11,435 matches
-
au suferit diverse loviri și violențe (25,9%). Atrag atenția și ponderile destul de ridicate ale minorilor victime ale unor delicte deosebit de grave, cum sunt cele de vătămări corporale (15,7% dintre victimele minore) și omor (13,1% dintre victime), ceea ce relevă că, În momentul de față, În multe familii există o puternică Încărcătură criminogenă, concretizată prin acte deosebit de grave și violente comise de părinți sau rude asupra propriilor lor copii. Pe categorii de vârstă și tipuri de delicte, minorii victime ale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
precum și În cele de viol (46,0% dintre victime), ceea ce atestă, Încă o dată, vulnerabilitatea lor victimală ridicată, În comparație cu categoria minorilor cu vârste Între 14 și 17 ani, care sunt cu predilecție victime ale violențelor din afara familiei. Toate aceste date statistice relevă că mult mai grave decât abuzul și maltratarea fizică propriu-zisă ale copiilor sunt actele și delictele violente comise asupra lor În mediul familial și care au drept consecințe uciderea sau vătămarea gravă a minorilor de către părinți sau tutorii lor legali
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de știri, talk show-uri etc. -, iar pe de altă parte, media ca generatoare de violență și comportamente antisociale prin programele TV de ficțiune (filme, desene animate, muzică, publicitate, jocuri, concursuri etc.). Dezbaterile privind influența media asupra violenței cotidiene au relevat o serie de aspecte specifice. În primul rând, problema mesajelor culturale, educaționale și morale ale media: rațiuni comerciale fac ca media să transmită mesaje șocante, adesea violente; diferențe Între canalele TV publice, private și comerciale sunt evidente. În al doilea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
problemă reală a generațiilor decât dacă suntem În măsură să punem În evidență un ritm al generațiilor cu intervale temporale fixate o dată pentru totdeauna, Mannheim subliniază faptul că problema generațiilor reprezintă un câmp de cercetare fertil, chiar dacă teoria intervalelor se relevă a fi neverificabilă. Așa cum a remarcat, mai târziu, Raymond Aron, căutarea unor legi În ritmurile sau ciclurile istoriei intră În contradicție cu caracterul specific al istoriei Însăși ca știință a singularului: „Pe măsură ce se cere mai multa istoricitate, legitatea tinde să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
calitative. Unele poziții au fost tranșante spre finalul dezbaterii acestei teme: mai importantă decât alegerea unei metodologii (cantitativă sau calitativă) este conceptualizarea, care, ea Însăși și În primul rând, trebuie să fie unitară. Atunci când este vorba despre studii internaționale, au relevat unii participanți la dezbateri, se naște o altă dilemă: cercetările trebuie făcute cu oameni din afara țării studiate sau cu oameni din această țară? O problemă deschisă, care a și rămas ca atare În dezbaterile atelierului 11. Atelierul 12 a reunit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nevoie de aparatură pentru a transmite mesajul, respectiv atât pentru a transmite, cât și pentru a recepționa mesajele schimbate În timpul comunicării. Așadar, comunicarea nonverbală este nelipsită În contactele directe din viața de fiecare zi a actorilor sociali. Importanța sa este relevată În cel de-al doilea capitol al cărții, „Comunicarea nonverbală În perspectiva sociologiei dramaturgice”, unde Gabriel Jderu prezintă o abordare dramaturgică a comportamentului nonverbal, din perpectiva sociologului american Erving Goffman, părintele dramaturgiei sociale. Ca un adevărat manager al impresiei, actorul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ani de istorie”, cu un ,,model de societate născut din coabitare multietnică, multilingvistică și multireligioasă”. Pentru antropologi (sau și pentru ei), se impune astăzi o ,,regândire a noțunii de arie culturală” din perspectiva relațiilor interculturale În Europa contemporană. Michael Herzfeld relevă o ,,Încărcătură socială și politică enormă” a etnonimelor În raporturile interetnice. Cu referire la ,,marele nume roman”, autorul este de părere că, deși etnonimele și toponimele au conotații precise Într-un spațiu geografic, nu poate fi vorba despre o ,,imuabilitate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Îi prilejuiește lui Mihăilescu un amplu excurs teoretic asupra temei apartenenței sau aproprierii culturale (și) la români. Stabilirea unui locus of control (J.B. Rotter 1966), fie restrospectiv, prin cutume, la un nivel cosmocentric, fie prospectiv, prin strategii, În plan antropocentric, relevă (În opinia autorului) Însuși sensul vieții umane, cel de ,,a face parte din joc”. Sociabilitatea devine aici ,,socialitate”, implicând relațiile de putere și distincția dintre insider-i și outsider-i și având ca mijloace practicile simbolice. Cu afirmarea ,,Omului”, o dată cu Iluminismul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
transferă doar rezidența dintr-o țară În alta”, ,,se integrează În instituțiile politice, economice și În modelele de viață de zi cu zi ale țării În care locuiesc” și ,,mențin, În același timp, relații cu țara lor de origine”. Studiul relevă că, În fond, ,,puțini italieni din România sunt cosmopoliți”, În acord cu afirmația unui investitor italian, după care ,,apartenența socioeconomică nu Înseamnă și apartenență culturală”. Prin costul redus al mâinii de lucru, România apare (ca și Ucraina sau Moldova) drept
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mai puțin utilizat În științele socioumane din România. Astfel, Maria Constantinescu se Înscrie În rândul primilor exegeți ai acestei probleme În țara noastră. În același perimetru aș Încadra și analiza despre gratificație și sprijin - componente ale competenței sociale. Aici ea relevă și tehnicile utilizate În obținerea gratificării și a sprijinului. Am reținut concluzia acestui capitol, și anume prea multă competență Îi poate dăuna persoanei ce o deține deoarece nimănui nu-i plac oamenii perfecți, dar, spune mai departe autoarea: ,, Chiar dacă a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În fiii sau fiicele lor. Acest fenomen conturează un transfer de bogăție ca echivalent al unei moșteniri anticipate, care nu corespunde nevoilor copiilor. Mai multe anchete sociale, Întreprinse de Knipschgeer (1995), Chapell și Blandford (1991), Daatland (1992) și Attias-Donfut (1996), relevă că, de fapt, contrar unei prejudecăți frecvente, extinderea ajutorului profesional se Îmbină, cel mai adesea, cu un nivel mai ridicat al ajutorului privat (din cadrul intragenerațional). Pentru detalii, recomandăm: Chapell și Blandford (1991); Daatland (1992); Knipschgeer (1995). Facem observația că, În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
partenerul care, la rândul său, este purtător al unei culturi familiale Intervalele de douăzeci sau treizeci de ani nu sunt exhaustive. De altfel, Mannheim (1928) atrage atenția că „problema generațiilor este un câmp de cercetare fertil, chiar dacă teoria intervalelor se relevă a fi inverificabilă”. Personal, optăm pentru intervalul de 20 de ani, bazându-ne pe datele empirice care demonstrează că primii 20 de ani sunt pentru formare, că perioada creativă a individului nu Începe În medie decât la această vârstă (urmată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și decan. Doctor în filologie în 1988, O. a publicat studii despre C. Negruzzi și a îngrijit câteva ediții din opera scriitorului, apărute la Chișinău în limbile română și rusă. În studiul Relații literare moldo-ruso-ucrainene în secolul XIX (1977), el relevă aportul lui C. Negruzzi, V. Alecsandri, Al. Donici, Alexandru Hâjdeu, Boleslav Hâjdeu, B. P. Hasdeu și Mihai Eminescu la intensificarea relațiilor literare și culturale româno-ruse și româno-ucrainene. Lucrările lui O. conțin deseori materiale valoroase sub raport documentar, preluate din publicații
OSADCENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288595_a_289924]
-
izbucnirile pamfletare și satirice, ca acuzat de pornografie în procesul de presă provocat de apariția nuvelei Duduca Mamuca, ca publicist și conducător de reviste și ziare. Un accent deosebit cade pe publicistica politică din „Traian” și „Columna lui Traian”. Se relevă, între altele, și rolul important pe care l-a avut ca director al Arhivelor Statului în fundamentarea științifică a cercetărilor arhivistice românești. Lucrarea conturează portretul real, de o amplitudine impresionantă al lui B.P. Hasdeu. Pentru a defini personalitatea unor creatori
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
B.P. Hasdeu. În 1997 publică Omul de flori, o masivă antologie de basme și legende populare din textele primite de B.P. Hasdeu în urma chestionarelor pe care le-a alcătuit și difuzat. Alt filon folcloric hasdeian de o impresionantă varietate este relevat în Soarele și Luna (2002), două tomuri pornind de la manuscrisele venite ca răspunsuri pentru cele două chestionare. Primul tom cuprinde Folclor tradițional în versuri, al doilea fiind destinat notelor, comentariilor, variantelor și indicilor. O., interesat în special de proza populară
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
probleme modelul științific, modelul diagnosticului medical. Acest plan presupune: formularea problemei, analiza situației, căutarea soluțiilor, decizia finală. Analiza textului. În redactarea textului trebuie să se țină seama de câteva elemente importante: a) utilizarea optimă a alineatelor. Prin structura lor, acestea relevă nu numai o parte estetică ci vizează chiar structura 12 argumentativa. De aceea este indicat ca ele să fie atent utilizate pentru a indica relaționările demonstrative sau argumentative. b) utilizarea pertinenta a citatelor. Trebuie să se țină seama de corectitudine
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
și intuiție genială - „pe pozițiile centrale ale problematicii care agită spiritul omenirii”. De aceea, întregul discurs consacrat Luceafărului urmărește o fenomenologie a temelor eminesciene, în care fundamentală este cea a Ființei - sacrificând voluntar, în cazul acesta, frumusețea formală -, pentru a releva „latența mitică” a cuvintelor, valoarea lor de simbol (în care semnificatul este deci transcendent, inexplicabil și indefinibil). Nu de puține ori autoarea își mărturisește stupoarea în fața „profunzimilor care-i scapă”, atunci când vorbește de „abisul” eminescian. Luceafărul este descris ca un
PALEOLOGU-MATTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288627_a_289956]
-
un lung studiu intitulat Calitățile criticului literar, dar și cu recenzii, poezii, cugetări. Din 2002 este anexat un supliment pentru femei, „Theia”, iar în 2003 se editează un supliment de cultură religioasă, „Diakrisis”. Rubricile „Cenaclu”, „Educație”, „Știință și tehnică”, „Societate” relevă încercarea redactorilor de a da publicației un profil cultural cât mai cuprinzător. M.Ș.
PARADOX-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288686_a_290015]
-
cu întregul lor cortegiu de interpretări și teoretizări. Capitolele dedicate culturii orale și rolului jucat de literatura specifică ei în normarea, conservarea și cultivarea vorbirii - care se transformă în vehicul al tradiției, fie ea sacră sau mundană - sunt deosebit de incitante, relevând bogația de semnificații pe care modernitatea le poate depista în studierea caracterului organic al literaturii în societățile de tip arhaic. Un pas înainte în direcția sintetizării printr-o grilă interpretativă personală a complexului de elemente istorico-culturale care compun moștenirea literară
PANZARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288663_a_289992]
-
să fie cercetarea Peninsulei Balcanice, studiile viitoare urmând să se aplece asupra creației populare albaneze, bulgărești, sârbești, grecești, turcești. O probă de modul cum înțelegea P. cercetarea folclorică este și Mic dicționar folcloric (1979), în care termenilor studiați le sunt relevate „atingerile” cu alte culturi populare, la termenul „cuc”, de pildă, vorbindu-se nu numai despre prezența acestei păsări a primăverii în lirica și în credințele dacoromâne, ci și în producțiile populare finlandeze, franceze, italiene, spaniole, trimiterile mergând adânc în istorie
PAPAHAGI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
mai ales, doctrina ideilor închegată ca reacție împotriva idealismului sofiștilor prin descoperirea a ceea ce e general și permanent în sufletul omenesc), pentru a pune apoi în lumină locul ocupat de morală sau de politică în sistemul lui filosofic și a releva valențele artistice ale scrisului platonician. Monografia e întregită de traducerea celor mai importante dialoguri ale gânditorului elin, grupate în trei volume din seria Opere (1930-1935), tălmăciri fidele față de textul grec și totodată lucrări de creație, transpuneri într-o limbă română
PAPACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288666_a_289995]
-
față de stereotipurile epocii, dar și cu șarje bine dozate în punctele esențiale), chestionarea conștiinței și, din când în când, a inconștientului - toate acestea sunt note comune paradigmei literare din care face parte autorul. Totuși, nu de puține ori scrierile sale relevă surprinzătoare convergențe cu proza optzecistă, prin experimentele inter- și metatextuale, prin utilizarea pe scară largă a kitschului și prin construcția unor distopii terifiante. Nota particulară a cărților lui P. în raport cu aceste orientări e dată de configurația personajului, care constituie ținta
PAPILIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
aceste condiții, cele două cărți (îndeosebi Micelii) se îndepărtează de simpla notație realistă, situându-se în vecinătatea utopiei negative. Viziunea sadic- pamfletară atinge apogeul în romanul Capricii (1983), probabil cea mai bună carte a lui P. Eufemismul din titlu își relevă în contextul epic o semnificație cinică: pe de o parte, se demască aici o umanitate larvară și amorală, dominată de tropisme instinctuale și de o insațiabilă voință de putere, în cadrul căreia firavele reminiscențe etice se maculează ireversibil în mâzga pulsiunilor
PAPILIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
1945), îndrumată de Perpessicius, iar editorial în 1969, cu Euphorion. Colaborează cu versuri la „Iașul literar”, „Ateneu”, „Argeș”, „Contemporanul”, „Familia”, „Luceafărul”, „România literară”. Citindu-i în manuscris un grupaj de versuri trimis în 1949, Lucian Blaga aprecia caracterul lor „incoruptibil”, releva „câteva bucăți deplin realizate” și „indiciile certe ale unor deosebite posibilități”. Date fiind însă împrejurările istorice vitrege, poetul își publică târziu prima carte, în care Perpessicius identifica „unul dintre debuturile cele mai elocvente ale lirismului nostru contemporan”. Particularitatea poemelor lui
PAUNESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288729_a_290058]
-
prin stabilirea unor analogii, totodată cu preocuparea de a contura originalitatea și personalitatea operelor avute în atenție. Sunt traduse în limba engleză fragmente reprezentative pentru fiecare roman sau nuvelă, încât cititorul să poată intui particularitățile stilistice ale fiecărui text. Se relevă că, de pildă, Ciocoii vechi și noi ilustrează „anatomia pură”, N. Filimon nemaifiind interesat să se conformeze intrigii tradiționale, considerată ca arbitrul valorii literare; ideile devin specifice doar când plasarea în timp și spațiu este foarte concretă. Cât despre La
PARVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288700_a_290029]