29,373 matches
-
țin de personalitatea acestora, personalitate care este, de fapt, rezultatul celor trei factori: ereditate, mediu și educație. Toate acestea asigură fiecărui om caracteristica de a fi unic, tocmai în funcție de experiența personală pe care fiecare o are în viață. Astfel, dezvoltarea psihică a fiecărui individ este dată de interacțiunea factorilor interni și externi. Mediul și educația sunt factori externi, care sunt constituiți din totalitatea acțiunilor și influențelor ce se exercită din exterior asupra formării și dezvoltării personalității umane. Factorii interni sunt constituiți
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
interni și externi. Mediul și educația sunt factori externi, care sunt constituiți din totalitatea acțiunilor și influențelor ce se exercită din exterior asupra formării și dezvoltării personalității umane. Factorii interni sunt constituiți din totalitatea condițiilor care mijlocesc și favorizează dezvoltarea psihică, iar aceștia țin de predispozițiile ereditare ale fiecărui individ. Ereditatea este rezultatul însumării influenței condițiilor de mediu de-a lungul generațiilor și reprezintă proprietatea organismelor vii de a transmite anumite caractere de la antecesori la succesori. La om ereditare sunt două
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
vii de a transmite anumite caractere de la antecesori la succesori. La om ereditare sunt două categorii de trăsături: conservatoare (ale speciei umane și de generație) și variabile (ale fiecărui individ în parte). Zestrea ereditară constituie o premisă necesară pentru dezvoltarea psihică. Ea nu produce direct aptitudinile și atitudinile, capacitățile și interesele, caracterul și concepția despre lume a individului. În aceste faze ale dezvoltării se ajunge numai prin mijlocirea mediului și a educației. În fazele de început ale dezvoltării, acțiunea factorilor ereditari
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mediului distal (mass-media, Internetul). Acțiunea factorilor de mediu, la fel ca și cea a eredității, este una de factură aleatorie, probabilistică, putând fi în egală măsură o șansă a dezvoltării sau un blocaj al acesteia. Mediul devine sursă a dezvoltării psihice prin faptul că oferă individului circumstanțe și condiții concrete de viață, obiecte, informații și modele de conduită, susceptibile a fi percepute și învățate. Educația este o componentă a mediului social, dar se opune influențelor întâmplătoare ale mediului prin caracterul conștient
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
influențelor formative într-un cadru instituționalizat, printr-un personal pregătit în acest sens. Educația presupune a scoate individul „din starea de natură” și a-l introduce „în starea de cultură”. Despre rolul său, puterea educației și ponderea ei în dezvoltarea psihică a omului s-au formulat, de-a lungul timpului, diverse concepții și teorii. Formarea omului ca om - iar în acest proces, rolul, posibilitățile și limitele educației - este o problemă care s-a discutat și se discută intens. Atitudinile posibile în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cel mai activ calități deosebite de inteligență, trăsături de violență și de caracter, de competență profesională etc., pe care tind cu ardoare să și le apropie. Procesul de imitare este posibil pe fondul existenței unor disponibilități interne, potențate de către structurile psihice proprii individului (cognitive, afective, motivaționale, voliționale), susținerea și realizarea acțiunilor specifice modelului ales. Există și riscul unei identificări exagerate, unor preluări necritice, cu consecințe negative în plan caracterial și comportamental. Numeroase cercetări au scos în evidență faptul că mass-media oferă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
în diverse straturi de generații și din rândurile cărora se evidențiază Tin, naratorul principal, în jurul căruia era centrată varianta precedentă a romanului) sau striviți de un sistem care nu acceptă verticalitatea morală (cazul juristului Șerban Strava, neadaptatul a cărui distrugere psihică și fizică constituie oglinda de umbră în care se adâncesc spaimele și revoltele adolescentine). În sfârșit, varianta integrală, necenzurată, Țarcul (2002), potențează prin accente de profundă demascare a unui regim funciar odios trama narativă deja configurată. SCRIERI: Neliniște în detașament
ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285386_a_286715]
-
lor în mentalitatea timpului, pe pânza căruia, refăcută în detalii semnificative, le proiectează. Omul, opera și epoca sunt reprezentate în interferențele lor permanente, portretul final fiind o suprapunere de schițe creionate succesiv. Abilitatea autorului de a scoate în relief resorturile psihice ale diferitelor atitudini și reacții, ca și harul înscenării epice a unor fapte controlabile, desprinse dintr-o documentare amplă, conferă narațiunilor o convingătoare veridicitate, încât până și aspectele inevitabil aride capătă cursivitatea tensionată a trăitului. Biograf autentic, A. își domină
ANTONIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285393_a_286722]
-
Moréas), schițarea unor figuri enigmatice, povestirea unor întâmplări insolite iau câteodată turnura unui adevărat eseu socio-psihologic și relevă atitudini contradictorii. Nostalgia idealizatoare este limitată de o viziune lucidă a Parisului, Babilon modern, care înstrăinează și, mai mult, degradează social și psihic. Dacă un spirit fantezist cutreieră unele proze anterioare, „fantezia” sau „fantazia” se impune ca specie epică autonomă abia în volumul Oglinda fermecată (1912). Un rost al acesteia, pentru A., este acela de a izbăvi lumea de urât, de plictis, și
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
cu destin ciudat, tragic - după unii, grotesc - după alții. Descinde dintr-o familie burgheză, al cărei prestigiu e, la Început, mai presus de orice Îndoială. Tatăl - un oculist celebru - sfârșește din cauza unui proces jalnic, defăimător, care Îl ruinează fizic și psihic. Mama, poetă plină de patos (publicând sub pseudonimul Speranza), intrată În vârtejul naționalismului irlandez, e militantă, incită la emancipare. Iată-l deci pe micul Oscar, cu o ereditate grea, prins Între un „Don Juan neobosit” și o „Iunonă teatrală, curajoasă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Închisoare: reputația pierdută, averea spulberată, cărțile retrase din circulație. Un gând de salvare În Franța - și el eșuat: o nouă viață, sub un alt nume (Melmoth, vagabondul proscris din romanul lui Charles Robert Maturin). Ceea ce urmează e o ruină totală, psihică și fizică: renegat, repudiat, blamat, supus oprobriului public și unui linșaj de presă, măcinat de o suferință mai veche a urechii și de o meningită care Îl răpune. Încă o dată (din păcate Însă și ultima), Parisul se dovedește pentru el
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
-lea, Într-un studiu al lui H. Ellis despre autoerotism. Pentru ca, după doar câțiva ani, Întreaga „alegorie” a eului Îndrăgostit de sine să pătrundă, prin Freud și discipolii săi, În câmpul psihanalizei, devenind o „chestiune de viață și de moarte psihică”, ba, mai mult chiar, conflictul originar, fundament al profunzimilor individului. Fără a intra În detalii de strictă specialitate, să observăm că nici azi nu există consens, persistând chiar o anumită confuzie În definirea narcisismului. Nu vom face istoria conceptului, nu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
lasă prins de bunăvoie - În locul Tatălui din ceruri apare masca unui demon. Aproape toți dandy-i pomeniți aici, persoane reale, dar și proiecții imaginare ale acestora - personajele - Își detestă, Într-adevăr, tații, aproape toți au un atașament și o dependență psihică exagerate față de mame (sau de ființele În care ele sunt proiectate), aproape toți au o sexualitate deviată. Pot fi Însă probate toate acestea? Cu siguranță. Biografiile lor rezumate pe tot parcursul cărții noastre, dar mai ales În Hit Parade o
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
el profesează un cult de sine activ, exigent, demonstrativ”)4. Lesne de observat, mai toți dandy-i pe care i-am pomenit pe parcurs intră În paradigma descrisă până aici. Unii, nu foarte mulți, rămân În parametrii relativi ai normalității psihice, alții sunt marcați de tulburări nevrotice („un rău difuz și invadant, un sentiment al vidului interior și al absurdității vieții, o incapacitate de a simți lucrurile și ființele”5), iar câțiva, nu puțini (serie inaugurată de Brummell), se prăbușesc În
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
rău difuz și invadant, un sentiment al vidului interior și al absurdității vieții, o incapacitate de a simți lucrurile și ființele”5), iar câțiva, nu puțini (serie inaugurată de Brummell), se prăbușesc În ceea ce s-ar Înțelege prin „marea patologie psihică”. O identitate În criză tc " O identitate În criză " Scoasă din perimetrul strict al psihopatologiei și psihanalizei, autoreflectarea narcisică a dandy-ului sporește cu noi nuanțe din momentul În care e preluată de filosofie ca temă a identității. Cum sună
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
se expun fatalității pasionale dintre un bărbat și o femeie, amazoana și dandy-ul. Pentru că bărbătoaselor făpturi le-am Închinat o carte Întreagă 1, să ne oprim asupra dandy-lor, așa cum Îi dezvăluie relația cu acest tip de femeie. Bărbați fragilizați psihic Încă din copilărie, cu tați strivitori sau absenți, cu mame posesiv-dominatoare, hipersensibili, complexați, devirilizați sau având oroare de formele vitalității, sublimându-și energia În creație sau În contemplarea estetică, nevrozați, blocați sexual sau invertiți, misogini sau doar spernogini, ei sunt
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
-o de formulele stagnante... Noutatea constă În a fi prezentat aspirația ca o «tensiune a forțelor spirituale», și nu ca o disoluție... În sfârșit, Baudelaire se deosebește de romantism prin faptul că el transformă neliniștea În principiu operator”. Astfel, devenirea psihică la el nu poate fi decât rezultatul unei neîncetate lupte cu sine. A se stingheri, a se constrânge pentru a fi Întotdeauna În cel mai Înalt grad de disponibilitate: căci disponibilitatea nu este, la el, abandonul gidian În clipă, ci
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
bune performanțe în condițiile întrecerii cu alții . Factorul psihologic este hotărâtor în obținerea performanțelor de valoare în marile întrecerii atunci când se înfruntă sportivi cu un ridicat nivel de pregătire tehnică, tactică și fizică . Fiecare ramură sportivă are o anumită pregătire psihică caracteristică , specifică întrecerii , care trebuie formată de timpuriu . Tot mai mulți specialiști atribuie acesteia o pondere de peste 50% în obținerea unei victorii . Șansa afirmării sau teama de eșec , de o eventuală dezamăgire , în cadrul unei competiții , reprezintă unul din cei mai
ASPECTE PRIVIND PREGĂTIREA PSIHOLOGICĂ A SPORTIVULUI: STRESUL PRECOMPETIȚIONAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_808]
-
de peste 50% în obținerea unei victorii . Șansa afirmării sau teama de eșec , de o eventuală dezamăgire , în cadrul unei competiții , reprezintă unul din cei mai puternici agenți stresanți pentru un sportiv. Ipoteză Lucrarea este o analiză a unuia din principalii factori psihici perturbatori ai performanței sportive: “stresul”. Aceasta s-a format ținând cont de importanța atribuită pregătirii psihologice a sportivului în vederea capacitării la maxim a acestuia și a obținerii celor mai bune rezultate în plan competițional. Pregătirea pentru concurs cuprinde întreg ansamblul
ASPECTE PRIVIND PREGĂTIREA PSIHOLOGICĂ A SPORTIVULUI: STRESUL PRECOMPETIȚIONAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_808]
-
cea obiectivă a competiției. Atât sportivii cât și antrenorii, trăiesc la maxima intensitate acele momente dinaintea sau din timpul desfășurării unei întreceri sportive. Aceste trăiri sunt direct proporționale cu importanța concursului respectiv sau cu semnificația lui față de aceștia. Importanța pregătirii psihice pentu concurs: Concursul , din punct de vedere psihologic și sociologic este reprezentat ca un “context de conflict” între grupuri sau indivizi cu obiectivul obținerii unei recompense în urma rezultatului . Această recompensă , fie ea de natură abstractă ( satisfacție , afirmare , mândrie , etc . ) sau
ASPECTE PRIVIND PREGĂTIREA PSIHOLOGICĂ A SPORTIVULUI: STRESUL PRECOMPETIȚIONAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_808]
-
un nivel ridicat de pregătire tehnică, tactică, fizică. Însemnătatea, fie ea subiectivă sau obiectivă a unui concurs , duce la crearea unei stări de tensiune, atât intelectuală cât și emoțională. Această tensiune duce la tulburarea conduitelor motrice obișnuite, însușite. Rolul pregătirii psihice în vederea participării la concurs, constă în formarea la sportiv a unei structuri de conduite și atitudini cu caracter reglator, prin care acestă să se adapteze la situațiile impuse de concurs sau adversar. Zi de zi, lumea sportului are parte de
ASPECTE PRIVIND PREGĂTIREA PSIHOLOGICĂ A SPORTIVULUI: STRESUL PRECOMPETIȚIONAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_808]
-
greșeli, scăderea nivelului mediu de coordonare și precizie a mișcărilor, oscilația rezultatelor, obținerea în concurs a unor rezultate mult mai scăzute comparativ cu cele din cadrul antrenamentelor etc. Situațiile solicitante , specifice concursului , pot fi mai puțin sau foarte intense în raport cu potențialul psihic al sportivului , cu experiența sa competițională și cu nivelul de aspirație. Posibilitatea afirmării sau teama de eșec , de o eventuală dezamăgire, în cadrul unei competiții, reprezintă unul din cei mai puternici agenți stresanți pentru un sportiv. Tensiunea psihică oscilează, trecând de la
ASPECTE PRIVIND PREGĂTIREA PSIHOLOGICĂ A SPORTIVULUI: STRESUL PRECOMPETIȚIONAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_808]
-
intense în raport cu potențialul psihic al sportivului , cu experiența sa competițională și cu nivelul de aspirație. Posibilitatea afirmării sau teama de eșec , de o eventuală dezamăgire, în cadrul unei competiții, reprezintă unul din cei mai puternici agenți stresanți pentru un sportiv. Tensiunea psihică oscilează, trecând de la stări depresive, de insuficiență, de agitație la stări de excitație , entuziasm, inspirație, extaz. Apar și stări conflictuale între tendințele sportivului și posibilitățile de realizare, între aspirația către performanță și tendința instinctivă de apărare, de evitare a insuccesului
ASPECTE PRIVIND PREGĂTIREA PSIHOLOGICĂ A SPORTIVULUI: STRESUL PRECOMPETIȚIONAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_808]
-
nedeterminării exterioare - apar datorită incertitudinii referitoare la factori care nu pot fi influențați de sportiv, cum ar fi condițiile de concurs, evoluția evenimentelor sportive, forma sportivă a coechipierilor sau a adversarilor etc. 3. Stresori ai semnificației interioare - determinați de conflictele psihice referitoare la posibilul final nefavorabil al competiției sportive, la probabilitatea producerii unor accidentări etc. 4. Stresori ai semnificației exterioare - generați de posibila pierdere a prestigiului datorită înfrângerii în competiția sportivă, de consecințele neîndeplinirii obiectivelor propuse, de anticiparea pierderilor profesionale și
ASPECTE PRIVIND PREGĂTIREA PSIHOLOGICĂ A SPORTIVULUI: STRESUL PRECOMPETIȚIONAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_808]
-
domine tendințele de acțiune . Gândurile care sunt orientate spre realizarea unor obiective , gândurile de încredere, de mobilizare, sunt gânduri pozitive, extrem de benefice în condiții de stress și anxietate. c) antrenamentul imaginativ, reprezintă o metodă de psihoterapie și autoreglare a stărilor psihice . Constă din exerciții de concentrare a atenției , și modificarea voluntară a sistemelor de reprezentări , efectuate în timpul unei stări de relaxare. d) antrenamentul psihoton , este una din cele mai bune metode de liniștire a sportivului și de economisire a energiei sale
ASPECTE PRIVIND PREGĂTIREA PSIHOLOGICĂ A SPORTIVULUI: STRESUL PRECOMPETIȚIONAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_808]