților în Bărăgan și cu acea insulă-simbol construită artificial în mijlocul Dunării și rezidită la loc cu oasele deținuților care au murit pentru ea, după ce a fost năruită de puhoaiele dezlănțuite. În ciuda respectului pe care ni-l inspiră scriitorii care au protestat împotriva dictaturii, m-aș feri totuși să judec literatura în funcție de acest criteriu. Îmi permit să spun asta tocmai fiindcă am scris multe lucruri care pot fi încadrate în literatura rezistenței și nu știu ce va face timpul din ele. S-ar putea
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
înapoi țăranilor, fiindcă se distruge agricultura socialistă. Telefoanele lui nu au încetat decât după ce l-am întrebat: Dumneavoastră sunteți chiar profesor universitar, nu sunteți totuși altceva?! Ulterior mi s-a comunicat că 2.000 de telespectatori din Arad ar fi protestat împotriva emisiunii. Numai din Arad?! am întrebat eu, înțelegând că era vorba de o înscenare și că la Televiziunea Română - cu care abia mă reabilitasem după 20 de ani - numele meu ar putea să fie trecut din nou pe lista neagră
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
procesului de fabricație,care presupunea retopirea, a unei importante cantități de metal prețios 528,529. Reacția populației la acest tip de depreciere monetară a existat în permanență și nu numai la nivelul moraliștilor și teoreticienilor filosofiei sau economiei. Oamenii simpli protestau chiar și prin manifestații de masă împotriva confuziei create cu bună știință prin falsificarea monetară. Poate nu atât de ample precum în epoca modernă, dar au existat, totuși. Ca și în cazul monedei de hârtie, devalorizarea îl păgubește pe cel
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
este demnitatea umană. Conștiința muncii și a egalității de șanse, în fața legii va da naștere lumii mult visate, a accesului egal la bunuri și la consum, dar și la educație și participare politică. Nu este o întâmplare că azi omul protestează pentru orice. Omul secolului XX și XXI este un om conștient și profund neliniștit în legătură cu apărarea unor valori care altădată nu puteau fi imaginate. În lumea monedei de hârtie se protestează pentru forma de ambalare în pungi de plastic nedegradabile
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
participare politică. Nu este o întâmplare că azi omul protestează pentru orice. Omul secolului XX și XXI este un om conștient și profund neliniștit în legătură cu apărarea unor valori care altădată nu puteau fi imaginate. În lumea monedei de hârtie se protestează pentru forma de ambalare în pungi de plastic nedegradabile a cumpărăturilor în supermarket (dau un exemplu) în timp ce în altă parte a planetei, grupuri și grupuri de maimuțe cu chip uman (ne gândim la acești oameni din Coreea de Nord), merg în pași
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
o lume capitalistă lipsită de prosperitate și că România poate încerca un asemenea experiment nefericit. Nimeni, în afară de talentele și forța națiunii aflate pe acest drum, nu pot garanta bunăstarea și nivelul de trai. În răspunsul pe care-l oferă românii protestează asupra semnului de egalitate între capitalism și sărăcie și corupție, semnalând o gravă deziluzie. Claude Levi Strauss pune accentul pe deschidere, considerând că "șansa ca o cultură să totalizeze acest complex ansamblu de invenții de tot felul, pe care-l
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
se da în spectacol. Se întâmplă așa pentru că i se pare incredibil că poate fi arestat. Ce trib de pe planeta Pământ și-a arestat preotul său, inițiat în toate tainele lumești și dumnezeiești? Omul despre care vorbim este sincer când protestează pentru că nu este un manager într-un stat modern ci este un preot în sălbăticia pădurii amazoniene. Este firesc ca acești oameni să spună că ne îndreptăm într-o direcție greșită. Până și "enoriașii" săi nu sunt cetățeni, ci populație
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
proastă, mi se tăiaseră aripile și nu știam de ce. Cred că atunci am început să înțeleg mai bine lumea. Incidentul cu Absenții a fost un rău necesar, care m-a făcut să mă concentrez asupra mecanismelor politice și sociale. Am protestat și eu la Zaharia Stancu, la Comitetul Central, peste tot. Îmi aduc aminte că în urma unui asemenea protest, după câteva luni, s-a făcut o vitrină în București cu niște exemplare din Absenții, ca semn că i-au dat drumul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
scotea din sală. Cel apostrofat pleca rușinat. Spunea replici foarte dure uneori, indiferent că avea în față o autoritate locală. Avea o putere ciudată asupra mulțimilor. Nu știu dacă acesta este motivul căderii lui Păunescu. Știu numai că foarte mulți protestau că ar corupe tinerii, că îi ține noaptea, că fac fel de fel de minuni pe stadioane. Pe urmă a fost întâmplarea de la Ploiești, care a grăbit un sfârșit oricum previzibil. Știu că din cauza ploii s-au produs niște scurt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]