6,309 matches
-
aflat întâmplarea, să cedeze mult mai ușor avansurilor masculine. Deznodământul este proiectat din nou în sfera ironiei. Ca și Pampinea, Filomena știe valoarea inestimabilă a cuvântului: „o vorbă iscusită [e] podoabă a purtărilor alese și ceasurilor de priveghi”198 și regretă că nu toate femeile sunt capabile să rostească cuvinte cu temei sau să le înțeleagă substratul atunci când acestea le sunt adresate: „mare rușine pentru noi, întreaga obște 195 Ibidem, p. 274. 196 Ibidem, p. 248. 197 Ibidem, p. 258. 198
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Discrete Phases in Chaucer’s Developing Conception of The Wife of Bath, în „Chaucer Review”, Penn State of University Press, vol. 32, nr. 2, 1997, p. 158. (trad. n.) 295 Geoffrey Chaucer, op. cit., pp. 279-280. 296 Ibidem, p. 280. 99 regretă cu adevărat pornirile, le acceptă și chiar e mândră de ele: „Eu nu-s dintre aleși, slăvite fețe,/ Ci vreau să-nchin a vieții mele floare/ Căsătoriei celei roditoare.”297 Adjectivul ultim se referă doar la propriile plăceri. Este cert
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
care părea să nu aibă sorți de izbândă. Îl povățuiește să se deghizeze în crisalidă și să meargă în mijlocul lor. Tânărul ascultă sfatul și devine apropiat Mensolei, reușind în cele din urmă să i cucerească inima. Cu toate acestea, nimfa, regretându-și slăbiciunea și temându-se de pedeapsa Dianei, se hotărăște să nu-l mai vadă niciodată pe Africo, dar tânărul, văzând că ea nu mai apare, din disperare, se sinucide, colorând râul cu sângele său și dându-i astfel propriul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cazul ei, din dorința de a-și păstra votul castității pe care l-a oferit, în calitate de nimfă, zeiței Diana și forța de neînlăturat a naturii, care o atrage ireversibil spre tânărul îndrăgostit nebunește de ea. Când aruncă săgeata spre Africo regretă imediat gestul, este mulțumită că nu l-a rănit, dar îi cere în același timp să nu o mai urmărească. Chiar și după ce îi cedează fizic, Mensola ezită între familiaritate și ostilitate, decizând, în final, să-l părăsească pe Africo
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
se întoarcă în zece zile, fiind sigură că își poate convinge bătrânul tată. Dar decizia ei nu poate fi respectată, trebuie să rămână în tabăra grecilor, unde Diomede o curtează insistent. Până la urmă o va câștiga, nu fără ca femeia să regrete, cu durere, trădarea pe care o comite. Troil, disperat de pierderea celei îndrăgite, cunoaște un deznodământ identic cu cel din Il Filostrato. Rolul acordat destinului este primordial, zeița Fortuna guvernează totul și nimeni nu poate scăpa influenței ei pozitive sau
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mai are soț, și nici tată, este firesc ca unchiul să devină cel sub jurisdicția căruia să se afle, un fel de protector.1004 Criticii literari au considerat-o duplicitară, dar nu există suficiente dovezi în acest sens.1005 Cresida regretă cu sinceritate și este vizibil marcată de gestul trădării pe care se vede nevoită să îl comită: „Mai spune la izvod, și-i de crezut,/ Că n-a jelit femeie mai cumplit/ Cât dânsa, când pe Troil l-a vândut
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să mai zic, o stare de spirit puerilă și naivă. Copiii, Într-adevăr, când văd (D) curcubee, cercuri de lumină, comete, resimt mult mai multă bucurie decât atunci când văd luna și soarele. Așa se Întâmplă și cu detractorii oracolului. Ei regretă În fond enigmele, alegoriile, metaforele oracolului, care nu erau altceva decât răsfrângeri și aberații proprii naturii spiritelor noastre muritoare și facultății noastre imaginative șto phantastikonț. Mai târziu, dacă nu izbutesc să cunoască Îndestul cauza schimbării șmetaboléț, Îl părăsesc pe Zeu
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
funcția pentru care nu conștientizam că am experiența necesară. Ba mai mult, intrând în activitate, eam primit de către unii colegi și colaboratori cu oarecare ostilitate, deoarece înlocuisem la conducerea școlii pe un învățător cu experiență, care în mod firesc era regretat. Noul meu statut de conducător al unui colectiv în care se manifesta vădit fenomenul de respingere nu era de invidiat. Tinerețea și situația mea social-politică, la care se adăuga lipsa de experiență, mă dezavantajau. Când analizez retrospectiv, îmi dau seama
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Dumnezeu, ci și nouă, ceea ce se oferă săracilor credincioși, meditând pentru concordie. Părintele Gheorghe - un caracter (părintele Gheorghe Ciuche de la Oncești) Acum, când ceața timpului ne acoperă imaginea părintelui Gheorghe, ne vine tot mai greu să ni-l reamintim și regretăm că nu am avut posibilitatea de a petrece mai mult timp în compania sa. Cu toate că l- am cunoscut foarte puțin, prin anii 45-50 (secolul XX), imaginea lui aureolată ne revine în memorie ca unul dintre cei mai de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un amant, care nu îi era cu nimic superior bărbatului de care era legată oficial, ci mai curând pentru a se simți liberă, pentru a-și oferi posibilitatea de a dispune de propria ființă după bunul plac. Bărbatul își va regreta crima și o va plânge pe cea dispărută din cauza crudului său act ucigaș și vindicativ, ignorându-i trădarea, percepând-o ca pe o soție ideală, amintind de percepția pe care Ianuarie o avea în legătură cu Mai.91 Povestirea economului este, de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
este, de fapt, o fabulă dacă se pune pe prim plan latura moralizatoare urmărită de autor, sau o legendă a ciorii, unde Phoebus își ucide soția ce l-a încornorat, după ce pasărea îi dezvăluise infidelitatea acesteia, dar, surprinzător, în final regretă gestul pripit, aproape că nu mai crede vinovăția celei atât de dragi, și condamnă cioara pentru lipsa ei de discreție și de diplomație, blestemând-o să aibă un penaj întunecat și un glas nesuferit. Nota ironică a autorului la adresa bărbaților
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
aflat întâmplarea, să cedeze mult mai ușor avansurilor masculine. Deznodământul este proiectat din nou în sfera ironiei. Ca și Pampinea, Filomena știe valoarea inestimabilă a cuvântului: „o vorbă iscusită [e] podoabă a purtărilor alese și ceasurilor de priveghi”198 și regretă că nu toate femeile sunt capabile să rostească cuvinte cu temei sau să le înțeleagă substratul atunci când acestea le sunt adresate: „mare rușine pentru noi, întreaga obște 195 Ibidem, p. 274. 196 Ibidem, p. 248. 197 Ibidem, p. 258. 198
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Discrete Phases in Chaucer’s Developing Conception of The Wife of Bath, în „Chaucer Review”, Penn State of University Press, vol. 32, nr. 2, 1997, p. 158. (trad. n.) 295 Geoffrey Chaucer, op. cit., pp. 279-280. 296 Ibidem, p. 280. 99 regretă cu adevărat pornirile, le acceptă și chiar e mândră de ele: „Eu nu-s dintre aleși, slăvite fețe,/ Ci vreau să-nchin a vieții mele floare/ Căsătoriei celei roditoare.”297 Adjectivul ultim se referă doar la propriile plăceri. Este cert
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
care părea să nu aibă sorți de izbândă. Îl povățuiește să se deghizeze în crisalidă și să meargă în mijlocul lor. Tânărul ascultă sfatul și devine apropiat Mensolei, reușind în cele din urmă să i cucerească inima. Cu toate acestea, nimfa, regretându-și slăbiciunea și temându-se de pedeapsa Dianei, se hotărăște să nu-l mai vadă niciodată pe Africo, dar tânărul, văzând că ea nu mai apare, din disperare, se sinucide, colorând râul cu sângele său și dându-i astfel propriul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cazul ei, din dorința de a-și păstra votul castității pe care l-a oferit, în calitate de nimfă, zeiței Diana și forța de neînlăturat a naturii, care o atrage ireversibil spre tânărul îndrăgostit nebunește de ea. Când aruncă săgeata spre Africo regretă imediat gestul, este mulțumită că nu l-a rănit, dar îi cere în același timp să nu o mai urmărească. Chiar și după ce îi cedează fizic, Mensola ezită între familiaritate și ostilitate, decizând, în final, să-l părăsească pe Africo
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
se întoarcă în zece zile, fiind sigură că își poate convinge bătrânul tată. Dar decizia ei nu poate fi respectată, trebuie să rămână în tabăra grecilor, unde Diomede o curtează insistent. Până la urmă o va câștiga, nu fără ca femeia să regrete, cu durere, trădarea pe care o comite. Troil, disperat de pierderea celei îndrăgite, cunoaște un deznodământ identic cu cel din Il Filostrato. Rolul acordat destinului este primordial, zeița Fortuna guvernează totul și nimeni nu poate scăpa influenței ei pozitive sau
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mai are soț, și nici tată, este firesc ca unchiul să devină cel sub jurisdicția căruia să se afle, un fel de protector.1004 Criticii literari au considerat-o duplicitară, dar nu există suficiente dovezi în acest sens.1005 Cresida regretă cu sinceritate și este vizibil marcată de gestul trădării pe care se vede nevoită să îl comită: „Mai spune la izvod, și-i de crezut,/ Că n-a jelit femeie mai cumplit/ Cât dânsa, când pe Troil l-a vândut
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
având o țepușă sub bărbie, pentru menținerea poziției. Teascul aruncat în scânduri trebuie extras de condamnat cu dinții. Un soldat leșină într-o criză de epilepsie și i se pune o „poștă” la picior pentru a se trezi. Un plutonier regretă curțile de justiție „de acum” de unde învinuitul e trimis să se odihnească un an sau doi, când metoda lui Pazvante, o sfântă bătaie, era atât de eficientă. Fanarioții judecau după coduri proprii, pornind de la prezumția de vinovăție. Princepele lui E.
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
o merita poetul plopilor dar și al dragostei de țară și tineret, în timp ce presa din Bârlad tăcea. Față de spusele profesorului - bârlădean prin fapte și sentimentele adânci, în raport cu valorile localității, apreciez încă odată observațiile subtile ale Cronicarului din „România literară” și regret adânc că o bijuterie literară nu numai stilistică precum „Figuri singulare din familia Alexandrina Enăchescu Cantemir: Tanti Didica” nu și-a găsit locul în presa actuală de la Bârlad, ci la „Dacia literară” (nr.73/2007, când C.D. Zeletin prin tot
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
convorbirile oficiale. Mai erau acolo: Mugur Isărescu, Adrian Năstase (prim ministru), Nicolae Văcăroiu și mulți alții. Televiziunea națională, prin redactor șef, Virgil Tatomir m-a căutat cu disperare să le dau eu, eu, imagini, că din altă parte n-aveau ! Regret că din cauza lui Ion Iliescu, Podul de flori n-a însemnat reunificarea cu Basarabia. I-ar fi trebuit doar atât: să nu fie prea ascultător față de Moscova. Nu regret că prin Ion Iliescu am avut liniște în Transilvania, am rămas
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
le dau eu, eu, imagini, că din altă parte n-aveau ! Regret că din cauza lui Ion Iliescu, Podul de flori n-a însemnat reunificarea cu Basarabia. I-ar fi trebuit doar atât: să nu fie prea ascultător față de Moscova. Nu regret că prin Ion Iliescu am avut liniște în Transilvania, am rămas Stat Național și că în anii președinției lui, și eu mi-am luat porția de libertate. 76 Și de succes: fără el nu-l filmam, la Iași, pe François
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
am ajuns erou de film (bun, 108 bun, cu multe premii internaționale) sigur voi fi erou de carte (poate când n-oi mai fi). Nu mă simt jignit de parascoveniile unor colegi mai tineri, pe care nu-i dojenesc: vor regreta ei, toată viața (dacă au suflet și minte) că și-au dat frâu la "bube, mucegaiuri și noroi" , din ei, relativ la un om care a muncit susținut toată viața. Sunt mâhnit că unii frustrați varsă venin când ar trebui să
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
A colaborat la diverse ziare și reviste cu materiale de interes general și de divertisment. Membru al Cenaclului umoriștilor. Epigrama i-a adus destule satisfacții iar din ce a publicat în MERIDIANUL se vede ușor ce resurse 176 bogate avea ! Regret că nu a reușit să-și "ilustreze" dosarul de la Securitate. Iute la minte, atât preotul cât și scriitorul dar mai ales omul Gh. Sofianu, (Gh. Văleanu) nu putea avea simpatia tuturor. Dar a fost prețuit și... citit. El este încă
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de rând încep să se TEAM| de el pentru incisivitatea și jigodenia lui. Și-a mai asociat alți doi de aceeași teapă și... la jaf ! La insulte ! La orice act 208 antiuman. Respect sau deontologie ? Aș ! Și când mă gândesc, regretând, că la unul i-am salvat viața... Mi se pare o culme că zdreanța asta se folose ște uneori de numele lui Porumboiu ! (voi reveni!) Necuratul ăsta e cel mai mare GUNOI pe care l-am cunoscut ! Relativ la editorialul trecut
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
un mort, care m-a atacat absolut incalificabil, că am abandonat ! Apropo de unul, Tănăsuc, sluga mânjită, din WC, l-am scăpat de la moarte și EU l-am făcut om. Abjecțiile sale, ura din materiale negative, nu mă fac să regret că din cauza mea trăiește ! E nevoie și de gângănii din astea care să ne aducă aminte că și din fecale mișcă limbrici. La a cui comandă și pe banii cui, șeful lui (mare jigodie) sau "ăsta" mă tot înnegresc, rămâne
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]