5,656 matches
-
de altă parte, se subliniază în literatura de specialitate ideea că "opera teatrală nu poate exista decât prin prezența nemijlocită a actorului în reprezentație. [...] opera teatrală există numai ca act de comuniune cu publicul, ca participare colectivă la crearea și receptarea spectacolului" (Măciucă, 1983, pp. 196-197). 54 De altfel, se consideră că textul dramatic, în general, se diferențiază de celelalte tipuri de texte literare "pe fondul consubstanțialității structurale a textului cu creația actoricească" (Béres, 2000, p. 10). 55 "Structura semnificantă și
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
nu este cu adevărat "închisă", ci fiecare cuprinde, în desăvârșirea ei exterioară, o infinitate de "lecturi" posibile" (Eco, 1969, p. 49), "pe plan sincronic și diacronic" (Corti, 1981, pp. 22-23). 67 Relevantă este, în acest sens, și "existența modelului de receptare" (Pascadi, 1971, p. 200) subsumat gustului estetic al publicului, în general. 68 Pentru particularizări în cazul limbajului scenic păpușăresc, vezi tabelul elementelor acestuia în Bălăiță, 2007b, pp. 6-8. 69 În opinia lui T. Kowzan (1975, pp. 182-205), teatrul implică 13
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
disponibilități trebuie să reiasă din comportamentul și acțiunile logopedului față de copil, exprimate, fie verbal prin încurajări, parafrazări, ton adecvat, dar mai ales nonverbal, prin mimică și privire deschisă, zâmbet, gesturi încurajatoare, plasarea cât mai aproape de copil, la limita spațiului intim. Receptarea și înțelegerea mesajelor empatice transmise de logoped vor fi observabile în conduita copilului printr-o reducere sau înlăturare a sentimentului de inferioritate cauzat de conștientizarea tulburării în cauză și o creștere a încrederii în sine, acceptării tulburării, ce vor determina
Rolul psihoterapiei ?n corectarea tulbur?rilor de limbaj by Valentin Daminescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84064_a_85389]
-
48 Octav Bozînțan, op. cit., p. 65. 49 Ibidem, p. 65. 50 Horst Ruckle, op. cit., p. 150. 51 Octav Bozînțan, op. cit., pp. 66, 86. 52 Termen folosit de Alfred Korzybski în Science and Sanity și preluat de Charles U. Larson, Persuasiunea. Receptare și responsabilitate, Editura Polirom, Iași, 2004, pp. 122-123. 53 George Steiner, După Babel. Aspecte ale limbii și traducerii, Editura Univers, București, 1983, p. 269. 54 Termenul a făcut-o celebră pe Françoise Thom cu cartea Limba de lemn, Editura Humanitas
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Movement and voice, Improvisation, Sketches, Movement and space, Adopting and developing a role, Setting, props, costumes, stage design, Sound design, Build up a performance. Fiecare text suport propus este însoțit de o baterie de exerciții de limbă engleză și de receptare a mesajului textului dramatic. Prin activități de învățare ludice, textul dramatic este transformat în text dramatizat, elevul având astfel posibilitatea înțelegerii acelor articulații interne ale transformării personajelor - ființe de hârtie, în prezențe concrete într-un generos spațiu al jocului pe
Arta dramatică. Oportunităţile interdisciplinarităţii pentru dezvoltarea competenţelor cheie ale elevilor. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lotus Hăvârneanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1344]
-
valorile artistice autentice prin contactul direct cu aceste valori. Maniera de prezentare a conținuturilor permite profesorului să abordeze gradat, progresiv, probleme de estetică literară și muzicală, dându-i posibilitatea să utilizeze metode active, axate pe implicarea directă a elevului în receptarea și producerea de text ficțional sau / și în executarea elementelor muzicale. Realizând acest opțional, conținuturile învățării pot fi grupate în șapte secțiuni: I. Știința esteticii, II. Structuri estetice, III. Categorii estetice, IV. Arta și societatea, V. Opera de artă, VI
Literatura şi celelalte arte. Aspecte intercurriculare. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Iulia Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1360]
-
în executarea elementelor muzicale. Realizând acest opțional, conținuturile învățării pot fi grupate în șapte secțiuni: I. Știința esteticii, II. Structuri estetice, III. Categorii estetice, IV. Arta și societatea, V. Opera de artă, VI. Producerea operei de artă și VII. Estetica receptării. Partea I, despre Știința esteticii, urmărește familiarizarea elevilor cu obiectul esteticii ca știință a frumosului artistic și, pentru a sublinia specificul esteticii ca știință autonomă plasată în ansamblul cunoașterii umane, se are în vedere și amplificarea raporturilor esteticii cu alte
Literatura şi celelalte arte. Aspecte intercurriculare. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Iulia Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1360]
-
dintre părțile esențiale în înțelegerea artei ca produs spiritual al unei inteligențe artistice și ca mod de comunicare sensibilă a omului. Utilizând și exercițiul, elevii au posibilitatea să conștientizeze dificultatea actului superior al creației artistice. Partea ultimă referitoare la Estetica receptării antrenează elevii în descoperirea specificului comunicării artistice și impune relevarea operei literare și/ sau muzicale ca «operă deschisă». Elevii, prin metode active, pot fi stimulați să conștientizeze diferența dintre valoare estetică și kitch. Audiția muzicală se va constitui dintr-un
Literatura şi celelalte arte. Aspecte intercurriculare. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Iulia Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1360]
-
va constitui dintr-un complex de valori muzicale naționale și universale și va reprezenta parte componentă a lecției, în așa fel încât elevii să poată identifica elemente comune la nivelul expresiei și al fondului între arta muzicii și arta literară. Receptarea, analiza, compararea și estimarea elementelor de artă literară și de artă muzicală, cu particularitățile lor, oferă posibilitatea abordării actului creației artistice potrivit capacităților elevilor de recunoaștere auditivă și de exprimare și argumentare a aprecierilor și preferințelor. Metodele de evaluare sunt
Literatura şi celelalte arte. Aspecte intercurriculare. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Iulia Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1360]
-
-ului Național pentru limba și literatura română, ce are drept scop formarea unor elevi capabili „să se raporteze la cultură autonom, reflexiv, critic și creativ.” în plus, abordarea interdisciplinară a textului literar prin teoria inteligențelor multiple vizează în primul rând receptarea textului, interpretarea acestuia și producerea de mesaje specifice (text, imagine, ritm muzical, kinestezie), ceea ce corespunde unei alte finalități a studiului limbii și lieraturii române în liceu („dezvoltarea competenței de a recepta și de a produce o gamă variată de texte
Interdisciplinaritatea şi gândirea critică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mariana Chiriac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1336]
-
presupune costuri relativ mari pentru comsumabile și dotare cu mijloace audio-vizuale. O altă deschidere spre corelații interdisciplinare oferă metoda cubului, cele șase fețe - descrie, aplică, compară, analizează, asociază și argumentează - putând fi transformate în etape ale unui demers didactic destinat receptării unui text liric. în activitatea personală am aplicat această strategie în analiza poeziei lui Vasile Voiculescu, în Grădina Ghetsimani, necesară pentru a ilustra conceptul de poezie tradiționalistă, pentru parcurgerea celor șase etape fiind necesare două ore. Prima etapă a analizei
Interdisciplinaritatea şi gândirea critică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mariana Chiriac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1336]
-
profesorului, fie pe modalități de team-teaching ce vor coagula profesori de specialități diferite. B. Educația muzicală Conform notelor de prezentare a programelor în vigoare, disciplina Educație muzicală are drept scop "dezvoltarea sensibilității estetice a elevilor, a capacităților de exprimare și receptare muzicală, prin activități practice de cântare (vocală și instrumentală) și prin audiții muzicale". Educația muzicală școlară se efectuează pe două niveluri: informativ-teoretic și formativ aplicativ ce vizează dobândirea de cunoștințe, formarea de deprinderi și aptitudini pe de o parte, și
Conceptul de interdisciplinaritate şi Educaţia muzicală. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antoaneta-Ioana Luchian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1347]
-
trecut - în cazul de față curentul minimalist - din perspectiva tuturor artelor (muzică, arte vizuale, design vestimentar, literatură etc.). Obiectivele cadru ale activității au răspuns cerințelor formulate de competențele generale ale programelor de Educație artistică și muzicală în vigoare: disponibilitatea pentru receptarea informației culturale și artistice; manifestarea inițiativei în raport cu fenomenul cultural; valorizarea propriei sensibilități estetice și pe a celorlalți, în context intercultural; conștientizarea dimensiunii educaționale a fenomenului cultural artistic; cultivarea creativității ca dimensiune a personalității în ansamblu, cu aplicabilitate în domenii de
Conceptul de interdisciplinaritate şi Educaţia muzicală. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antoaneta-Ioana Luchian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1347]
-
citatele, respectiv ideile. Obiectivul fundamental a fost ca elevii să înțeleagă modul diferit de realizare și transmitere a mesajului textului poetic, să extindă această înțelegere dincolo de lectura textelor canonice. Putem deduce impactul din răspunsurile la întrebarea Ce am învățat despre receptarea textului poetic din această activitate: am realizat că nu doar autorii canonici îți pot da „dureri de cap”, ci și cei mai puțin cunoscuți; trebuie să recunosc faptul că am fost impresionată de stilul lui Labiș; dacă citesc textul cu
Posterul - între istoria artei şi practica didactică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Pavel-Bărbăcuţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1354]
-
stilul lui Labiș; dacă citesc textul cu mai multă atenție, reușesc să descifrez mai ușor mesajul; consider acest mod de lucru o activitate eficientă pentru deslușirea înțelesului ascuns al poeziilor prin punere în paralel; munca în echipă a ușurat mult receptarea corectă; receptarea unei poezii diferă, fiind influențată de sentimentele/trăirile fiecăruia; citind același vers, existau cel puțin patru interpretări diferite în grup; mi-am educat atenția necesară lecturii de poezie; am învățat să caut înțelesul ascuns; receptarea de poezie e
Posterul - între istoria artei şi practica didactică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Pavel-Bărbăcuţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1354]
-
Labiș; dacă citesc textul cu mai multă atenție, reușesc să descifrez mai ușor mesajul; consider acest mod de lucru o activitate eficientă pentru deslușirea înțelesului ascuns al poeziilor prin punere în paralel; munca în echipă a ușurat mult receptarea corectă; receptarea unei poezii diferă, fiind influențată de sentimentele/trăirile fiecăruia; citind același vers, existau cel puțin patru interpretări diferite în grup; mi-am educat atenția necesară lecturii de poezie; am învățat să caut înțelesul ascuns; receptarea de poezie e și concentrare
Posterul - între istoria artei şi practica didactică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Pavel-Bărbăcuţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1354]
-
a ușurat mult receptarea corectă; receptarea unei poezii diferă, fiind influențată de sentimentele/trăirile fiecăruia; citind același vers, existau cel puțin patru interpretări diferite în grup; mi-am educat atenția necesară lecturii de poezie; am învățat să caut înțelesul ascuns; receptarea de poezie e și concentrare și libertate, creativitate; e făcută într-un mod personal, subiectiv; cu cât e mai profundă, cu atât universul descoperit e mai vast; receptarea de poezie e mult mai eficientă, dacă se face pe etape, cum
Posterul - între istoria artei şi practica didactică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Pavel-Bărbăcuţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1354]
-
educat atenția necesară lecturii de poezie; am învățat să caut înțelesul ascuns; receptarea de poezie e și concentrare și libertate, creativitate; e făcută într-un mod personal, subiectiv; cu cât e mai profundă, cu atât universul descoperit e mai vast; receptarea de poezie e mult mai eficientă, dacă se face pe etape, cum ni s-a indicat; poezia nu e așa simplă precum pare; am reușit să văd că receptarea poeziei este mult mai simplă și mai frumoasă (plăcută) decât credeam
Posterul - între istoria artei şi practica didactică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Pavel-Bărbăcuţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1354]
-
cât e mai profundă, cu atât universul descoperit e mai vast; receptarea de poezie e mult mai eficientă, dacă se face pe etape, cum ni s-a indicat; poezia nu e așa simplă precum pare; am reușit să văd că receptarea poeziei este mult mai simplă și mai frumoasă (plăcută) decât credeam; am învățat etapele receptării unui text poetic; poezia poate fi receptată mai ușor, dacă e îmbinată cu alte arte, desenul în cazul de față; am înțeles că nu e
Posterul - între istoria artei şi practica didactică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Pavel-Bărbăcuţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1354]
-
mult mai eficientă, dacă se face pe etape, cum ni s-a indicat; poezia nu e așa simplă precum pare; am reușit să văd că receptarea poeziei este mult mai simplă și mai frumoasă (plăcută) decât credeam; am învățat etapele receptării unui text poetic; poezia poate fi receptată mai ușor, dacă e îmbinată cu alte arte, desenul în cazul de față; am înțeles că nu e eficientă doar o simplă citire a poeziei, ci trebuie insistat asupra conținutului ei mai mult
Posterul - între istoria artei şi practica didactică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Pavel-Bărbăcuţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1354]
-
și absolut indispensabile între aspectele de limbă studiate la fiecare palier (fonetică, lexic/lexicologie și semantică, morfologie și sintaxă) și actul comunicării în sine, atât scrise, cât și orale. Și aceasta, în scopul firesc al funcționalității faptelor de limbă în receptarea corectă a unor mesaje/coduri diferite și în exprimarea/utilizarea corectă, variată, nuanțată, adecvată cât mai multor situații de comunicare («Gramatica devenind un instrument - s.n. - prin care se poate realiza comunicarea). Deci se vizează astfel, chiar dacă nu e formulată explicit
Interdisciplinaritatea ca necesitate. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
de înrudire a disciplinelor umaniste cu cele realiste. Astfel că, atât prin disponibilitățile ei intrinseci, cât și prin deschiderea sa către toate celelalte preocupări ale spiritului uman, literatura își asigură un uriaș potențial formator nu doar în direcția deprinderilor (de receptare adecvată de text literar și non-literar, de analiză și interpretare, de comunicare), ci și, prin acestea dintâi, a atitudinilor și valorilor: singurele achiziții de fond cu care, la ieșirea din sistem, insul va opera în social și în profesie (acel
Interdisciplinaritatea ca necesitate. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
reprezintă ca o sumă de informații și cunoștințe logice, ci ca un complex emoțional imaginativ implicat într-un limbaj ambiguu și, ca atare, deschis unor interpretări multiple”. (Constantin Parfene, Problematizarea și studiul literaturii) Pentru elevul de clasa a VIII-a receptarea unui text narativ de mare complexitate, cum este romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu, presupune existența unor competențe generale și specifice, dintre care trei sunt esențiale: receptarea și producerea unei varietăți de mesaje, folosirea de instrumente de analiză a diferitelor texte
A şaptea artă în sprijinul abordării textului literar. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]
-
multiple”. (Constantin Parfene, Problematizarea și studiul literaturii) Pentru elevul de clasa a VIII-a receptarea unui text narativ de mare complexitate, cum este romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu, presupune existența unor competențe generale și specifice, dintre care trei sunt esențiale: receptarea și producerea unei varietăți de mesaje, folosirea de instrumente de analiză a diferitelor texte, integrarea cunoștințelor și deprinderilor lingvistice și de interpretare în diferite situații de comunicare. De altfel aceste competențe răspund obiectivelor de referință incluse în Criteriile de evaluare
A şaptea artă în sprijinul abordării textului literar. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]
-
folosirea de instrumente de analiză a diferitelor texte, integrarea cunoștințelor și deprinderilor lingvistice și de interpretare în diferite situații de comunicare. De altfel aceste competențe răspund obiectivelor de referință incluse în Criteriile de evaluare (3.1, 3.2, 3.3 - Receptarea mesajului scris sau 4.1, 4.3 - Exprimarea orală) unde se stipulează că elevul trebuie să analizeze/comenteze trăsăturile genului epic și ale speciei literare căreia îi aparține textul dat, la fel trebuie să comenteze specificul modalităților de caracterizare a
A şaptea artă în sprijinul abordării textului literar. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]