5,549 matches
-
-l înfășoare cu grijă în propriile lui aripi până l-a transformat într-un pachet lunguieț, din care se mai zăreau doar ochii fosforescenți și trompa răsucită. După ce a mai retezat câteva fire, monstrul a apucat pachetul de forma unui prunc înfășat și l-a târât în gaura dintre scânduri. Acolo îngerul cu ochi strălucitori, cu ochi care aruncă foc, dar învins, paralizat, doar ochi lărgiți de groază și fascinație, avea să fie batjocorit, înțepat, supt, sodomizat, torturat, supus altor grozăvii
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
mădulare ale noului membru al familiei. Și în timp ce mă prefăceam că dorm, eram sigură că imaginea aceasta se va stoca undeva în memoria mea și că voi scrie cândva despre o amărâtă care nu are norocul de a-și ține pruncul în brațe. Și așa a ieșit o poveste din volumul de povestiri pe care l-am terminat anul acesta, Femei fără bărbați. La cinci ani de când am născut prima dată și la un an de când a apărut pe lume Țonțo
Închisoarea tapetată cu pamperși. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Georgiana Sârbu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1781]
-
de biserici, Mie îmi place și pictura de la noi din biserică, și eu cu exaltare, Pentru că n-ai văzut încă pictura lui Theo! Nu sunt aceleași picturi?! Cu Răstignirea Domnului, Cina cea de taină, Pogorârea Sfântului Duh, Maica Domnului cu pruncul, de când eram mică mi le-a explicat bunicul pe toate, era cantor și citea Biblia, zâmbesc în sinea mea uimit de ceea ce cu atâta neștiută simplitate rochia asta cu buline roz mă face să rostesc, E-adevărat, temele sunt toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
mama mea să fie Învățătoarea! El zâmbește acum, Hm! Ajung în brațele lui, foarte aproape de barba căruntă, Ți-amintești când te-am dus în biserică în prima ta zi de școală și ți-am arătat-o pe Maica sfântă, mama pruncului Iisus, Da! Fiecare copil are o mamă care îi dă naștere, și tot ea îl crește, uneori îi este foarte greu să-l crească și atunci îl dă în grija unor oameni buni, și tu ai o mamă undeva, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
lui Ieseu pe fațada de sus, îi urmărești cu aviditate încrengăturile de culoare și te pierd iară, și buzele tale, pe tine te pierd cu totul când te-nlănțuie pictura, neostoită iubire, Imnul acatist, Maica Domnului adorată, cu brațele desprinse, pruncul Iisus stă totuși firesc la pieptul ei, fără să-l susțină decât poate dragostea de mamă preacurată, friză de episcopi, sfinți filosofi pe fațada de est, abia îți pot urmări cuvintele, le aud cu claritate, dar întocmai ca și palma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
părintelui Ioan o atingeau ferind-o, Calcă, părinte! Calcă! o auzeam spunând printre suspinuri, și pieptul ei cu clopoței argintii se făcea una cu podeaua bisericii, pe tot parcursul slujbei stătea astfel lățită înaintea altarului, sub icoana Maicii Domnului cu pruncul, eu cuminte îndeplinid muncile mărunte pe care mi le cerea părintele în timpul slujbei, de la mine lua cădelnița pregătită cu fum de tămâie, și cu degetul arătător în inelul capacului, lăsând aerul să străbată cărbunii aproape stinși, în cadența cuvintelor, părintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ale credincioșilor veniți de departe la slujba noastră, Doamne miluiește! Doamne miluiește! Simțind mirosul de tămâie, trupul înveșmântat cu culori țipătoare al Floarii din Drăgosteni, prăvălit înaintea altarului, se scutura greoi de toate păcatele lumii sub icoana Maicii Domnului cu pruncul, VIII Scriu din deznădejde acum, atâta lume în jurul meu și eu sunt, Doamne, atât de singur, scriu din neputință acum, mănăstirea unde am crescut eu nu mai există, din disperare scriu acum, că nu voi fi în stare să îndeplinesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Abia reușesc să împing ușa înaltă cu mâinile ce-mi tremură fără să le pot stăpâni și mă întâmpină în pronaos peretele gol din stânga și nu ridic ochii spre boltă unde mi-o amintesc pe Preacurata Fecioară Maria rugătoare cu pruncul Iisus la pieptul ei, încadrată de îngeri în zbor, slăvită de melozii cunoscuți ai lumii creștine, cântăreți vrednici de laudă ai faptelor petrecute în lume de Maria cea slăvită între femei, Theo îmi explică cum trebuie înfățișate cele 24 de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
el nu așteaptă deloc răspunsul meu, În toate bisericile pe, sus în altar, părintele stareț ignoră pur și simplu părțile arhitectonice ale bisericii, acolo, și brațul lui arată spre cupola absidei principale, trebuia să fie Maica Domnului pe tron cu pruncul, Și nu e Maica Domnului pe tron cu pruncul?! Ba da, dar trebuia s-o picteze altfel! Cum?! Cu capul acoperit de maramă roșie și nimbul din jurul capului un cerc simplu, nu cum îl face el, Lumină neîncercuită, îi spunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
pe, sus în altar, părintele stareț ignoră pur și simplu părțile arhitectonice ale bisericii, acolo, și brațul lui arată spre cupola absidei principale, trebuia să fie Maica Domnului pe tron cu pruncul, Și nu e Maica Domnului pe tron cu pruncul?! Ba da, dar trebuia s-o picteze altfel! Cum?! Cu capul acoperit de maramă roșie și nimbul din jurul capului un cerc simplu, nu cum îl face el, Lumină neîncercuită, îi spunea Theo, halou de lumină pe fondul mai întunecat al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Și meșterul îmi îndreaptă privirea spre roșul puternic din veșmântul Fecioarei în scena Închinării magilor, scenă alăturată Nașterii, având în partea superioară îngerii, Maria stând în centru lângă ieslea lui Cristos, ciobanii, Iosif deoparte și magii închinându-se cu daruri pruncului sfânt, roșu în veșmântul Mariei, Și preoteasa mi-a spus că roșul nu se potrivește deloc cu auriul stelelor de pe umerii Mariei, meșterii izbucnesc din nou în râs, Și despre sfânt, ce ți-a spus despre sfânt? îl îmboldește pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
altă soartă, pe când fugea împreună cu tovarășii lui, purtând în mâini o cruce de argint furată din biserică i-a apărut o vedenie care i-a salvat nu numai viața, ci și sufletul, i-a apărut înainte Maica Domnului Preacurată cu Pruncul și i-a călăuzit pașii, îndepărtându-l de tovarășii lui, l-a dus Maica Domnului pe o potecă tăinuită sus, într-o peșteră săpată în stâncă, și la cuvintele părintelui Ioan sufletul meu tresare, ca și cum s-ar afla înaintea unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ca pe un dar, vorbea greu, fără nici o gramatică, mai mult înțelegând din ochii lui decât din cuvinte, mi-a mai spus cum a fugit îngrozit de focul ce a mistuit clădirile, cum i-a apărut înainte Maica Domnului cu Pruncul în brațe, cum i-a purtat pașii până la peștera din stâncă, cum l-a adăpostit acolo și el s-a căit de faptele lui, în fața Maicii Domnului s-a căit, ea l-a iertat, dar mai avea nevoie de iertarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
prin buzunarele largi ale pantalonilor țigările, după ce și-a aprins țigara cu ea între cele două degete îmi explică, Conca absidei sau calotă, cum i se mai spune, tradiția a pus aici întotdeauna pe Maria stând pe tron și pe pruncul Cristos, pictată în toată slava ei ca regină, după cuvintele liturghiei, Regina a stat de-a dreapta ta îmbrăcată în veșmânt de aur, îl ține pe Iisus fie pe brațul stâng, fie pe dreptul sau cu amândouă mâinile, de fiecare dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
tencuielii zgrunțuroase, ochii mei bâjbâind încă, Aici unde se presupune a fi cupola îl avem pe Iisus Pantocrator, și firul rar al cuvintelor sale urmează înceata depanare a gândului, liturghia îngerească, în conca absidei o avem pe Maria mijlocitoare cu pruncul Iisus și-mi rămâne un spațiu gol chiar deasupra tâmplei, problema e că nu-i suficient de mare ca să-mi încapă ceea ce ar trebui și nici nu pot prelungi prea mult pictura din concă, ajutați de cuvintele explicite ale meșterului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
aerul cald al amiezii, meșterul cu mintea la arcul triumfal care lipsește, eu bucurându-mă de iarba netăiată ce-mi mângâie picioarele eliberate de șlapi, 3 septembrie, cu cât calm și detașare a pictat-o pe Maria pe tron cu pruncul Iisus pe brațul ei drept, cum îi place meșterului și nu pe stângul sau ținut cu amândouă mâinile, Maica Domnului mijlocitoarea, doi îngeri arhangheli o vor încadra, dar îngerii se vor ivi din culoare numai mâine, acum îi ascunde tencuiala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
vor ivi din culoare numai mâine, acum îi ascunde tencuiala oarbă, ei stau acolo așteptând în lumea informă a ideilor, așteptând, mâine meșterul îi va face vizibili, într-o singură zi a pictat-o, cu tron cu tot și cu pruncul jertfei pe brațul ei drept, a pictat-o fără ezitare, fără grabă, dar nici prea lent, să nu se usuce peretele, Voi fi oare vreodată în stare să fac asta?! Vei fi! mă încurajează meșterul Luca mândru de admirația ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
nici să încarc prea mult pereții, să-i lăsăm loc și lui Dumnezeu printre sfinți, apostoli și scene biblice, ușa larg deschisă a bisericii lasă lumina zilei de afară să intre mult spre interior până sub Maica Sfântă orantă cu pruncul, pictată pe boltă de meșterul Luca, un gând țâșnește viu în mintea mea, făcându-și loc în cuvinte, atenție la așezarea bisericii față de soare, slujește-te de soare în dispunerea scenelor și, mai ales la vremea solstițiului, când mersul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
nu e ușoară, mai ales datorită acelui dar primit de tine de la Dumnezeu și pe care te străduiești să-l protejezi, de aceea eu n-am voie să intervin, n-am voie să-l ating, ar fi ca și cum aș scoate pruncul din pântecele mamei înainte de vreme, ești primul om a cărui vindecare e atât de aproape și ușoară și totuși mie mi-e greu să mă implic, Eu ascult peste măsură tulburat de ceea ce-mi spune, Daniel, continuă el, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
îndepărtează din inimă, de sub inimă, cu bățul din lemn pe vatra de lut însemnează cuvintele și nu mai rămâne nimic de rău, acolo să pieri, acolo să răspieri, risipit în văi adânci, în râpe, risipit ca roua-n soare, lăsând pruncul curat, lămurat, cum mă-sa l-o făcut, și aminul cuvenit, în veci, amin, nu-și face cruce baba Zamfira, o fi făcut cu bățul pe vatră?! posibil, văd însă că ușița la sobă e întredeschisă și se-apleacă bătrâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
trebuit să iau Cartea cu mine, dacă ar ști părintele că nu am fost vrednic să-i îndeplinesc ultima dorință, 11 iulie, m-am reîntors în biserică, bolta pronaosului e gata, Maica Domnului și melozii, Maica Domnului în medalion cu pruncul, de mâine încep imnul acatist, restrâng stațiunile la douăsprezece, încă nu m-am gândit ce fac cu portretele de ctitori, nici într-un caz nu-l voi picta pe părintele stareț pe perete ca închinător de biserică, 23 iulie, închid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Înfățișare de om și a chemat steaua la dragostea cea mai frumoasă, cea pământească. Steaua, nesocotind legile după care fusese alcătuită, a luat Înfățișare de fecioară și a căzut În brațele iubitului ei. Mânia cerului i-a prins Îmbrățișați. Dar pruncul lor, În vârful acela singuratic de munte, fusese zămislit. O, ce ciudată Îmbinare de dragoste de Înălțime, dor de ducă și dragoste pentru frumos... El se cheamă Copilul Muntelui. De la mama lui a păstrat puritatea, iar de la tată a luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Întâmplat minunea, s-a prăbușit În vale și-n zbor a-mbrățișat-o. Crâmpeie de lumină au izbucnit din stâncă și a căzut să moară-n țărână mândrul munte. Dar iată că iubirea le fuse pământească și, din Îmbrățișare, au zămislit un prunc. Copilul Muntelui și-al Zării... 8 ianuarie 1965 (vineri) Hai să mâncăm stele cu mămăligă! 27 ianuarie 1965 (miercuri) Deasupra, finalitatea albastră a unui cer infinit... Jos, finalitatea verde a unui zbucium de seve infinit... Și Între ele, un dor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de diferența de temperatură; imediat, sub sau lângă această construcție, se văd mulțime de siluete umane, masate pe o linie delimitată de trunchiurile arborilor, ca În perspectiva dată de Breughel cel Bătrân În tabloul acela celebru de la Kunsthistorischemuzeum cu tăierea pruncilor; mai În stânga, se observă un morman de zăpadă, ce se interpune Între linia copacilor (și a spectatorilor neimplicați) și a doua linie, a celor masați la marginea gheții (mai apropiați deci de dansatoare și mult mai implicați În acțiunea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
unui chiștoc. Pe coridorul aflat dedesubtul palierului, Jim putea auzi călugărițele misionare franțuzoaice dicutînd În contradictoriu cu poliția japoneză, care acum ocupa această aripă a spitalului. În ciuda saltelei tari, a pereților văruiți pe care se aflau icoane deasupra fiecărui pat - pruncul Isus crucificat, Înconjurat de discipoli chinezi - și a mirosului pătrunzător de substanțe chimice (Jim presupunea că avea o legătură cu sentimentele religioase intense), lui Jim Îi venea greu să creadă că războiul Începuse În sfărșit. Munți de necunoscut despărțeau totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]