4,152 matches
-
fie satisfăcătoare politic. În strâns racord cu noile sensibilități naționale ale partidului, Ștefan Pascu a publicat în 1984 varianta naționalistă a evenimentului, sub titlul Revoluția populară de sub conducerea lui Horea. "Răscoala țărănească" devenea "revoluție populară", caracterul social, de clasă, al răscoalei era metamorfozat la rându-i în caracter național. Punând întreaga mișcare ca desfășurându-se sub egida idealului național, Pascu procede la etnificarea revoluției, ceea ce echivalează cu românizarea mișcării. Solidaritatea de clasă este pulverizată în fața solidarității naționale, țăranii români luptând împotriva
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fidelitate mutațiile hermeneutice survenite în frontul avangardistic al reflecției istoriografice. Manualul de Istoria Patriei din 1966, tributar încă logicii antinaționaliste a patrotismului socialist, reproduce bona fide versiunea pur marxistă a evenimentului prezentă în textul lui Roller, unde se vorbește despre "Răscoala țăranilor sub conducerea lui Horia, Cloșca și Crișan" (Roller, 1952, p. 274). Sub același titlu și aceeași interpretare este prezentată răscoala țărănească în manualul din 1966 (Almaș și Petric, 1966, p. 81). În anul bicentenarului, manualul de Istoria antică și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
patrotismului socialist, reproduce bona fide versiunea pur marxistă a evenimentului prezentă în textul lui Roller, unde se vorbește despre "Răscoala țăranilor sub conducerea lui Horia, Cloșca și Crișan" (Roller, 1952, p. 274). Sub același titlu și aceeași interpretare este prezentată răscoala țărănească în manualul din 1966 (Almaș și Petric, 1966, p. 81). În anul bicentenarului, manualul de Istoria antică și medie a României încorporează parțial noua viziune națională, vorbind despre "caracterul social și aspectul național" al "răscoalei populare" (Daicoviciu et al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aceeași interpretare este prezentată răscoala țărănească în manualul din 1966 (Almaș și Petric, 1966, p. 81). În anul bicentenarului, manualul de Istoria antică și medie a României încorporează parțial noua viziune națională, vorbind despre "caracterul social și aspectul național" al "răscoalei populare" (Daicoviciu et al., 1984, pp. 216, 213). Momentul protocronist este și el vizibil, manualul subliniind "răsunetul european al răscoalei", diplomația europeană reținând "caracterul românesc și țărănesc al mișcării", precum și hotărârea cu care "țărănimea s-a ridicat împotriva asupririi sociale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de Istoria antică și medie a României încorporează parțial noua viziune națională, vorbind despre "caracterul social și aspectul național" al "răscoalei populare" (Daicoviciu et al., 1984, pp. 216, 213). Momentul protocronist este și el vizibil, manualul subliniind "răsunetul european al răscoalei", diplomația europeană reținând "caracterul românesc și țărănesc al mișcării", precum și hotărârea cu care "țărănimea s-a ridicat împotriva asupririi sociale și naționale" (Daicoviciu et al., 1984, p. 217). Antagonismul clasial între țărani și nobili este îmbogățit prin adăugarea antagonismului etnic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al., 1984, p. 217). Antagonismul clasial între țărani și nobili este îmbogățit prin adăugarea antagonismului etnic dintre români și maghiari. Semantica pur clasială a conflictului este astfel combinată cu semantica națională, ceea ce face ca revolta țărănească să fie redefinită ca răscoală social-națională. Vom decela în continuare procesul de naționalizare serială care cuprinde revoluțiile din 1821, respectiv 1848, războiul de independență din 1877-1878 și "insurgența națională" din 23 august 1944 care a dus la eliberarea țării de "jugul fascist", toate aceste evenimente
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de independență din 1877-1878 și "insurgența națională" din 23 august 1944 care a dus la eliberarea țării de "jugul fascist", toate aceste evenimente liberatoare fiind interpretate într-o vădită cheie naționalistă. Prima în ordine cronologică venită în șirul inaugurat de răscoala lui Horea a fost revoluția de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu. Și aici, caracterul național, al eliberării naționale, este pregnant evidențiat, în contrast cu tradiția marxistă stabilită de Istoria RPR în care accentul cade pe dimensiunea socială, clasială, a "răscoalei populare" a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
inaugurat de răscoala lui Horea a fost revoluția de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu. Și aici, caracterul național, al eliberării naționale, este pregnant evidențiat, în contrast cu tradiția marxistă stabilită de Istoria RPR în care accentul cade pe dimensiunea socială, clasială, a "răscoalei populare" a lui Tudor. Am văzut cum mișcările pașoptiste cu traiecte și destine diferite în cele trei țări românești au fost unificate în "revoluția română de la 1848-1849". În optica rolleriană, evenimentele pașoptiste erau văzute prin prisma afirmării burgheziei și a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de literatura didactică postcomunistă continuă să releve valențe duale sub forma luptei populare de eliberare socială desfășurată în paralel cu lupta politică de eliberare națională. Cele două valențe (socială și națională) ale discursului despre independență sunt ipostaziate în succesiunea de răscoale țărănești și revolte populare care interpunctează trecutul social românesc, respectiv în luptele seculare de neatârnare statală încununate cu Războiul de Independență din 1877-1878. Din luptele de eliberare socială sunt eliminate cu desăvârșire, printr-o operație de extirpare discursivă de precizie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din țărani nu poseda pământ suficient. sistemul arendășiei; măsurile adoptate nu au abordat problema esențială și anume redistribuirea pământului; măsurile adoptate de clasa politica prevedeau vânzarea pământului de pe domeniile satului și acordarea de credite țăranilor. Nemulțumirile țăranilor au dus la răscoalele din 1888, 1889, 1899 și 1907. După 1907, oamenii politici au adoptat unele măsuri pentru rezolvarea problemei agrare, precum: legea învoielilor agricole (1907) care fixa arenda maximă pentru pământul arabil; înființarea Casei Rurale (1908) care permitea țăranilor să cumpere loturi
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
fruntea lor aflându-se un membru al Consiliului Comunal, Costache Hagiu din satul Salcia, veteran de la 1877/78 și cu veche ascendență răzeșească. Participarea foștilor țărani clăcași din satele Tămășeni, Slobozia și Siliștea a fost cu mult mai redusă. După răscoală, Casa Rurală a cumpărat cea mai mare parte din moșia boierească, pe care a pus-o în vânzare, în loturi de câte 5 ha. Țăranii răzeși, poate și ca urmare a faptului că ei nu beneficiaseră de prevederile Legii rurale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
subvenționat publicarea Dicționarului geografic, statistic și istoric al județului Tecuci din 1897, întocmit de profesorul Theoder Ciuntu. De asemenea, el este ctitor al bisericii actuale din satul Torcești cu hramul Intrarea în Biserică (Ovidenia), construită în anul 1904. La începutul răscoalei din 1907, Paul Balș a fugit de frica țăranilor răsculați din satele Torcești și Blăjeri și a găsit adăpost și găzduire o vreme în casele primarului comunei Umbrărești, care locuia la Condrea, Panaite Sobieschi, fiul lui Neculcea Sobieschi, ambii foști
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vină rândul să răstoarne porumbul în coșar, operație ce se repeta de 20-30 de ori. În felul acesta, trecea aproape toată noaptea, după care plecau iar la câmp, operația repetându-se până se termina recoltatul. Ajungem astfel să înțelegem că răscoala țăranilor din 1907 nu a fost cauzată de factori externi vieții lor. Răzvrătirea a fost posibilă și s-a produs pe fondul unor condiții grele reale, neameliorate la vreme de către factorii politici răspunzători de guvernarea țării în perioada respectivă. Iar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ați pus cu toții jurământ/ Să n-avem drepturi și cuvânt;/Bătăi și chinuri când țipăm,/ Obezi și lanț când ne mișcăm,/ Și plumb când istoviți strigăm,/ Că vrem pământ !” G. Goșbuc N-am putea spune că despre 1907, „anul, când răscoalele țărănești însângerează câmpiile” și îndoliază satele, s-a scris mult sau puțin. Se poate însă ușor constata că tragicul eveniment a fost apreciat diferit ca semnificație istorică, socială, juridică, atât în demersurile politicienilor vremii, cât și în ale cărturarilor de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
satelor, deși a respectat porunca ierarhului, era alături de enoriașii lor, cunoscându-le îndeaproape viața și suferințele, ca unii ce trăiau în mijlocul lor sau proveneau chiar din rândurile celor obidiți. Spiritul de compătimire se desprinde din rapoartele ce au urmat înăbușirii răscoalei. Arhiva Protopopiatului Tecuci păstrează hârtii ale unor locuitori, prin care solicită aprobări, pentru ca preoții să poată oficia pomenirea celor împușcați, invocând motive cum ar fi: „răposatul nu se afla printre răzvrătiți, (el) se înapoia de la Tecuci și, venind spre casă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
superiorul său, în legătură cu „poporanii parohiei Umbrărești, neascultători de sfaturile prea Sfinției Voastre; s-au răsculat și s-au dedat la devastări; supuși fiind mai apoi nemaiauzitelor pedepse corporale ce au suferit nu numai cei care au fost dovediți capi ai răscoalei, ci mai toți locuitorii satului Umbrărești”. În final, protopopul intermediază ca „în vederea căinței ce fac și a ertării ce cer de la Sfinția Voastră” se roagă de iertare. Firul derulării răscoalei de la Umbrărești poate fi reconstituit urmărind documentele ce se referă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
suferit nu numai cei care au fost dovediți capi ai răscoalei, ci mai toți locuitorii satului Umbrărești”. În final, protopopul intermediază ca „în vederea căinței ce fac și a ertării ce cer de la Sfinția Voastră” se roagă de iertare. Firul derulării răscoalei de la Umbrărești poate fi reconstituit urmărind documentele ce se referă la sfârșitul faptelor, când preoții de la parohii sunt obligați de către forurile superioare să raporteze cum s-au produs evenimentele. Părintele paroh din acea vreme, preotul Vasile Hâncu, umbrăreștean din neam
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe data de 18 octombrie 1907 scrie: „Prea Cucernice Părinte, Ca rezultat la ordinul nr. 893 din septemvrie în 28/1907 am respectul a vă raporta că în parohia Umbrărești, din comuna Umbrărești în a/nul/ c/urent/ a fost răscoală din partea sătenilor numai la curtea d-lui arendaș Traian Cristescu, proprietatea d-lui Gh. U. Negropontes, unde au adus mare pagubă: devastare și furturi și la primărie au rupt firul telefonic. Starea spiritelor locuitorilor în ziua răscoalei a devenit din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
urent/ a fost răscoală din partea sătenilor numai la curtea d-lui arendaș Traian Cristescu, proprietatea d-lui Gh. U. Negropontes, unde au adus mare pagubă: devastare și furturi și la primărie au rupt firul telefonic. Starea spiritelor locuitorilor în ziua răscoalei a devenit din însuși îndemnul lor, mai ales din partea acelor care veneau de la târgul Ivești. Strigau în gura mare că trebuie să facă și ei asemenea la curtea arendașului cum au văzut că s-au petrecut în aceeași zi la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
târâșu spre curtea domnului arendaș. Starea spiritelor astăzi este liniștită. Părerea lor este ca să li se îmbunătățească soarta de trai, de a li se da pământ de hrană” ( subl. n.). Preotul paroh al parohiei Siliștea și Salcia scrie, printre altele: „răscoală țărănească au fost și în parohia Siliștea, dar numai în cătuna Salcia [...] fiind îndemnați de câțiva locțiitori din Umbrărești. Și cu toții au mers de au devastat averea d-lui Cristescu. N-au ținut seama de preotu, de autoritate să se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ținut seama de preotu, de autoritate să se liniștească. Numai armata i-au pus în liniște. Scopul lor au fost să li se dea pământ”. Preotul de la Torcești a raportat că „în cuprinsul acestei parohii nu s-a petrecut nici o răscoală țărănească”, voind să spună că țăranii de aici nu au făcut stricăciuni la curtea boierească cum s-a întâmplat la Umbrărești, dar împotriva proprietarului Paul Balș s-au ridicat. Mama mea, martoră a episodului, relata că a văzut cum locuitori
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
satul Condrea, la casele primarului Panaite Sobieschi, așa cum am mai amintit. Acestea sunt relatările oficiale ale preoților din parohiile de pe teritoriul umbrăreștean. Să urmărim câteva informații extrase din documentele oficiale ale autorităților de stat, publicate în lucrarea Documente privind marea răscoală a țăranilor din 1907, vol. II, extrăgând pe acelea referitoare la locuitorii din comuna Umbrărești, județul Tecuci. Telegramă, 1907 martie 11/24, Tecuci. După ce, inițial, comunică ce devastări s-au produs în târgul Ivești, provocate de „vreo 400 locuitori din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
specifică oricărui individ, astfel că, și cei care au prădat și cei care doar au privit, au suportat aceleași pedepse și suferințe. Au urmat cercetările și arestările celor implicați în evenimente, un raport al Procuraturii tecucene indicând că în „afacerea răscoalelor din comuna Umbrărești, cu 61 inculpați” se fixează termene de audiere între 12-16 mai 1907 la „Camera de punere sub acuzare”, dându-se următoarea listă cu rubricile: Observăm din acest număr dat în tabel că nu toți participanții la răscoală
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
răscoalelor din comuna Umbrărești, cu 61 inculpați” se fixează termene de audiere între 12-16 mai 1907 la „Camera de punere sub acuzare”, dându-se următoarea listă cu rubricile: Observăm din acest număr dat în tabel că nu toți participanții la răscoală au fost puși sub acuzare de tribunal, mulți au rămas doar cu bătaia de la Primărie. S-a procedat astfel după gravitatea învinuirilor aduse, dar ținându-se seama și de situația că un număr exagerat de mare de oameni trimiși în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-se seama și de situația că un număr exagerat de mare de oameni trimiși în instanță din fiecare sat devenea deranjantă pentru autoritățile statului sub multiple aspecte care nu mai comportă comentarii. De altfel, unii dintre vecinii noștri, participanți la răscoală, nu apar în nici o listă sau document. De asemenea, dintre cei anchetați și arestați, unii au stat mai multă vreme închiși, alții mai puțin. Avem textul cererii arestatului Costache Hagiu din satul Salcia, considerat de către autorități cap al răsculaților, solicitând
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]